ROMEO şi JULIETA de Cluj. O poveste de IUBIRE de 500 de ani. Lucian BLAGA. Şi alte iubiri clujene

14 februarie. De Ziua îndrăgostiţilor. O poveste de iubire care a fascinat o lume întreagă. S-a întâmplat la Cluj, în urmă cu peste 500 de ani. Romeo şi Julieta. Dar şi alte poveşti de iubire clujene.

Îngropaţi mână în mână

Două schelete descoperite în Cluj au făcut furori în toată lumea. Un bărbat şi o femeie, scheletele lor, se ţineau de mână. Au fost descoperiţi într-o veche mănăstire clujeană. Era în 2013.

“S-au descoperit când au făcut săpături în Piaţa Muzeului, în incinta fostei mănăstiri dominicane, unde a fost Liceul de muzică. Sunt două schelete datate 1450-1550. Bărbat şi femeie, mână la mână, se vede clar că erau îndrăgostiţi. E o poveste de dragoste cu personaje din Clujul istoric. Nu le ştim numele. Poate fi un simbol al dragostei perene a doi necunoscuţi pe care i-am numit Romeo şi Julieta. Nu se ştie cum au murit. Părerea mea e că au murit împreună, poate răpuşi de o maladie. Poate au murit acolo sau doar au fost îngropaţi acolo. Probabil că erau căsătoriţi, că altfel nu-i îngropau în mănăstire. Probabil au fost doi tineri căsătoriţi, morţi în urma vreunei maladii, ciumă, sau accident”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

Povestea a făcut înconjurul lumii

În 2013, când au fost descoperite scheletele, povestea lor a făcut înconjurul lumii.

Povestea a fost redată, printre publicaţii, de Huffington Post. Jurnaliştii au scris că cei doi au fost îngropaţi în curtea unei mănăstiri. „Bărbatul şi femeia au fost îngropaţi ţinându-se de mână, fiind parcă legaţi de o îmbraţişare veşnică a dragostei”, relata Huffington Post.

Şi Daily Mail a scris despre poveste. Scriau că, spre deosebire de Romeo şi Julieta, cei doi nu s-ar fi sinucis, pentru că în acest fel n-ar fi fost îngropaţi în cimitir.

Povestea celor doi clujeni morţi în urmă cu peste 500 de ani a mai fost relatată de numeroase publicaţii din mai multe ţări, printre care Marea Britanie, Irlanda, Grecia.

Raoul Şorban şi o cunoscută balerină

O altă poveste de dragoste a Clujului este relatată de istoricul Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

“A fost o căsnicie spectaculoasă. O mare balerină a Clujului, cunoscută sub numele de Larisa Şorban, iar el a fost celebrul istoric de artă şi pictor clujean, Raoul Şorban, pe care îl cunoaştem şi din alte ipostaze. Este unul dintre cei care au ajutat evreii în anii 40-44, când Clujul era sub un regim horthyst, să evadeze în România. El a fost închis 4 ani. Au fost căsătoriţi 6 ani. Numele de domnişoară al celebrei balerine era Larisa Kleitmer. Se spune că era o brunetă foarte frumoasă, care a dansat până aproape de 50 de ani. Şi a debutat pe scena Operei din Cluj.

El, pentru a nu-i ştirbi cariera, a chemat-o pe tânăra lui soţie la închisoare, i-a spus că nu ştie cât timp va rămâne acolo, dar că o roagă să depună actele de divorţ şi să-şi refacă viaţa. Până la urmă, ea i-a îndeplinit dorinţa. Era şi o situaţie politică foarte delicată. Dacă ar fi rămas soţia lui, cine ştie ce problem ar fi avut. Astfel, ea a divorţat, dar i-a cerut un lucru: să o lase să-şi păstreze numele de Şorban. El a fost de acord. Şi au rămas prieteni toată viaţa”, mai spune, pentru Cluj24, istoricul clujean.

*Raoul Șorban (4 septembrie 1912, 18 iulie 2006), critic de artă, pictor, scriitor, eseist, memorialist.

*Larisa Șorban (30 ianuarie 1926, 2002), prim-balerină a Operei din Cluj.

Stră-străbunica reginei Marii Britanii s-a iubit la Cluj

O poveste tragică de iubire a avut la Cluj chiar stră-străbunica Reginei Elisabeta a Marii Britanii. Ea a locuit mulţi ani la Cluj, la începutul anilor 1800.

În Palatul Rhedey din Cluj-Napoca, situat la colţul Pieţei Unirii cu str. Napoca, a copilărit o stră-stră bunică a Reginei Elisabeta a II-a, Claudine Rhedey.

„Este fiica lui Ladislau Rhedey, Claudine Rhedey, născută la Sângeorgiu de Pădure. Acolo a fost şi înmormântată. Ea a copilărit în Palatul Rhedey din Cluj. La un bal, cred că la Viena, l-a întâlnit pe prinţul Alexandru de Wurttemberg, şi a fost o dragoste la prima vedere. Numai că n-a putut fi realizată căsătoria dintre cei doi fiindcă s-a opus tatăl lui Claudine. Ca să-l îmbuneze, prinţul german a învăţat şi ungureşte.

S-au căsătorit într-un târziu, din cauză că tatăl lui Claudine nu era de acord cu căsătoria. Au avut trei copii, două fete şi un băiat, Francis. De la Francis se trage Regina Elisabeta a II-a, pe linie maternă. Ea moare la 29 de ani, unii spun că în accident de călărie, fiind însărcinată, în drum spre soţul său”, mai spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

*Claudine Rhédey de Kis-Rhéde (21 septembrie 1812, 1 octombrie 1841). Pe linie maternă, prin Petru Racz, a fost înrudită cu familia Raţiu de Noşlac. Claudine Rhédey a fost înmormântată în Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Fiul său Francisc a fost tatăl reginei Maria, consoarta regelui George al V-lea al Marii Britanii şi bunica actualei regine a Marii Britanii.

*Ducele Alexandru de Württemberg (9septembrie 1804, 4 iulie 1885), tatăl Prinţului Francisc de Teck şi bunicul viitoarei regine Mary de Teck, soţia regelui George al V-lea al Marii Britanii.

Lucian Blaga şi iubirile sale

Nici marele poet Lucian Blaga n-a scăpat de fiorii dragostei. Dimpotrivă. A fost săgetat de mai multe ori.

“O preoteasă a fost muză a lui Lucian Blaga. Era soţia preotului Florea Mureşan. Era paroh la Biserica Ortodoxă din Deal, str Bisericii Ortodoxe. Ea se numea Eugenia şi patrona unele serate în cadrul cărora Blaga era nelipsit. A fost frapat de frumuseţea ei. I-a scris numeroase creaţii lirice. Blaga a avut mai multe aventuri sentimentale. Inclusiv cu nevasta lui Leon Daniello. Dar nu se ştie dacă aventurile astea sentimentale ale lui erau şi erotice. Dar se ştie că şi cu soţia marelui medic pneumolog a avut o idilă”, povesteşte Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

O altă idilă a avut Iuliu Coroianu.

“Dragostea între Iuliu Coroianu, care a stat pe Emil Isac 23, şi Dorina Raţiu, a doua lui nevastă. Ea era fiica lui Ioan Raţiu. Coroianu se pare că este autorul Memorandumului şi la el în casă s-a elaborat primul memorandum”, mai spune istoricul clujean.

*Iuliu Coroianu (1847, 29 martie 1927) a fost jurist, fratele Clarei Maniu, mama lui Iuliu Maniu.

*Dr. Ioan Rațiu (19 august 1828, 4 decembrie 1902), om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.

Ziua îndrăgostiţilor

Ziua Îndrăgostiților, numită şi Ziua Sfântului Valentin.

Ziua Îndrăgostiților este recunoscută ca o semnificație culturală, religioasă și comercială de dragoste și dragoste romantică.

Legenda Sfântului Valentin spune că era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. A vrut o armată puternică, dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, în locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. În consecință, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.

Valentin, care era un preot creştin, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de Dumnezeu, iar Claudiu nu avea dreptul să-l interzică. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat. Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerând că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind „Adu-ți aminte de Valentin al tău.”

Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270.

În tradiţia românească există Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie.

Este considerat patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia română.

(MaAv)