România se împrumută tot mai des și tot mai mult. 46 de miliarde de euro este necesarul de finanțare în acest an

Odată depășit super-anul electoral 2024, care s-a încheiat fără a avea un nou președinte ales, cadourile făcute de PSDNL trebuiesc achitate, motiv care România să continue să se împrumute tot mai des și mai mult, arată analistul economic Radu Georgescu.

Anul acesta, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea unor împrumuturi anterioare, necesarul de finanţare este de aproximativ 231 de miliarde de lei, aproximativ 46 de miliarde de euro.

Ce împrumuturi a făcut Trezoreria într-o singură zi

Joi, Trezoreria a atras din piață 1,11 miliarde de lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 6,64%, prin intermediul unei emisiuni scadente în ianuarie 2026, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei.

Tot joi, statul a redeschis o emisiune cu scadența în septembrie 2032, care a avut o valoare programată de 600 de milioane de lei. Și de această dată suma atrasă a fost mai mare, 775 de milioane de lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,43%, arată economistul Radu Georgescu.

Emisiuni de eurobonduri de 13 miliarde de euro

Pentru a acoperi marile goluri de buget, Finanțele apelează și la piețele externe, pentru acest an fiind programate emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde de euro, în condițiile în care ajung la scadență euro obligaţiuni în valoare de circa 2 miliarde euro, precizează analistul economic clujean.

Primul pas a fost făcut la începutul acestei luni când România s-a împrumutat pentru o scadență de 12 ani cu 1,25 de miliarde de dolari pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv 1,4 miliarde de euro scadente la 5 ani la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an.

Indicele ROBOR la trei luni a stagnat

Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat în ultimele zile nivelul indicilor ROBOR. Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Presiunea pe leu se menține

În piața valutară se observă menținerea unei presiuni pe leu, cotațiile crescând miercuri seară, după închiderea celei locale, la 4,98 lei, în ciuda declarațiilor făcute de guvernatorul BNR, conform căruia „nu este cazul să se deprecieze cursul”, arată Radu Georgescu.

Joi, tranzacțiile se realizau între 4,977 și 4,9775 lei, astfel că media euro a crescut de la 4,9772 la 4,9773 lei. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0419 – 1,0446 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,9764 la 4,7671 lei.
Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2843 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 6,0138 lei.

Un nou record la prețul aurului

Metalul galben a atins un nou record pe piețele specializate de 2.955,80 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la maximul istoric înregistrat miercuri de 452,2632 lei la unul nou de 452,3179 lei.
Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1723 zloți/euro, respectiv 402,45 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 96.449 și 97.571 dolari iar ethereum 2.711 – 2.756 dolari.