Clujul de altădată
ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ. Scuturăturile pământului nu pot fi prezise
Cluj24 prezintă fragmente din România de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
„Din cele mai îndepărtate timpuri, omul s-a străduit să prezică cutremurele, fie pe cale mistică, fie pe cea adevărată, adică prin metode științifice. În felul acesta, seismologii, oameni cari se ocupă cu studiul undelor seismice venite din inima pământului, au recurs, în primul rând, la metoda statisticei, cercetând caracteristicile cutremurelor în decursul veacurilor și undelor seismice venite din punctul unde s-a produs zguduirea. S-a constatat că cele mai apropiate scuturături ale scoarței pământești undele seismice sunt mai scurte, durata mai mică și au o amplitudine mai slabă.
De asemeni, s-au putut afla oarecari legături între cutremurele pământului și diferite fenomene cerești. Așa, de pildă, când s-au ivit pete în soare, când unele corpuri cerești ca Luna, Marte etc. au trecut în opoziție cu soarele, s-au întâmplat cutremure, dar nu întotdeauna. Deci, din toate statisticile făcute nu s-a ajuns la un rezultat precis, încât astronomii să poată ști că atunci când se vor ivi pete în soare, când corpurile cerești vor trece în opoziție, se vor întâmpla și cutremure.
Cu alte cuvinte, nici după metoda științifică a statisticii nu se pot prezice, cu certitudine, cutremurele de pământ. […]
În timpul zguduirii de pământ care a pricinuit atâta dezastru în țara noastră, multă lume a observat diferite fenomene luminoase; unele sub forma unui foc într-o parte a cerului, altele ca niște fâșii de lumină emise de reflectoare, iar cele mai multe sub aspectul unor fulgere necontenite.
Observatorul Astronomic din București a întreprins o anchetă în mijlocul populației din întreaga țară, lansând următorul apel: <<Persoanele cari, cu prilejul cutremurului de la 10 noiembrie au observat fenomene deosebite, mai cu seamă în județele Brăila, Buzău, Râmnicu-Sărat, Putna, Bacău, Tutova, Roman, Covurlui sunt rugate foarte stăruitor să aibă bunătatea de a ne comunica observațiile lor. Fenomenele luminoase, cari vor fi fost observate, prezintă un interes deosebit. A fost o iluminare generală, sau numai parțială a cerului? A solului? Au fost văzute draperii, falduri luminoase stabile sau mișcătoare, persistente sau trecătoare? Au fost văzute scântei sau manifestări asemănătoare fulgerelor?
Observațiile persoanelor cari s-ar fi găsit atunci în câmp deschis, de pildă călătorii din trenurile oprite din mers, au cea mai mare importanță. Corespondenții noștri sunt rugați a arăta locul unde se aflau și direcția în care au văzut acele fenomene>>.
Au răspuns sute de oameni. Fiecare scrisoare aduce o noutate, o ciudățenie.
Iată ce spune un domn comandor, șef de stat major al diviziei de Dunăre din Brăila: <<În noaptea de 10 noiembrie mă aflam în portul Brăila, pe vasul acostat și legat de chei, trezit din somn de zguduituri m-am uitat pe geamul ferestrei pentru ca să văd efectul cutremurului la clădirile din apropiere. În direcția Vest, am observat o lumină puternică roșiatică care dădea impresia a fi efectul unor explozii prin variația ei asemănătoare unor fulgere. Această lumină a durat tot timpul cât au ținut zguduiturile>>.
O scrisoare venită din Vaslui aduce cu totul alte amănunte: <<În noaptea cutremurului eram treaz. Am auzit întâi zgomote subterane, ca imediat să înceapă căderea pereților în camerile ocupate. Am fugit afară, lovit grav la cap de cărămizile ce cădeau. La ieșirea din casă, care n-a decât o secundă, am văzut la răsărit pe cer ca un brâu lat de culoare nedefinită dar mai mult roșu, galben, verde, fix, care a dispărut după 2-3 secunde. În același timp, la apus, am văzut fulgerături dese, cu tunet slab; fulgerăturile au durat la fel, 2-3 secunde. Din cauza rănilor pricinuite, din cari îmi curgea sângele din abundență, am crezut că aceste fenomene ar fi păreri ale creierului zdruncinat și deci am căutat a mă convinge. După trecerea panicei, am întrebat membrii familiei dacă au observat aceste fenomene și mi-au afirmat că da; servitoarea și bărbatul său la fel, cum și alte persoane cu care am vorbit a doua și a treia zi>>.
O altă scrisoare din T. Măgurele relatează: <<După primele zguduituri am ieșit din casă într-un pridvor deschis. Deodată în fund, din pământ se ridica spre înălțimea cerului o flacără uriașă, galben albăstruie, retrăgându-se și ridicându-se din nou ca pâlpâitul unei flăcări ce se sting, de trei ori, dând impresia că e sfârșitul pământului. Această flacără am văzut-o timp de 2-3 secunde>>.
Iată acum o scrisoare foarte interesantă a unui student din Galați: <<Trezindu-mă cu câteva minute înaintea cutremurului, în urma unui vis urât și auzind vuietul, mi-am dat seama numaidecât că se va zgudui pământul, așa că după ce i-am sculat pe ai mei, am ieșit repede în stradă. Raza vizuală îmi era liberă în sus.
Fenomenul s-a petrecut înspre nord. Am văzut valuri suprapuse luminoase, stabile și persistente în tot timpul cutremurului. Încontinuu, această lumină, așa descrisă de mine, avea o vibrație de jos în sus și de sus în jos, cu un joc nu prea mare. Am mai observat în porțiunea luminoasă descrisă mai sus, două focare, paralele cu pământul, situate pe finitul razelor. Centrul acestor două focare producea scântei formând un cer luminos în jurul acelui centru și împrăștiind raze de lumină întocmai celor solare. În tot timpul fenomenului se auzea un fâșâit asemănător zgomotului rachetei aruncate. Odată cu sfârșitul cutremurului a dispărut și acest fenomen>>”. (Bunavestire de Duminică”, Anul I, nr.1, București, 1 decembrie 1940)
Foto: Iosif Berman – National Geographic Romania
Urmăriți Cluj24.ro și pe Google News
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger






