REVOLTĂTOR. Peste 2.000 de IMOBILE din Cluj şi Transilvania, revendicate ILEGAL. Primăria tace

Peste 2.000 de imobile din Cluj şi din alte oraşe ale Transilvaniei sunt revendicate. O parte chiar au fost restituite deja. Consiliul Civic Local (CCL) susţine însă că aceste retrocedări ar fi ilegale. Pentru că foştii proprietari au fost despăgubiţi deja.

Acte false. Primăria Cluj-Napoca este pasivă

Într-o scrisoare adresată primarului Emil Boc şi membrilor Consiliului Local Cluj-Napoca, CCL arată că numai Statusul Romano-Catolic din Transilvania revendică peste 2.000 de imobile.

„Domnilor/doamnelor consilieri din CL Cluj-Napoca, Domnule primar Emil Boc,

va trimitem ultimul articol de presă în legătura cu dimensiunea retrocedarilor pe căi abuzive a clădirilor de partimoniu din municipiul Cluj-Napoca, subliniind că potrivit Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Biserica Romano-Catolică are depuse 63 de cereri de retrocedare pentru imobile din municipiul Cluj-Napoca (vedeţi lista în ziarul Făclia din 26 februarie 2021). Un scurt extras din poziţia exprimată public de către CCL în legătura cu astfel de retrocedări, săvârşite în condiţiile lipsei rolului activ al Primăriei Cluj-Napoca, se regăseşte în cele ce urmează:

„Retrocedarea proprietăţilor:

RETROCEDĂRILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul CL şi al ţării. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor. Adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despagubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Sau poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi”, se arată în adresa CCL către Primăria Cluj-Napoca.

Un exemplu de revendicări: 2.000 de muzee, teatre, licee, palate, păduri

CCL dă doar un exemplu de astfel de situaţii: Statusul Romano-Catolic din Transilvania. Care revendică peste 2.000 de clădiri.

„În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano Catolic din Transilvania. Care a fost desfiinţat în anii ‘30. Şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor locaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status. Iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut. Asociaţia revendicând peste 2000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării. Cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost hotărâte de judecătoriile din jud. Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea tuturor probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi. Chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine. Fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română”, se mai arată în adresa CCL.

Palatul Banffy şi Baza sportivă „Sănătatea”

În adresa CCL sunt prezentate şi câteva exemple de retrocedări din Cluj-Napoca.

„Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică: Baza Sporivă “SĂNăTATEA”, amplasatã în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.), a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate de dinainte de Tratatul de  laTRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUÃ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN?!.

Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală”, se mai arată în adresa CCL.

Cerinţele CCL, în conformitate cu normele europene

CCL a formulat şi o serie de propuneri prin care s-ar rezolva asemenea cazuri. Sau măcar ar fi evitate.

„Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului, în ce priveşte:

-deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească obligaţii ferme pentru Arhivele Naţionale.

-să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluţiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii.

-să fie creată o nişă legislativă care să cerceteze şi să revizuiască toate restitituirile efectuate din 1990 şi până la zi.

Soluțiile CCL au în vedere:

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

Realizarea Hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

CCL cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor, apoi să informeze opinia publică despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de foarte mulţi clujeni”, se subliniază în adresa CCL către Primăria Cluj-Napoca.