Connect with us

ECONOMIE

Rectificare bugetară: venituri mai mari cu 4,3 miliarde lei, cheltuieli mai mari cu 5,4 miliarde lei

Publicat


Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu suma de 4.324,2 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu suma de 5.429,1 milioane lei, arată proiectul rectificarii bugetare publicat de Ministerul Finanțelor.

Conform proiectului primesc mai mulți bani Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, cu 3,4 mld. lei, Ministerul Sănătății, cu 2,4 mld. lei, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu 2,1 mld. lei, Ministerul Justiției cu 823 mil. lei, Ministerul Public cu 346 mil. lei, Ministerul Finanțelor cu 164 mil. lei, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu 129,3 milioane lei, Ministerul Afacerilor Interne: cu 44,9 milioane lei.

S-au diminuat creditele bugetare acordate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – cu 2,3 mld. lei, Ministerul Transporturilor cu 757 milioane lei, Ministerul Energiei cu 172 milioane lei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului cu 156,4 milioane lei, Secretariatul General al Guvernului cu 59,9 milioane lei, Curtea de Conturi cu 48,5 milioane lei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu 42,7 milioane lei, Ministerul Culturii: – 45,1 milioane lei.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 4.324,2 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 5.429,1 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 1.104,9 milioane lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2021, se majorează pe sold cu suma de 1.112,2 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

 Impozit pe profit: +1.747,3 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor în primele 10 luni ale anului 2021 și a recuperării unor sume amânate la plată din impozitul aferent anului 2020;

 Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: +220,0 milioane lei;

 Taxa pe valoarea adăugată: +4.909,5 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor în primele 10 luni ale anului 2021 și a recuperării unor sume din taxa pe valoare adăugată amânată la plată aferentă anului 2020;

 Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:+136,9 milioane lei;

 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -2.251,5 milioane lei. Influența se datorează scăderii veniturilor din taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare (venituri aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G de -2,5 miliarde lei), compensată parțial de majorarea veniturilor din taxe pentru jocurile de noroc cu (+0,2 miliarde lei);

 Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale: +205,8 milioane lei;

 Alte impozite și taxe fiscale: +14,8 milioane lei;

 Contribuții de asigurări sociale: +39,9 milioane lei;

 Venituri nefiscale: -815,1 milioane lei. Diminuarea veniturilor se datorează în principal scăderii veniturilor din dividende și a vărsămintelor din profitul net al Regiilor Autonome (-1,7 miliarde lei) atenuată parțial de majorarea veniturilor din concesiuni și închirieri, amenzi penalități și confiscări;

 Venituri din capital: +105,5 milioane lei;

 Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.667,2 milioane lei.

Majorarea veniturilor bugetului de stat este influențată, în principal de evoluția indicatorilor macroeconomici pe anul 2021 și a încasărilor la bugetul de stat (inclusiv veniturile recuperate parțial din obligații fiscale declarate și amânate la plată în anul 2020, prin efectul legii).

 

Cheltuielile bugetului de stat anul 2021, se majorează, pe sold, cu suma de 5.943,3 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

 Cheltuielile de personal se majorează cu 1.029,1 milioane lei (din care 1.122,5 milioane lei, drepturi de natura salarială stabilite prin hotărâri judecătorești pentru personalul din sistemul judiciar);

 Cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează cu 442,1 milioane lei;

 Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 1.263,1 milioane lei;

 Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 167,0 milioane lei;

 Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2.770,0 milioane lei;

 Alte transferuri se majorează cu 153,7 milioane lei;

 Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.442,1 milioane lei;

 Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se diminuează cu 3.458,3 milioane lei;

 Alte cheltuieli cresc cu 503,4 milioane lei;

 Fondurile de rezervă se majorează cu 727,3 milioane lei;

 Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 99,2 milioane lei;

 Cheltuielile de capital se majorează cu 13,6 milioane lei.

 

(sursa: Mediafax)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Cluj IT Cluster: Eliminarea scutirii de impozit pentru angajații din industria IT duce la migrarea IT-iștilor în străinătate

Publicat

De

În 2020, industria IT se plasa în topul sectoarelor economice din România, înregistrând una dintre cel mai mari creșteri, cu o cifră de afaceri de peste 70 miliarde de lei reprezentând 7% din PIB (link). În prezent, sectorul IT include peste 120.000 de angajați în România, iar trendul ascendent pe care se află de mai mulți ani este văzut de specialiști ca o confirmare a faptului că industria IT va reprezenta în anii următori peste 10% din PIB.

Fără îndoială, la evoluția favorabilă a acestui sector în România ultimilor ani a contribuit, în mod semnificativ, scutirea de taxe pe venit pentru angații din IT. S-au pus astfel bazele unor factori de competitivitate globală susținută de angajații cu aptitudini tehnice foarte bune, lucru care a apropiat industria IT românească de principalele piețe internaționale.

Însă, în ciuda unei evoluții spectaculoase a IT-ului românesc și a valorii adăugate generate pentru economia țării, raportul DESI din 2021 (Digital Economy and Society Index, link) indică foarte clar faptul că este nevoie de mult mai mult pentru ca România să se alinieze cu adevărat standardelor europene în materie de digitalizare, iar aici, în mod evident, industria IT are un rol esențial. Conform raportului: “România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale”.

Neajusuri ale sistemului

Așadar, în pofida unei evoluții foarte bune a industriei IT în România și a unei pregătiri excelente în domeniu, este limpede faptul că aceste transformări trebuie accelerate și sprijinite de politici care să susțină adoptarea soluțiilor digitale în cât mai multe sectoare, mai ales în sectorul public. Din nefericire, pandemia a scos la iveală o serie de neajunsuri ale sectorului public și ale majorității celor economice în materie de digitalizare, iar adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să devină o prioritate imediată și de termen lung.

În mod paradoxal mai multe articole recente din presă relatează despre intenția unor politicieni de a anula sau cel puțin regândi scutirea de taxe pentru angajații din IT. O astfel de măsură nu numai că va destabiliza industria IT românească, dar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate, accentuând și mai mult criza forței de muncă.

În plus, pe fondul pandemiei, tot mai multe organizații permit angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță (remote) și, astfel, asistăm deja la o migrare a specialiștilor români care se angajează la companii situate în afara țării, lucrând, în continuare, din România dar fără a mai avea contract de muncă înregistrat în țara noastră.

Reluarea discuțiilor despre anularea taxei pe venit pentru angajații din IT nu face decât să alimenteze aceste tendințe care, pe termen mediu și lung, vor determina scăderi semnificative în industria IT cu efecte economice și sociale total nefavorabile (anulând orice posibile beneficii ale măsurii în raport cu bugetul de stat).

Îngrijorare în cluster

“Ne exprimăm îngrijorarea față de intențiile factorilor de decizie de la nivel guvernamental și parlamentar de a elimina facilitățile fiscale acordate industriei IT,  facilități care și-au dovedit utilitatea în timp nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru susținerea altor sectoare economice prin activarea consumului local. Este o regulă elementară în politicile publice responsabile de a nu întreprinde măsuri de eliminare sau diminuare a unor facilități fiscale fără a pune în loc mecanisme care să conducă la transformarea structurală a sectorului respectiv, altfel nu se produce decât un rău major, cu efecte negative în lanț pe mai multe sectoare economice.

Sectorul IT este pregătit profesional pentru tranziția înspre modele de afaceri orientate pe inovare, în schimb constatăm lipsa infrastructurii publice suport pentru susținerea inovării, lipsa mecanismelor inteligente la nivel guvernamental pentru atragerea capitalului de risc pentru investiții în sectorul IT și multe alte minusuri în construcția ecosistemului național de inovare. Dacă suntem cu adevărat responsabili și competenți politic trebuie să înțelegem că putem renunța la o serie de facilități doar atunci când este pregătit și activat cadrul național care să pună în loc soluții corecte și consistente pentru tranziția la nivelul superior de sofisticare a sectorului de IT.

Chiar dacă Comisia Europeană a cerut României să adopte reforme fiscale ca una dintre condițiile activării PNRR, nu a interzis aplicarea curajoasă a reformelor care să ajute o economie condusă de inovare. Dacă se dorește aplicarea de reforme fiscale, atunci să fie aplicate sectoarelor economice care vor fi asistate prin PNRR. Sectorul IT nu este susținut de PNRR, chiar dacă există proiecte de digitalizare, pentru că digitalizarea nu vizează transformarea sectorului IT. Noi ne manifestăm totala disponibilitate pentru a discuta cu factorii decizionali de la nivel guvernamental și parlamentar despre alternative sustenabile, cu valoare adăugată pentru economia și societatea românească”, a declarat Stelian Brad, reședinte al Clusterului Cluj IT.

Într-un moment în care România ar trebui să urmărească accelerarea adoptării de soluții digitale în tot mai multe sectoare, propunerea unor măsuri care descurajează activitatea din industria IT și migrarea pe cale de consecință a acestor afaceri în alte țări, se prezintă ca o soluție inexplicabilă, total desprinsă de contextul european și de recomandările experților în domeniu.

Ce este Cluj IT Cluster

Cluj IT Cluster este o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universităţi, 2 institute ale Academiei Române, alte institute de cercetare-dezvoltare-inovare, instituţii din sectorul administraţiei publice şi comunităţi suport, care urmăreşte creşterea competitivităţii sectorului IT, vizibilitatea industriei IT româneşti precum și poziţionarea Clujului ca un hub digital inovator. Asociaţia susţine demersul de transformare digitală a proceselor în relaţia dintre diversele sectoare şi de realizare a interoperabilităţii între sisteme la nivel naţional şi european. Cluj IT promovează o abordare deschisă la care pot să contribuie şi de care pot să beneficieze în mod direct toţi furnizorii de produse şi servicii din domeniul IT, instituţiile publice, precum şi societatea în general.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News.

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMPORTANT Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la ANAF până pe 30 noiembrie

Publicat

De

casa de marcat

Comercianţii mai au timp până la 30 noiembrie pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare al ANAF.

Velin Ganev, direc­tor exe­cu­tiv al Danubius Exim, importator şi dis­tribuitor al brandului de case de marcat Datecs din Bul­­garia, crede că de luna vi­itoa­re ar tre­bui să se vadă o creştere a înca­să­rilor veniturilor din TVA datorită co­nec­tării case­lor de marcat la sistemul ANAF.

„Eu, personal, cred că deja se poate ve­dea o creş­tere a încasărilor la TVA dato­rită co­nectării case­lor de mar­cat. Numărul celor co­nectaţi este sem­ni­ficativ la ora ac­tuală, deci din luna ur­mă­toare ar trebui să se vadă o îmbu­nă­tă­ţire din punc­tul ăsta de ve­dere“, a decla­rat Velin Ganev în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Dintr-un total de 650.000 de case de mar­cat din România, din câte am înţeles de la ANAF, mai mult de 400.000 sunt deja co­nec­tate, ceea ce înseamnă conec­tări de peste 60%. Şi la noi sunt conectate tot cam atât, peste 60%. În momentul de faţă, peste tot în te­ritoriu există chiar cozi pentru că s-a aştep­tat în ultimă clipă co­nectarea. Nu ne ajută nici faptul că săptă­mâ­na viitoare s-a făcut acea punte cu 1 de­cembrie, aşa că majori­ta­tea nu se vor lega până pe 30 pentru că există şi concediile respective“, a adăugat Ganev.

Termenul nu va fi prelungit

ANAF a anunţat că termenul de 30 no­iembrie nu va fi prelungit, iar cei care nu se con­formează riscă o amendă de până la 10.000 de lei.

Comercianţii nu au fost nevoiţi să cumpere alte case de marcat pentru a se pu­tea conecta la sistemul ANAF, mai spune Velin Ganev. „Toate casele de marcat care au fost vândute în 2018 au trecut peste acest proces de reinstalarea a softului care a fost instalat pentru omologare, deci nu trebuie să îşi schimbe casele de marcat.“

ANAF a anunţat că va urmări inclusiv perioada de emitere a unui bon fiscal. Comercianţii vor trebui să mai depună declaraţii la ANAF doar în cazul în care nu folosesc casa de marcat pe parcursul unei luni.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Iulian Dascălu pregăteşte o nouă dezvoltare imobiliară în Cluj, pe terenul Carbochim

Publicat

iulius mall cluj

Carbochim pregăteşte terenul în Cluj pentru o viitoare dezvoltare imobiliară pe locul unde în prezent funcţionează o fabrică a sa şi care urmează a fi mutată.

Terenul de 12 hectare al Carbochim este printre foarte puţinele rămase unde mai poate fi construit un mare proiect imobiliar în Cluj, pe măsură ce toate celelalte foste platforme industriale au fost înlocuite de construcţii noi de birouri sau locuinţe.

Consiliul de Administraţie al Carbochim a convocat pentru luna ianuarie o AGA Extraordinară iar în Convocator este menţionat pe ordinea de zi inclusiv aprobarea achiziţiei unui imobil cu destinaţie industrială şi stabilitarea termenilor şi condiţiilor de achiziţie. Mai departe, se va discuta aprobarea relocării întregii activităţi desfăşurate în noul imobil – ce ar viza astfel relocarea fabricii din Cluj pentru a face loc unui viitor proiect imobiliar.

ZF

Citește mai departe

ECONOMIE

Clujul a ajuns cel mai scump oraș din România. Oamenii se îndatorează pe zeci de ani pentru un confort minim

Publicat

De

4 apartament de vanzare 10 camere cluj napoca central 168887143

Cluj-Napoca are multe adevăruri ascunse sub preș de administrație, dar care definesc realitatea celor care zi de zi lucrează, învață, cumpără, consumă în și din oraș, consideră USR Cluj-Napoca. Tinerii sunt nevoiți să se îndatoreze chiar și pe 30 de ani pentru a-și permite un apartament de două camere.

Cluj-Napoca are cel mai scump preț pe metru pătrat util din România, de 1.960 de euro, față de 1.630 de euro în București, capitala țării, potrivit unui raport al Imobiliare.ro.

„Nu putem continua să ignorăm această stare de fapt și să scoatem în față doar ideea că aici curge lapte și miere iar asta justifică asemenea prețuri. Un oraș dezvoltat nu înseamnă un oraș în care oamenii să se chinuie efectiv de pe o lună pe alta ca să-și poată permite chestiuni ce țin de traiul minim. Oportunitățile privind locurile de muncă, calitatea universităților, evenimentele culturale, toate pălesc în fața prețurilor exorbitante din imobiliare. Iar tinerii se simt, pe bună dreptate, dați la o parte chiar de orașul în care ei au ales să trăiască și să muncească!”, declară Manuela Petrescu, președintele filialei USR PLUS Cluj Napoca.

Soluții există

Infrastructura are nevoie de o strategie de dezvoltare, avem nevoie de cartiere de blocuri si nu de blocuri intre case, avem nevoie de piste biciclete conectate si sigure, de transport in comun eficient.

Transportul în comun, mai ales din zonele periferice, trebuie îmbunătățit atât în ceea ce privește numărul curselor și frecvența lor, cât și calitatea autobuzelor. În centrul orașului vedem mijloace de transport noi, dotate cu aer condiționat, frumos tapițate, care par a fi normalitate, dar dacă facem pași spre stațiile de autobuz pentru alte zone imaginea de schimbă.

Cele mai multe autobuze fac parte din flota veche. Locurile de parcare trebuie suplimentate în raport cu boom-ul imobiliar. Este firesc. Administrația nu poate ignora realitatea nevoii unei mașini personale.

Clujul nu se poate transforma într-un oraș în care să ai nevoie de trei locuri de muncă doar ca să supraviețuiești.

Administrația locală trebuie să revină cu picioarele pe pământ, să meargă în teren și să observe lipsurile pe care, în ciuda imaginii de bine din ansamblu, cetățenii le experimentează zi de zi.

USR PLUS va iniția discuții cu specialiști pe această temă pentru a identifica care sunt soluțiile reale pentru a putea propune direcții de acțiune la nivel local care să poată fi implementate cu adevărat, nu doar pe hârtie.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate