De ce „gemul bunicii” apare în deficitul de TVA. Explicațiile expertului în macroeconomie Flavius Rovinaru de la UBB

Conf. dr. univ. Flavius Rovinaru, profesor și cercetător expert în macroeconomie la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Flavius Rovinaru, explică declarațiile recente ale șefului ANAF, Adrian Nica, privind includerea autoconsumul, adică a gemului bunicii, în calculul deficitului de TVA.

Expertul arată pentru Cluj24 că economia de autoconsum are o pondere redusă în structura acestui indicator și că România, asemenea Bulgariei, caută o formulă mai realistă pentru a evalua corect nivelul colectării TVA.

„TVA-ul este o sursă esențială pentru veniturile statului”

Profesorul Flavius Rovinaru a explicat că taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit la bugetul de stat și că discuțiile despre așa-numitul gap de TVA sunt justificate și necesare.

„TVA-ul este una dintre sursele importante în ceea ce privește formarea veniturilor statului, iar în actualul context macroeconomic este extrem de important să determinăm tot ceea ce este relevant pentru o mai bună colectare”, a declarat expertul.

În acest context intervine și discuția despre gap-ul (decalajul) de TVA.

Potrivit expertului, gap-ul de TVA este „un instrument utilizat de Comisia Europeană, o estimare statistică cu rolul de a surprinde diferența dintre TVA-ul potențial, pe care statul, teoretic, ar trebui să-l încaseze, respectiv TVA-ul încasat în realitate. În funcție de mărimea gap-ului determinat, a naturii sale, de unde provine, se pot lua măsuri concrete în sensul diminuării acestuia”.

„Economia de autoconsum nu are o pondere semnificativă”

Rovinaru a precizat că, deși metodologia de calcul poate include și bunurile realizate pentru autoconsum, cum ar gem, zacuscă, murături , compot, dulceață – impactul acestora asupra deficitului de TVA este foarte mic.

„Ca metodologie de lucru în estimare se pot include și bunuri realizate pentru autoconsum, de unde și declarația domnului Adrian Nica, dar economia de autoconsum nu cred că are o pondere extrem de ridicată în structura gap-ului, în cazul României”, a explicat profesorul.

Acesta consideră că declarația șefului ANAF ar fi trebuit completată cu o precizare clară.

„Opinez că declarația domnului Adrian Nica este incompletă, deoarece trebuia să precizeze clar că nu intenționează să aplice TVA pentru ceea ce se produce în gospodării pentru autoconsum, toate țările lumii au economie de autoconsum, dar aceasta nu este o sursă relevantă în privința formării gap-ului”, explică Rovinaru.

„Este firesc să avem un tablou concret al gap-ului de TVA”

Profesorul clujean consideră că intenția ANAF de a revizui modul de calcul al deficitului de TVA este una firească și necesară.

„Declarația trebuie citită în nota intenției de a avea un tablou concret asupra gap-ului de TVA din România, ceea ce este absolut firesc. Dacă dorim să reducem acest gap, este evident că trebuie să cunoaștem sursa sa, deci discuția despre acest instrument este absolut justificată”, a mai spus expertul în macroeconomie.

TVA și producția de autoconsum

Declarațiile vin în contextul în care șeful ANAF, Adrian Nica, a anunțat că România încearcă să recalibreze modul de calcul al deficitului de TVA, întrucât în prezent în acest indicator este inclusă și producția pentru autoconsum.

În prezent, formula de calcul include și producția destinată autoconsumului, adică bunurile și serviciile realizate în gospodării pentru uz propriu. Această abordare este considerată învechită și nerelevantă pentru economia actuală, motiv pentru care autoritățile române vor să o corecteze, astfel încât deficitul de TVA să nu mai fie influențat artificial de astfel de activități.

Prin această inițiativă se urmărește ca România să se prezinte mai corect în fața Comisiei Europene și să obțină o imagine realistă asupra performanței sale fiscale, fără a distorsiona indicatorii prin activități necomerciale, precum autoconsumul gospodăresc.

Grupuri de lucru cu specialiști din mediul universitar

Potrivit lui Flavius Rovinaru, pentru atingerea acestui obiectiv, Ministerul Finanțelor a constituit grupuri de lucru care includ specialiști din mediul universitar, de la universități precum UBB Cluj, ASE București, UVT Timișoara și UAIC Iași, cu scopul de a elabora o metodologie mai precisă și compatibilă cu standardele europene. Modelul urmează exemple precum cel al Bulgariei, care a solicitat asistență tehnică pentru a-și îmbunătăți propria metodă de calcul a gap-ului de TVA.

„În scopul corectării problemelor constatate, Ministerul de Finanțe a luat decizia constituirii unor grupuri de lucru care includ specialiști din mediul universitar (UBB, ASE, UVT, UAIC, etc) pe diferite domenii de competență”, a mai explică profesorul.