EXCLUSIV. ”Austeritatea ne ține în viață”. Explicațiile expertului în macroeconomie Flavius Rovinaru de la UBB

 Conf. dr. univ. Flavius Rovinaru, profesor și cercetător expert în macroeconomie la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, explică faptul că măsurile de austeritate adoptate recent în România nu sunt o alegere, ci o necesitate impusă de realitățile economice.

După un deceniu de cheltuieli excesive, statul a ajuns în punctul în care nu mai poate susține un nivel artificial al veniturilor și al consumului. Austeritatea, deși impopulară, este, potrivit specialistului, singura soluție pentru a evita colapsul economic și pentru a restabili echilibrul bugetar.

Ce este austeritatea

În acest context, conf. dr. univ. Flavius Rovinaru explică, pentru Cluj24, ce înseamnă, de fapt, austeritatea în contextul actual al economiei din România.

„Austeritatea, cel puțin din perspectivă macroeconomică, cu raportare la ceea ce se întâmplă în România, reprezintă tot acel set de măsuri pe care cei care creează politicile economice, Guvernul, le iau în sensul în care diminuează acele aspecte care sunt considerate a fi negative, provenite din trecut, care au adus la crearea unor dezechilibre macroeconomice.

De ce austeritate? Pentru că, până la momentul actual, vreme de un deceniu, cel puțin, noi am trăit într-o epocă în care am reușit să creăm aceste deficite, am reușit să creăm imaginea de prosperitate economică, bazându-ne, mai degrabă, pe alocări bugetare în economia națională.

Mă gândesc inclusiv la acea politică economică wage-led growth, adică, cu alte cuvinte, viziunea a fost aceea că trebuie să creștem veniturile în așa fel, încât pe seama creșterii veniturilor să obținem o creștere a consumului, mai apoi această creștere a consumului să ne ducă la o creștere economică”, explică Rovinaru.

Creșterea veniturilor 

În ultimii ani, creșterea veniturilor nu a fost susținută de o bază economică reală, ci mai degrabă de decizii politice menite să stimuleze consumul. Această abordare, avertizează Flavius Rovinaru, a condus la depășirea limitelor bugetare și la acumularea unor dezechilibre majore.

„Având în vedere faptul că această creștere a veniturilor nu s-a realizat pe baze solide, ci s-a realizat, mai degrabă, printr-o decizie publică, decizie guvernamentală, am ajuns la momentul la care alocările de bani au depășit cu mult mai mult decât ne putem permite, partea de venituri bugetare.

Și atunci, sigur că această austeritate la care noi facem referire la momentul actual, vizează tocmai compensarea a ceea ce s-a întâmplat în trecut, încercarea de reașezare a economiei naționale într-o zonă în care să reușim să evităm aspecte mult mai negative decât cele pe care le trăim la momentul actual, prin prisma deficitelor, a inflației, a incapacității de plată. Și atunci, sigur că această austeritate, până la urmă, vizează această zonă macroeconomică”, spune profesorul.

Austeritatea, o măsură inevitabilă

Conf. dr. univ. Flavius Rovinaru explică cum a ajuns România în punctul în care astfel de măsuri sunt inevitabile.

„A fost o măsură inevitabilă. Pentru că noi a trebuit să tăiem partea de risipă din economie. Lucrul ăsta, din păcate, nu cred că l-am făcut așa cum s-ar fi așteptat oamenii ca să se întâmple tăierea cheltuielilor publice, dar pe de altă parte am cerut să se facă o seamă de sacrificii din zona populației, din zona mediului de business, ceea ce a fost receptat negativ.

Și din punctul meu de vedere, eu cred că fără a ne duce și către acea ținere sub control a cheltuielilor publice, a banilor publici, că aici a fost marea problemă pe care noi am avut-o, nu vom reuși să punem lucrurile în ordine, bazându-ne doar pe această cerere pe care o avem vis-a-vis de populație în a plăti mai multe taxe și impozite, în a restrânge consumul, în a accepta o stagnare a veniturilor.

Și sigur că din punctul ăsta de vedere nu cred că este suficient să ne raportăm doar la introducerea unor măsuri dure în zona mediului de business sau în zona populație, ci ar trebui ca să ne ducem pe aceste măsuri și către instituțiile guvernamentale”, adaugă Rovinaru.

Austeritatea încearcă să ne țină în viață

Privind situația actuală prin prisma evoluțiilor economice din trecut, profesorul clujean subliniază că austeritatea nu reprezintă doar o strategie de echilibrare bugetară, ci o măsură de supraviețuire economică.

„Pe termen scurt de timp, tocmai austeritatea încearcă să ne țină în viață. Adică în ideea în care, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în trecut, am mai avut încă o perioadă economică nefastă pentru noi. Acea perioadă generată de guvernările până la guvernarea Boc, guvernarea Boc vine cumva și introduce niște măsuri mult mai impopulare decât cele pe care le avem la momentul actual, tocmai în ideea în care și la momentul respectiv, noi eram într-o zonă în care nu ne mai puteam permite să cheltuim la fel de mult cum am făcut-o până la momentul în discuție”, precizează expertul în macroeconomie.

De ce se alege austeritatea?

În fața unei crize bugetare imediate, austeritatea devine alegerea inevitabilă tocmai pentru că măsurile de acest tip, precum creșterea taxelor și a TVA-ului, sunt singurele capabile să aducă, pe termen scurt, bani la bugetul de stat:

„Pentru că pe termen scurt de timp nu poți să iei măsuri compensatorii decât în zona asta, crești taxarea spre exemplu. Care sunt cele mai rapide măsuri care aduc bani la bugetul de stat? Noi suntem aici într-o mare dilemă. Cum să facem să adunăm bani la bugetul de stat? Și atunci, sigur că crescând TVA-ul pe termen scurt de timp, a crescut la 21%, automat din punctul ăsta de vedere ți-au intrat bani la bugetul de stat.

Crești taxe și impozite. Îți intră pe termen scurt bani la bugetul de stat. Și atunci, cumva, din perspectiva asta, pe termen scurt de timp, astea sunt măsurile care se iau. Sigur că sunt măsuri impopulare, dar toate celelalte măsuri care s-ar fi luat, aveau efecte pe termen mediu, pe termen lung de timp.

Și atunci, tocmai, datorită acestor aspecte, datorită faptului că aveam acele agenții de rating internațional care puneau presiune pe noi și am fost foarte aproape să ajungem în colaps cu economia națională, au trebuit luate aceste măsuri care, cumva, ne afectează pe fiecare dintre noi”.

Anul trecut, o imagine economică falsă

Potrivit lui Rovinaru, actualele dificultăți economice nu sunt rezultatul deciziilor luate de Guvernul actual, ci consecința unor politici anterioare care au creat o imagine falsă de prosperitate. Specialistul atrage atenția că, doar în ultimul an, s-au cheltuit zeci de miliarde de lei din împrumuturi pentru a menține aparența unei economii stabile.

Pe termen scurt de timp este soluția impopulară găsită, dar situația în sine nu este generată de cei care guvernează în prezent. Problema este generată de ceea ce a însemnat guvernările anterioare. Pentru că, doar anul trecut, din fondul de rezervă al Guvernului, s-au cheltuit 63 de miliarde de lei, bani pe care România nu i-a avut și care provin din împrumuturi.

”Bani care, efectiv, s-au cheltuit, s-au băgat în piață pentru a ne prezenta o imagine care era total falsă din punct de vedere macroeconomic.

Trebuie să vă gândiți la construcția bugetară. Ne-am construit un buget pe o creștere economică de trei și ceva la sută anul trecut. Dacă noi vom atinge 1% în acest an, ca și creștere economică, ar trebui să fim fericiți. Ceea ce înseamnă că noi ne-am dimensionat cheltuielile publice pe niște venituri, care sunt cu cel puțin 2% sub ceea ce înseamnă realitatea”, declară Rovinaru.

„S-a ajuns cumva la fundul sacului”

„Imaginați-vă că oricum noi eram într-o zonă în care nu mai aveam o creștere economică spectaculoasă și atunci toate aceste măsuri care sunt impopulare nu fac altceva decât să accentueze această restrângere a activității economice, această contractare a activității economice. Și atunci cu siguranță că nu face bine ceea ce se întâmplă la momentul actual.

Nu merge bine pentru mediul de business, privat și la partea investițională și la ceea ce înseamnă producția industrială în România. Dar iarăși trebuie să vă gândiți la această situație pe care noi o traversăm la momentul actual ca la o situație limită. Ori iei anumite măsuri ori te duci în cap cu totul. Deci s-a ajuns cumva la fundul sacului și de acolo încolo n-am mai avut ce să facem”, susține profesorul de la FSEGA

Alte alternative pe termen scurt?

În ceea ce privește posibilitatea unor soluții alternative, expertul susține că, pe termen scurt, nu erau alte opțiuni viabile în afara austerității.

„Din punctul meu de vedere, cred că pe termen scurt de timp nu aveam altă alternativă, pentru că noi ne-am trezit efectiv cu o problemă reală, acea problemă asupra dimensionării cheltuielilor publice și atunci cumva aveai nevoie de bani ca să compensezi pierderea din zona veniturilor. Nu uitați că noi la nivelul încasării din fiscalitate, spre exemplu, încasării TVA, stăm destul de prost.

Există un gap pe zona de TVA major, pe care la momentul actual, din câte știu, Guvernul încearcă să îl rezolve și, sigur că acest set de măsuri care au fost luate, n-au făcut altceva decât să încerce pe termen scurt de timp să salveze situația macroeconomică a României.

De altfel, premierul Bolojan până de data recentă, în toate aparițiile publice, spunea că suntem la un pas de incapacitate de plată, adică să nu mai avem posibilitatea să plătim acele datorii ale statului, iar la momentul actual,  pare să-și fi nuanțat discursul și pare să aibă o atitudine mai optimistă vis-a-vis de economie”, mai spune Flavius Rovinaru.

Austeritatea ne ajută pe termen lung?

Deși efectele austerității sunt resimțite dureros la nivel individual, conf. dr. univ. Flavius Rovinaru consideră că aceste măsuri pot aduce beneficii pe termen lung. Potrivit specialistului, disconfortul actual trebuie privit în contextul unei perioade îndelungate de risipă bugetară, caracterizată prin creșteri nejustificate ale veniturilor și programe finanțate din împrumuturi.

„În principiu, ne ajută, doar că noi, la momentul actual, resimțim din plin aceste măsuri negative și noi, întotdeauna, vom gândi din punct de vedere personal lucrurile astea și vom spune, <<mă afectează pe mine la nivelul veniturilor, mă afectează la nivelul bunăstării, uite, înainte s-a putut să-mi fie bine>>, și fac referire la ultimul deceniu.

Se spune:<< în prezent nu mai îmi este bine, cine-i vinovat>>? Și atunci tu încerci să găsești acești vinovați dintr-o perspectivă personală, fără să te gândești la un anumit context în care tu te situezi cu situația prezentă, la momentul actual acest context este generat de această risipa a banilor publici din care noi trăim de ani de zile, noi de ani de zile trăim în această logică a creșterii pensiilor, a sistemului pensiilor speciale, a creșterii veniturilor din sistemul bugetar în domeniul administrației publice, în ultimii ani de zile au crescut spectaculos veniturile, au fost toate programe naționale.

Anghel Saligny, spre exemplu în care s-au împărțit bani la greu peste tot în țară și s-a spus la acea împărțire de bani în țară, indiferent ce s-a făcut cu banii respectivi că reprezintă investiții, nu de fiecare dată această cheltuire a banilor publici este similară cu investițiile și atunci, cumva, trebuie să avem în vedere faptul că, sigur, este o situație neplăcută, dar eu trag speranță că această situație neplăcută și măsurile care se vor lua, ne vor asigura o anumită stabilitate pentru perioada care o să vină”, susține expertul.

Ce se întâmpla dacă nu se continuă cu aceste măsuri

Conferențiarul avertizează că, în absența măsurilor de austeritate, România s-ar fi putut confrunta cu o criză economică severă. Potrivit acestuia, riscul de incapacitate de plată era real, iar retrogradarea țării la categoria „junk” ar fi dus la retragerea investițiilor străine și la pierderea încrederii pe piețele de capital.

„Puteam să ajungem într-o situație macroeconomic urâtă în ideea în care, chiar acea incapacitate de plată de care vorbea premierul, putea să devină o realitate în economia națională. Putea să fie retrogradată la junk și fiind retrogradată la junk, ar fi însemnat faptul că pierdem investiții, investitorii străini nu mai veneau, cei care investeau pe piețele de capital din România cu siguranță că și-ar fi retras investițiile pentru că economia era percepută ca una nesigură și atunci pe de-o parte efectele erau mult mai dramatice pe termen scurt de timp, iar pe termen lung de timp, perioada de recuperare era mult mai îndelungată.

Este vorba de o terapie de șoc care a fost aplicată, în termen medicali, dacă o transpunem în economie care cumva încearcă să schimbe o condiție generală într-altă condiție care să-ți permite de acolo încolo să te însănătoșești, să te duci mai departe”, mai explică profesorul de la UBB.

Cum evităm repetarea situației

Pentru a preveni reapariția unei crize similare, profesorul remarcă necesitatea unei schimbări profunde în modul de gestionare a economiei.

„În primul rând ar trebui ca să nu mai intrăm în acea zonă de politici macroeconomice care ne-au adus în situația prezentă, să avem mult mai multă grijă la ceea ce înseamnă alocările bugetare în România, ar trebui să încercăm să nu mai mergem în acea ipoteză în care noi să creștem în mod artificial veniturile și să ne bazăm pe o creștere sănătoasă a veniturilor venită pe ceea ce înseamnă o creștere a eficienței economice, o creștere a productivității.

Ar trebui ca să creștem gradul de colectare al veniturilor la bugetul de stat pentru că în continuare suntem la niveluri foarte scăzute comparativ cu media Uniunii Europene ceea ce înseamnă colectarea veniturilor la bugetul de stat. Acestea ar fi trei măsuri fundamentale pe care ar trebui ca să le luăm și de care să ținem seama în momentul în care noi dorim să avem pe termen lung de timp o economie sustenabilă fără să ne mai trezim cu șocuri de acest gen”, menționează Rovinaru.

Speranțe de revenire pentru 2026

În ciuda dificultăților actuale, Rovinaru privește cu optimism evoluția economiei românești. Specialistul estimează că, începând din primăvara anului 2026, România ar putea intra pe un trend pozitiv, odată ce efectele măsurilor de austeritate vor începe să se stabilizeze.

„E absolut, absolut oribil ceea ce s-a întâmplat în România și eu sper, acum ca și interval de timp, că până în primăvara anului viitor, până în martie, aprilie, lucrurile să înceapă să  se schimbe în bine. În principiu, eu cred că vom intra pe un trend pozitiv, un ascendent din primăvara anului viitor.

Cu siguranță că după ce depășim această perioadă lucrurile se vor îmbunătăți. Că nu o să rămână la nivelul ăsta. Dar vezi că de la unii tai mai mult decât de la alții. Și atunci e clar că acest fond de nemulțumire există în societate.

De foarte multe ori am zis, suntem în situația asta și datorită faptului că e lipsă de educație primară în România de ani de zile încoace. E lipsă de educație financiară. E lipsă de tot felul de forme de educație. Și nu înțelegi niște lucruri pe care basic ar trebui ca să ne înțelegi. Și pe fondul lipsei de cunoștințe, sigur că venim și acuzăm în stânga și în dreapta și nu ne convin lucruri”, povestește expertul.

Piața forței de muncă – inflație, consum și riscul de șomaj

Analizând efectele măsurilor economice asupra pieței muncii, acesta explică faptul că inflația are un impact direct asupra puterii de cumpărare și, implicit, asupra stabilității locurilor de muncă.

„În situația în care tu ai inflație, adică, puterea de cumpărare a banilor scade, iar salariul tău rămâne același, tu vei consuma din ce în ce mai puțin. Chiar dacă ai aceeași sumă de bani, cu suma de bani pe care ai avut-o, să zicem, în ianuarie 2025, nu mai poți să cumperi în octombrie 2025 aceeași cantitate de bunuri pe care o cumpărai în ianuarie. Și asta înseamnă, până la urmă, scăderea puterii de cumpărare.

Și atunci, sigur că pe tine te afectează din punct de vedere a salariului pe care tu îl primești. Iar asta te afectează din punct de vedere a certitudinii locului de muncă. Pentru că, trebuie să spunem acest lucru, economia traversează o perioadă nefavorabilă. Asta înseamnă că, inclusiv la nivelul locului de muncă, există incertitudine. Pentru că se închid afaceri, activitatea economică se restrânge și, automat, ne aflăm în fața unei perspective pe care noi n-am mai cunoscut-o de vreo 10-15 ani încoace și anume apariția unui șomaj înalt.

Asta este ceea ce privește sectorul privat”, spune profesorul.

Tăieri din administrație

În ceea ce privește sectorul public, Flavius Rovinaru consideră că o reformă profundă a administrației este inevitabilă, chiar dacă discuția despre concedieri rămâne una sensibilă.

„În sectorul public se vorbește despre concedierile din administrația publică. Nu s-a ajuns încă acolo, din nefericire, dar, după părerea mea, trebuie să ajungem și în zona respectivă cu discuția. Oricât de incomodă ar fi discuția. Dacă vorbim despre aceste locuri de muncă din sectorul administrației publice, pierderea acestor locuri de muncă, cu siguranță că au impact negativ asupra celor care își pierd locurile de muncă, asupra familiilor, asupra consumului în societate și toate acestea sunt aspecte negative.

Reforma în administrația publică e necesară și o să vă dau un exemplu. Polonia, țară cu 40% mai mare decât România, ca și teritoriu, funcționează cu un număr de unități administrativi teritoriale la jumătate din cât avem în România. Noi avem un aparat supra-dimensionat în această zonă a administrației publice.

„Este nevoie și de o reformă reală”

Și atunci este nevoie și de o reformă reală în această zonă. Înseamnă că ar trebui să regândim și aceste UAT-uri. Ar trebui să nu mai ne legăm de faptul că avem comunități mici care au primării, care au toate acele structuri, consilii locale, alte lucruri de genul ăsta în propria administrație publică, ci cumva ar trebui să strângem laolaltă acele UAT-uri de dimensiuni mici care ar putea să aibă un singur om care să le conducă și automat ai face economii în zonă.

Desigur că este o discuție mult mai vastă și nu se poate face pe termen scurt de timp. De aceea pe termen scurt de timp o numim austeritate. Toată această zonă în care suntem la momentul actual, dar este singura cale prin care se pot strânge bani la bugetul de stat, toate celelalte măsuri cu siguranță au nevoie de timp până să se maturizeze”, explică universitarul.

O perioadă de terapie de șoc

În esență, România traversează o perioadă de „terapie de șoc”, menită să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani.

”Austeritatea nu este o pedeapsă, ci o încercare de supraviețuire macroeconomică”, a conchis conf. dr. Flavius Rovinaru.

Deși populația și mediul privat resimt direct efectele negative, aceste măsuri pot crea, pe termen lung, premisele unei economii sănătoase și sustenabile. Condiția esențială este ca statul să învețe din greșelile trecutului, să reducă risipa banilor publici, să reformeze administrația și să construiască o economie bazată pe eficiență, nu pe iluzii de prosperitate.

 Carte de vizită

Flavius Rovinaru este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.

A absolvit Facultatea de Științe Economice a UBB și și-a luat doctoratul cu teza ”Gheorghe N. Leon economist, teoretician și pragmatic democrat liberal”.

Este absolvent și al Facultății de Studii Europene a UBB.

Din iulie 2021, este membru al Consiliului Economic și Social.