Connect with us

ACTUALITATE

RATE mai MARI pentru români. BNR a majorat dobânda cheie la 3% pe an. Anunțul Băncii Centrale privind INFLAȚIA

Publicat


inflatie crestere

Banca Națională a României a decis, marți, să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50% pe an. Măsura se va aplica începând de miercuri. Odată cu această decizie cresc și ratele plătite de români băncilor.

Consiliul de administraţie al Băncii Centrale, întrunit în ședința de marți, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,50% la 3% pe an. De asemenea, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,50% pe an, începând tot de miercuri.

Alte decizii vizează păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, precizează BNR

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  •  majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  •  păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  •  menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Cum a evoluat rata inflației

Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate, arată BNR.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2 la sută în ianuarie și la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate.

Prin urmare, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 și la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția.

La rândul său, exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor.

În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

Astfel, în luna ianuarie 2022, menținerea constantă a variației anuale a comerțului cu amănuntul a fost acompaniată de scăderea amplă a celei din comerțul auto-moto și mai ales a celei din serviciile prestate populației. În schimb, dinamica anuală a producției industriale a revenit ușor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea.

Totodată, majorarea mult mai pronunțată consemnată în ianuarie de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare.

Deficit pe piața de muncă

Piața muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în februarie și martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie.

Randamentele titlurilor de stat și-au accentuat, la rândul lor, mișcarea general ascendentă, consemnând creșteri ample în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale.

În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie și la 15,49 la sută pe ansamblul intervalului, de la 14,31 la sută în trimestrul IV 2021, în principal sub impactul unei noi majorări a variației deosebit de înalte a componentei în lei – până la 19,8 la sută, ca medie a perioadei –, dar și cu aportul accelerării creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit în februarie la 72,5 la sută.

Rata inflației va crește pronunțat

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite.

Efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate rămân, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Absorbția fondurilor europene, o incertitudine

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

În ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută pe an, de la 1,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Sursa: BNR

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

POLITICA

Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: PSD și PNL au transformat România în IMPORTATOR net de energie electrică

Publicat

marius lulea

Marcel Ciolacu a organizat astăzi o ședință de urgență la Guvern din cauza riscului de blackout. O întâlnire care, dacă nu ar fi fost politicile distructive din domeniul energetic ale PSD și PNL din ultimii 34 de ani, nu ar fi trebuit să aibă loc. Care a fost concluzia? Că ne așteaptă o vară provocatoare!

Însă, nici Ciolacu, nici Burduja, nici vreun alt reprezentant al coaliției de guvernământ nu spun adevărul. Nu am fi ajuns în această situație, de a ne teme de blackout, dacă în ultimii 30 de ani s-ar fi investit în sistemul de transport și distribuție de energie.

Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: PSD și PNL au transformat România în IMPORTATOR net de energie electrică

În loc să participe la discuții inutile, fără niciun rezultat, cei din PSD și PNL ar fi trebuit să iasă public și să discute despre starea sistemului energetic național. România a devenit importator net de energie electrică în ultimii 3 ani. Cauza? Închiderea minelor, a termocentralelor, a unităților de producție din țara noastră.

Din cauza renunțării la mii de MWh pe care țara noastră îi producea, România a devenit cea mai scumpă piață spot de energie din Europa. Astăzi, românii ar fi așteptat să audă din partea Guvernului PSD-PNL ce va face acesta pentru a se asigura că prețul la energie nu va exploda în perioada următoare, dar și ce se întâmplă cu hidrocentralele care sunt terminate în proporție de peste 90%, dar a căror finalizare este blocată de câte un ONG care acționează în interesul altor entități, nu al românilor.

„AUR a oferit și soluții”

Acestea sunt problemele cu adevărat critice din sistemul energetic: lipsa investițiilor și închiderea haotică a capacităților de producție. Abia când nu vom mai fi conduși de niște trădători, cărora nu le pasă de interesul națiunii române, poate nu vom mai sta mereu cu grija că rămânem fără energie sau că prețurile vor exploda.

“Noi am atenționat guvernul că nu putem închide active de producție fără să punem ceva în loc, deoarece vom avea deficit de energie electrică. Acum suntem în acea situație. AUR a oferit și soluții: să facem investiții în reactoarele de la Cernavodă, vorbim de o sumă de aproximativ 10 miliarde de euro, și să avem funcționale termocentralele pentru situații deosebite. În acest fel am reveni la normalitate”, a spus dr. ing. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Tânăr de 19 ani mort în accidentul de lângă Mihai Viteazu. A intrat frontal cu mașina într-un alt autoturism

Publicat

De

Accident Mihai Viteazu

Tragedie pe șosea la Cluj. Un tânăr de 19 ani a murit într-un accident care a avut loc vineri seara între localitățile Moldovenești și Mihai Viteazu.

Din primele informații, șoferul de 19 ani a fost cel vinovat de producerea accidentului.

Tânăr de 19 ani mort în accidentul de lângă Mihai Viteazu. A intrat frontal cu mașina într-un alt autoturism

Alte două persoane, între care un copil mai mic de 3 ani, au ajuns la spital.

Potrivit polițiștilor clujeni, șoferul de 19 ani, din comuna Mihai Viteazu, care se deplasa înspre Moldovenești, ar fi pătruns pe sensul opus de mers intrând în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 48 de ani.

În urma impactului a rezultat, din nefericire, decesul conducătorului auto de 19 ani.

Alte două persoane, care se aflau în celălalt autoturism, pasageri, au fost transportați la o unitate medicală.

Este vorba de o femeie și un minor de aproximativ 2 ani.

Conducătorul de 48 de ani a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

La acest moment circulația se desfășoară alternativ.

Foto: ISU Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. UPDATE. Accident mortal între Moldovenești și Mihai Viteazu. Trei persoane, între care un copil de 3 ani, duse la spital

Publicat

De

Accident mortal la Cluj

Un accident mortal de curculație a avut loc în urmă cu puțin timp pe DN 75.

O persoană a murit.

Accident mortal pe DN 75, în județul Cluj. Trafic blocat

Traficul a fost blocat după localitatea Cornești, până în localitatea Moldovenești, că urmare a accidentului

Din primele informații ape poliției rezultă că în evenimentul rutier sunt implicate două autovehicule.

Din nefericire, un șofer a fost declarat mort la locul accidentului.

UPDATE

Un tânăr de 19 ani a murit în accident

Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit la accident.

La fața locului au ajuns două autospeciale cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și două echipaje SAJ.

Acestea au găsit două autoturisme puternic avariate, cu un tânăr de 19 ani încarcerat într-unul dintre acestea.

După asigurarea accesului către victimă, salvatorii au constatat că nu prezintă semnale vitale și au procedat la extragerea de urgență a acestuia.

Imediat au fost începute manevrele de resuscitare, însă fără a putea readuce semnalele vitale ale tânărului.

Copil de 15 ani rănit grav. Au fost răniți și o  femeie și un copil de 3 ani

Totodată, salvatorii au acordat primul ajutor calificat unui tânăr în vârstă de 15 ani care prezenta mai multe traumatisme și pierderi de cunoștință.

De asemenea, o femeie în vârstă de 34 de ani și un copil în vârstă de 3 ani au primit primul ajutor calificat de la salvatori la locul accidentului.

Ulterior, cele trei persoane au fost transportate la spital de către echipajele SMURD și SAJ pentru acordarea îngrijirilor medicale.

Foto: ISU Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Cel mai petrecăreț participant la Electric Castle. Deși e bine trecut de prima tinerețe, e o bombă de energie

Publicat

De

Vârsta e doar un număr. O demonstrează un participant la Electric Castle, care a atras toate privirile cu mișcările sale de dans și buna dispoziție emanată prin toți porii.

Tinerețea este o stare de spirit. Acesta este mesajul pe care reușește să îl transmită prin fiecare gest un participant la festivalul Electric Castle.

Deși e bine trecut de prima tinerețe, bărbatul surprins în public la main stage are o poftă de viață copleșitoare și contagioasă.

O lecție de viață: vârsta e doar un număr

El a dansat neobosit pe piesele scoțianului Paolo Nutinu, dând o lecție tinerilor din jur, mai modești când vine vorba de afișare publică a stării de bine.

Distracția continuă la festivalul din Bonțida până luni dimineață. În seara aceasta, la main stage mai sunt așteptați Bring Me The Horizon și Nina Kravitz.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax