Radu Popescu, analist politic, despre alegerile din Republica Moldova: PAS are majoritate, dar va fi circ în Parlament

Radu Popescu, fost consultant politic în Republica Moldova, a făcut o scurtă radiografie a alegerilor parlamentare pentru Cluj24.ro.

Rezultatele, spune el, sunt neașteptat de bune, dar este convins că nu va fi liniște în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că opoziția prorusă nu va fi liniștită.

Radu Popescu: Va fi circ în Parlamentul Republicii Moldova

Proeuropenii de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au câștigat alegerile parlamentare peste Prut și, mai mult, au majoritate. Radu Popescu spune că, în aceste condiții, rămâne la latitudinea liderilor acestui partid dacă mai vor să coopteze și alte formațiuni pentru o majoritate mai largă.

„Sunt cinci entități care au intrat în Parlament. Dar sunt, practic, 8-9 partide. Va fi circ. Blocul Patriotic (al doilea partid după numărul de voturi, n.red.) este format din socialiști, comuniști, conduși de Igor Dodon și Vladimir Voronin, care au legături cu Rusia. În acest bloc mai era un partid, Inima Moldovei, care a fost scos în afara competiției electorale, condus de Irina Vlah, tot un partid prorus”, spune Radu Popescu.

PPDA a apărut ca Georgescu, pe TikTok, și a fost susținut de Simion

Partidul Democrația Acasă sau Partidul Politic Democrația Acasă – PPDA este un partid politic unionist care a reușit să obțină peste 5,60% și este condus de Vasile Costiuc.

„Costiuc a avut întâlniri cu agenți ruși de-a lungul timpului. A apărut ca și Călin Georgescu în România, pe TikTok și, în plus, a beneficiat de sprijinul lui George Simion la aceste alegeri, în online, pentru că Simion are interdicție de a intra în Republica Moldova. Este un partid mic momentan, dar ar putea conta”, a mai spus Radu Popescu.

Și Blocul Electoral „ALTERNATIVA”, o altă entitate care a obținut 8% în alegeri, are legături cu Rusia.

„Ion Ceban (cap de listă din partea acestui Bloc Electoral, n.red.) este și el cunoscut pentru legături cu Rusia, motiv pentru care este interzis în România”, a mai arătat Radu Popescu, care spune că și liderii altor partide din acest bloc, cum ar fi Ion Chicu, fost premier, și Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat la președinție, sunt și ei asociați cu Kremlinul.

Mai mult, și Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, are „conexiuni” cu Rusia, chiar dacă la aceste alegeri formațiunea s-a prezentat ca un partid pro-moldovenesc, cu o poziționare politică centristă, care promovează o politică externă echilibrată între Est și Vest.

„La alegerile legislative trecute, PAS a avut 63 de mandate. Acum are 54-55 de mandate, iar în Republica Moldova se obișnuiește ca parlamentarii să plece la alte partide. Deci opoziția va conta, pentru că rușii nu se vor opri”, a mai spus consultantul politic.

Partidele și blocurile electorale care vor forma Parlamentul Republicii Moldova

PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 50,20% din voturile de duminică, a fost constituit la 15 mai 2016. La origine a stat Mișcarea „În PAS cu Maia Sandu”, lansată la sfârșitul lui 2015. Maia Sandu a fost inițial lider, iar după ce a devenit președinte al Republicii Moldova, conducerea partidului a trecut către Igor Grosu, care în 2022 a fost ales președinte în mod oficial. PAS este un partid de centrul-dreapta și promovează valorile democratice, respectiv statul de drept, separarea puterilor, supremația legii și libertăți fundamentale, dar și integrare europeană ca direcție-cheie a politicii.

Obiectivele strategice sunt semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028, dublarea veniturilor populației active, creșterea exporturilor produselor și serviciilor autohtone, îmbunătățirea infrastructurii, dar și promovarea culturii și tradițiilor naționale, inclusiv diaspora.
PAS a devenit forța politică dominantă în Moldova și s-a consolidat ca partid membru asociat în Partidul Popular European (PPE), ceea ce îi oferă mai multă vizibilitate și susținere pe plan european.

Blocul Patriotic – alianța partidelor cu orientare prorusească

Blocul Patriotic este format din partide ale socialiștilor și comuniștilor. Este, practic, o alianță politică de stânga, cu orientare prorusească, creată în 2025 pentru alegerile parlamentare.

Blocul „Patriotic” este format din patru partide:

• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon.
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin.
• Partidul „Inima Moldovei” („Heart of Moldova”), condus de Irina Vlah, scos în afara competiției electorale.
• Partidul „Viitorul Moldovei” („Future of Moldova”), condus de Vasile Tarlev.

Printre figuri importante de pe lista acestui bloc electoral se numără: Igor Dodon (PSRM), cap de listă, Diana Caraman (PCRM), Irina Vlah (Inima Moldovei), Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Zinaida Greceanîi (PSRM).

Blocul se revendică ca reprezentând segmentul politic de stânga și zone proruse din spectrul politic moldovean. Este perceput de analiști ca având discurs anti-Uniunea Europeană și mesaje apropiate de narațiunile Kremlinului.

Scopul declarat este de a nu dispersa votul de stânga – prorus și de a avea o voce mai puternică în parlament.

Blocul Alternativa este condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România

Blocul „Alternativa” este compus din Mișcarea Alternativă Națională (MAN) al cărei lider este Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău.

Alte partide sunt:

• Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) — asociat lui Ion Chicu.
• Congresul Civic (Partidul de Acțiune Colectivă „Congresul Civic”) cu Mark Tkaciuk.
• Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat la președinție, se alătură blocului.

Blocul „Alternativa”promovează ideea că cetățenii au nevoie de o alternativă reală la guvernarea PAS. Principalele teme din discursul lor electoral sunt creșterea bunăstării populației, reducerea migrației, crearea de locuri de muncă plătite corespunzător, salarii și pensii decente, îmbunătățirea și serviciilor publice.

Deși blocul se prezintă ca proeuropean, există critici și opinii că în spatele retoricii relativ moderate s-ar ascunde orientări mai pragmatice sau ambigue, unii spun că ar fi elemente care provin din foste partide comuniste sau socialiste, ceea ce ridică întrebări privind coerența ideologică.

Partidul Nostru – partidul ”pro-moldovenesc” al lui Renato Usatîi

Partidul Nostru este o formațiune politică condusă de omul de afaceri și fostul primar al municipiului Bălți, Renato Usatîi. Partidul s-a înregistrat oficial în anul 1994 sub denumirea de Partidul Popular Republican, fiind ulterior redenumit în Partidul Nostru. În prezent, formațiunea se prezintă ca un partid pro-moldovenesc, cu o poziționare politică centristăși care susține că prioritatea sa este rezolvarea problemelor interne ale țării și ale cetățenilor, mai degrabă decât orientările geopolitice.

În ceea ce privește politica externă, Partidul Nostru adoptă o poziție echilibrată, pledând pentru colaborare cu Uniunea Europeană și întărirea relațiilor cu Federația Rusă, fără a se alinia exclusiv niciuneia dintre părți. În cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Partidul Nostru a participat sub denumirea de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, alături de Partidul Patria. Liderul formațiunii, Renato Usatîi, s-a declarat încrezător că blocul său va obține un scor semnificativ, afirmând că „nu facem nunta nici cu rușii, nici cu PAS”, subliniind astfel independența și autonomia politică a formațiunii.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr

PPDA este o formațiune politică de centru-dreapta din Republica Moldova, înființată în 2013 sub denumirea inițială de Partidul Forța Poporului (PFP). În urma protestelor antiguvernamentale din 2015–2016, PFP a fost transformat în PPDA, avându-l pe Andrei Năstase ca președinte. În prezent, conducerea partidului este asigurată de Dinu Plîngău.

PPDA promovează în public un discurs proeuropean, fiind afiliat la Partidul Popular European (PPE). Partidul susține valori precum liberalismul social, anti-corupția și integrarea europeană. În programul său, PPDA se angajează să lupte împotriva oligarhiei și să promoveze transparența în administrația publică.