Una dintre cele mai mari personalităţi ale fotografiei mondiale s-a născut la Cluj. Carol Pop de Szathmari s-a născut în urmă cu 210 ani, în casa din imagine, de pe strada Iuliu Maniu nr. 17 din Cluj-Napoca. El a fost primul fotograf de război din lume şi primul fotograf documentarist din România. De asemenea, a fost printre primii 10 fotografi din Europa.

Casa de pe Iuliu Maniu 17

Cel mai probabil, Carol Pop de Szatmari s-a născut în imobilul de pe actuala stradă Iuliu Maniu 17 din Cluj-Napoca. Există şi păreri cum că nu s-ar fi născut acolo, însă dovezi într-o direcţie sau alta se pare că nu există.

Casa de pe str. Iuliu Maniu 17

„Există două păreri, ipoteze, una că s-ar fi născut în actula casă de pe Iuliu Maniu 17, dar alţii zic că nu acolo s-ar fi născut, că ar fi vorba de o coincidenţă de nume. Dar, oricum în Cluj s-a născut. E, totuşi, plauzibilă ipoteza că s-a născut în casa respectivă şi pentru faptul că atunci când venea la Cluj poposea în acea casă de la nr 17. Eu înclin să cred că acolo s-a născut. Strada respectivă a apărut mai târziu, ca stradă abia la începutul sec. al XX-lea. Iniţial, în zonă erau şi grajdurile”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Potrivit acestuia, Carol Pop de Szatmari a fost de mai multe ori la Cluj, după ce s-a mutat în Bucureşti.

„A fost de mai multe ori la Cluj, a făcut expoziţii fotografice la Cluj. În casa aceea, o casă barocă, a poposit şi soţia lui Petofi Sandor, scriitoarea. Iar propietarul clădirii era un orădean, Varadi”, mai spune istoricul clujean.

Pictor, grafician, fotograf, fotoreporter de război

Carol Pop de Szathmari (uneori scris Carol Popp de Szathmary, dar numele de botez este Szathmári Pap Károly, conform unei copii legalizate a Certificatului de botez, eliberată de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Cluj Napoca) – pictor, grafician, fotograf şi fotoreporter de război – s-a născut la 11 ianuarie 1812, în Kolozsvár, Transilvania (actualul oraş Cluj Napoca), pe atunci în Imperiul Austriac.

Carol Popp de Szathmari

După ce a studiat dreptul la Viena, a profesat o perioadă ca funcţionar la Sibiu. El a publicat, încă de pe băncile şcolii, poezii care, susţin istoricii, se află şi la originea dezvoltării sale ulterioare. A început să realizeze lucrări grafice în urma călătoriilor prin ţară şi străinătate, iar din anul 1843 datează primele sale dagherotipii.

După unele cercetări, el a realizat şi talbotipii. Calotipia Cupidon cu braţele frânte a fost realizată de Carol Pop după o călătorie la Viena şi Budapesta, în timpul căreia a asistat la desfăşurarea revoluţiei. Această fotografie, pe spatele căreia autorul a menţionat în limba germană că este prima fotografie pe care a făcut-o, se află în patrimoniul Academiei Române.

Unul dintre cele mai moderne ateliere foto din Europa

Spre mijlocul secolului al XIX-lea, el a început să facă mai des vizite la Bucureşti, iar în 1843 şi-a deschis aici un atelier foto, acesta fiind unul dintre cele mai moderne din Europa, la vremea respectivă. Pasiunea sa pentru fotografie îl face ca, la începutul Războiului Crimeii, să încarce camera obscură şi materialele specifice într-un furgon şi să plece pe front. Multe surse spun doar că, în aprilie 1854, Carol Pop de Szathmari îşi începe munca de fotograf în Războiul Crimeii, fără a se menţiona că acestea au fost realizate pe cursul fluviului Dunărea, la Olteniţa şi Silistra.

În timpul luptelor, furgonul său, care adăpostea băile, camera obscură, obiectivul de fotografiat, a fost luată drept ţintă de artileria turcească, de pe celălalt mal. Imprecizia tunarilor a fost de ajutor pentru fotograful român, care a scăpat nevătămat.

Războiul Crimeii, primul conflict armat reflectat în presă

Războiul Crimeii, desfăşurat între 1853 şi 1856, între Imperiul Rus, pe de o parte, respectiv Imperiul Otoman, aliat cu puterile occidentale (Anglia şi Franţa), a început prin ocuparea Principatelor Române de ruşi. Linia frontului a fost stabilită în preajma cursului danubian, Carol Pop de Szathmari având posibilitatea de a se deplasa cu uşurinţă, iar lumea întreagă a avut informaţii proaspete de la evenimente, notează site-ul http://presamil.ro/.

Astfel, Războiul Crimeii a rămas în istorie ca fiind primul conflict armat care a fost amplu reflectat în presa epocii. Ca urmare a fotografiilor executate între 1853 şi 1856, Carol Pop de Szathmari este menţionat drept primul fotograf român documentarist şi primul fotograf de război din lume. El a realizat un album cu fotografiile din Războiul Crimeii, peste 200 la număr, pentru care a primit premii din partea unor personalităţi ale vremii, cum ar fi împăratul austriac Franz Joseph, regina Victoria, împăratul Franţei Napoleon al III-lea, regina Spaniei Isabela a II-a.

Premiat la Paris

La Cabinetul de stampe al Academiei Române există clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Carol Pop de Szathmari a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprindea imagini din Războiul Crimeii.

Carol Popp de Szathmari, „Carul societăţilor germane din Bucureşti”

Pe lângă acest album, Szathmari a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873), a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul al II-lea.

În Războiul de Independenţă

După experienţa din Războiul Crimeii, Carol Pop de Szathmari a plecat din nou pe front, în Războiul de Independenţă (1877-1878), alături de Nicolae Grigorescu, Sava Henţia şi G.D. Mirea, într-un veritabil divizion al pictorilor.

Astfel, Carol Pop de Szathmari a putut fi martor implicat la două mari momente istorice ale secolului al XIX-lea, menţionează site-ul http://presamil.ro/.

L-a găzduit pe Eminescu în casa sa

Într-o prezentare făcută fotografului de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) în mai 2010, se arăta că în casa lui din Bucureşti, Carol Pop de Szathmari l-a găzduit, un timp, pe poetul Mihai Eminescu.

Carol Pop de Szatmari, costume populare

„A călătorit pe nenumărate meleaguri, printre care Turcia, China şi Siberia. De-a lungul activităţii sale de artist fotograf şi pictor a lucrat pentru patru domnitori români. În decembrie 1859, ministrul Ion Ghica i-a propus să realizeze prima stemă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A realizat imagini-document la ceremonia de încoronare a primului rege al României, Carol I. Câţiva ani mai târziu, lucrările lui au fost expuse la Salonul de artă de la Budapesta. Multe dintre fotografiile şi picturile sale sunt piese de valoare în colecţiile de artă din România.

În prodigioasa sa carieră a lucrat pentru ţarul Rusiei şi pentru sultan. Pentru activitatea sa fotografică a primit distincţii din partea Reginei Angliei, a Împăratului Austriei, de la Napoleon al III-lea al Franţei şi de la Regele Spaniei”, precizează un comunicat de presă al MCPN din 5 mai 2010.

Imagini publicate în cele mai importante reviste europene

Ilustraţiile făcute în perioada Războiului de Independenţă au fost publicate în reviste precum „L’Illustration” (Paris), „Illustrated London News” (Londra), „Zeitung Illustrirte” (Germania). Carol Pop de Szathmari a murit la Bucureşti, la 3 iunie 1887. Din păcate, albumul de război care l-a făcut celebru nu s-a păstrat până în zilele noastre.

„În reprezentarea imaginii de război, a fost unul dintre precursorii acestui gen. El a reuşit să iasă din graniţele înguste ale atelierului de fotografiat pentru a fi prezent la faţa locului, acolo de unde informaţia va fi ilustrată direct, fără să depindă de plăsmuirea subiectivă a gravorilor. (…). Contribuţia sa are însă un loc însemnat în istoria fotografiei universale”, susţine dr. Lucian Ciupei, în teza sa de doctorat „Carol Pop de Szathmáry: repere monografice şi fotojurnalism”, susţinută la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, mai scrie site-ul http://presamil.ro/.

Monedă de argint emisă de BNR

În scop numismatic, în onoarea lui Carol Pop de Szathmari, Banca Naţională a României a pus în circulaţie o monedă de argint dedicată marcării a 200 de ani de la naşterea sa. Aversul redă un instantaneu bucureştean care prezintă Universitatea şi Palatul Suţu, fotografiate de Carol Pop de Szathmari, suprapus peste elementele diafragmei unei camere foto, stema României, valoarea nominală 10 lei, anul de emisiune 2012 şi inscripţia în arc de cerc România.

Reversul prezintă portretul lui Carol Pop de Szathmari şi semnătura acestuia, profilul artistului, trei pensule suprapuse peste o paletă de pictură şi anii între care a trăit acesta: 1812-1887. Studioul Cinematografic al Armatei i-a dedicat un film documentar, intitulat „Martorul”. AGERPRES

(MaAv)