EVENIMENT
Primarul din Valea Ierii, condamnat definitiv la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare. Își pierde și mandatul de primar

Primarul din Valea Ierii, Dorin Nap, a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Cluj la doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru furt de arbori și fals intelectual. El își pierde mandatul de primar.
Dorin Nap, primarul PSD din Valea Ierii, a fost condamnat joi definitiv de către Curtea de Apel Cluj la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare.
Pedeapsă majorată de Curtea de Apel Cluj
Primarul a fost judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, furt de arbori din fondul forestier şi fals intelectual.
Curtea de Apel Cluj a majorat sentința pronunțată de Judecătoria Turda, de la doi ani, la doi ani și 11 luni de închisoarecu suspendare.
Se vor organiza noi alegeri în Valea Ierii
Mai mult, Crtea de Apel Cluji îi interzice primarului să ocupe funcții publice, pe o perioadă de trei ani.
Astfel, un ordin al prefectului ar urma să fie emis, prin care primarul își va pierde mandatul. În condițiile în care primarul a fost ales la alegerile din 9 iunie pentru încă un mandat de patru ani, vor fi organizate alegeri pentru funcția de primar.
Soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj, joi, 18 iulie: „(…) Înlătură dispoziţiile privind contopirea pedepselor din cuprinsul sentinţei penale apelate. Respinge cererea inculpatului N.D. privind schimbarea încadrării juridice cu privire la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, încadrarea corectă fiind cea din cuprinsul rechizitoriului. (…)
În temeiul art. 67 alin. 1, cu trimitere la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din C.pen. şi art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. d) din Legea 46/2008, interzice inculpatului N.D., cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a desfăşura activitatea de pădurar, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa potrivit art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen. (…)”.
Amendă penală de 15.000 de lei
Totodată, Dorin Nap, pe lângă sentința cu suspendare, va trebui să plătească o amendă penală de 15.000 de lei.
„Menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen. (…) În temeiul art.38 al.1 Cod penal constată că infracţiunile mai sus amintite au fost în concurs real şi, conform art. 39 lit. e) Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, pe care a sporeşte cu 5 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea), rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 11 luni închisoare la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii de 15.000 lei. Menţine dispoziţiile din cuprinsul sentinţei penale atacate cu privire la suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii rezultante de 2 ani şi 11 luni, precum şi cu privire la stabilirea termenului de supraveghere de 3 ani, a măsurilor de supraveghere şi a celorlalte obligaţii prevăzute de art. 93 Cod penal. (…)”.
Totodată, Dorin Nap trebuie să plătească suma de 4.802 lei Gărzii Forestiere Cluj. Decizia este definitivă.
Dorin Nap a furat lemn, pe vremea când era pădurar
Dorin Nap a fost trimis în judecată deoarece, în aprilie 2020, pe vremea când era pădurar la Ocolul Silvic Valea Ierii, s-a deplasat la cantonul silvic pe care îl avea în pază, unde știa că există în curs de exploatare o partidă de masă lemnoasă. Profitând de faptul că lucrările de exploatare erau sistate de titularul autorizaţiei de exploatare, la faţa locului nefiind vreun reprezentant al acesteia, Nap a tăiat fără drept un număr de șapte arbori de esență rășinoase, din specia molid, care erau marcați, cu un volum de 15,771 mc.
În cauză a fost stabilit un prejudiciu de 9.801,51 lei fără TVA, alăcătuit din valoarea pagubei produse pădurii de 5.765,59 lei la care se adaugă valoarea funcțiilor pădurii nerealizate în sumă de 4.035,92 lei. Dorin Nap a tractat arborii tăiați până la o rampă primară cu un tractor, valoarea prejudiciului fiind de 2.712 lei.
Ulterior, Nap a întocmit un așa-zis aviz de însoțire primar cu un localnic cu care avusese o înțelegere în prealabil în vederea vânzării materialului lemnos. Avizul de însoțire fusese întocmit pentru cantitatea de 11,57 mc lemn rotund rășinoase, deşi în realitate era vorba de cantitatea de 18,16 mc, iar la rubrica document de proveniență, Nap a notat că lemnele provin dintr-o altă exploatare decât cea reală, pentru a crea aparenţa unei proveniențe legale a materialului lemnos provenit din cei 7 arbori tăiați și sustrași ilegal.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ECONOMIE
Lecția de economie. Analistul Radu Georgescu, despre PIB și cum se calculează, pe înțelesul tuturor

Analistul clujean Radu Georgescu spune că până acum poate că era un moft să înțelegi cum funcționează economia.
De acum este un lucru obligatoriu.
Acesta este motivul pentru care, pe pagina sa de Facebook, Radu Georgescu a început să țină lecții de economie pentru toată lumea.
Analistul Radu Georgescu, despre PIB și cum se calculează, pe înțelesul tuturor
Tu știi ce este PIB-ul? Știi cum se calculează? Auzim mereu la TV despre PIB: „PIB-ul a crescut”, „Luăm măsuri pentru a crește PIB-ul”, spune Radu Georgescu.
”De 5 ani auzim la TV că România are cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa. Totuși, de 4 zile, aceiași oameni ne spun că suntem la un pas de faliment economic.
Woow. Cum naiba este posibil să trecem în 4 zile de la tigrul economic al Europei la insolvența de țară?
Să începem. Ce înseamnă acest PIB? Cum se traduce pe înțelesul oamenilor?
În cartea de economie, PIB-ul (Produsul Intern Brut) are o definiție abstractă: PIB = valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor produse în interiorul țării. Poftim?
Când mănânci o pizza, care este valoarea adăugată pentru acea pizza? Nu știi dacă făina este produsă în România sau în străinătate. Totuși, care este valoarea adăugată a pizzeriei? Valoarea adăugată a unei companii se numește profit brut. Pentru o pizzerie: Profit brut = Toate vânzările de pizza – (Costul ingredientelor + salariul celui care face pizza)”, arată economistul clujean Radu Georgescu.
PIB este profitul brut al tuturor companiilor din țară
În concluzie, arată analistul economic clujean, PIB = Profitul brut al tuturor companiilor din România. Un PIB mare nu înseamnă automat o economie puternică și o populație prosperă.
”De exemplu, cel mai mare lanț de magazine din România, o firmă din Franța, are marja profitului brut în România de 2,8%. Marja profitului brut în Franța este de 0,9%. Deci „PIB-ul” lor în România este de 3 ori mai mare decât în Franța.
Ups.
Cum este posibil așa ceva? Cei care vorbesc la TV ar spune că acest lucru este de 3 ori mai bine pentru economia României și de 3 ori mai bine pentru angajații magazinului. Dar nu este așa.
Sper că ai înțeles formula: Profit brut = Toate vânzările magazinului – (Costul mărfurilor + salariul celor care lucrează în magazin). Vei înțelege că „PIB-ul” rețelei de magazine este de 3 ori mai mare în România deoarece: Prețurile la bunuri în România sunt mai mari decât în Franța, deoarece în România este un oligopol.
Adică sunt doar câteva lanțuri mari de magazine care impun prețurile.
În Franța, 80% din consum se face prin magazinele mici, afacerile de familie. Franța și-a protejat firmele mici.
În România este invers: 80% din consum se face prin lanțuri mari de magazine. În România nu mai sunt magazine mici, afaceri de familie. Salariul minim brut în Franța este dublu față de România. Acum ai înțeles ce este PIB-ul?”, spune Radu Georgescu.
CULTURA
GALERIE FOTO. Valori inestimabile de la Cluj. Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, sărbătorită la 11 mai

În 11 mai sărbătorim Ziua Naţională a Portului Tradiţional.
Portul popular românesc impresionează prin măiestrie şi diversitate, se distinge prin zonele etno-geografice de provenienţă, prin perioadele în care este purtat și prin simbolistica lui aparte.
Valori inestimabile. Clujul sărbătorește Ziua Naţională a Portului Tradiţional
Toate aceste elemente îi atestă valoarea de emblemă a identităţii româneşti, ce reflectă credinţa strămoşească, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
În fiecare an, în cea de-a doua duminică a lunii mai, este marcată Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România. Această zi a fost instituită prin lege în anul 2015. Această zi are rolul de a promova portul popular românesc și de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”.
CJCPCT Cluj, este mereu preocupat de cercetarea, conservarea și promovarea portului popular, dar și a obiceiurilor, tradițiilor și manifestărilor în cadrul cărora portul popular este îmbrăcat cu mândrie de trăitorii locurilor sau de pasionații de cultura tradițională.
Portul popular clujean, varietatea și măiestrie
Arhiva instituției deține mii de fotografii, în care este surprinsă frumusețea, varietatea și măiestria portului popular din județul Cluj. A fost editat și un album foto, intitulat „Semne peste vreme”, care cuprinde sute de imagini deosebite cu elemente ale portului popular clujean.
Acestea au fost selectate în urma campaniilor de aproape 20 de ani de cercetare pe teren, timp în care au fost deschise nenumărate lăzi de zestre din localitățile clujene.
Călătoria, spun cei de la CJCPCT pornește din zona montană a județului Cluj și se sfârșește în zona etnografică a Câmpiei Transilvaniei, de unde au fost adunate piese vestimentare decorate cu motive rafinate, care stau mărturie în ceea ce privește creativitatea și dragostea de frumos a înaintașilor noștri.
Albumul, spun speciliștii clujeni, are rolul de a încânta ochii privitorului și de a trezi respectul pentru cultura și spiritualitatea românească și poate fi răsfoit AICI.
Foto: CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Emil Boc va semna, luni, contractul de 9,3 miliarde de lei pentru lotul 2 din Centura Metropolitană a Clujului

Contractul pentru lotul 2 al Centurii Metropolitane a Clujului va fi semnat luni, 12 mai, anunță ministerul Transporturilor.
Primarul Clujului, Emil Boc, va participa la semnarea contractului, care are loc la București, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Se semnează contractul pentru lotul 2 din Centura Metropolitană a Clujului
Lotului 2 al Centurii Metropolitane din Cluj, respectiv Gilău – A3 – Cluj- Napoca – Apahida – DX4, este finanțat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, din fonduri alocate prin Programul Transport 2021-2027. Contractul va fi semnat de Primăria Cluj-Napoca și Asocierea DIMEX-2000 COMPANY (Leader), HYDROSTROY AD (Asociat), INTEGRAL INZENJERING A.D. LAKTASI.
Proiectul Centurii Metropolitane Cluj este derulat în baza unui protocol semnat în anul 2023 între CNAIR și Asocierea constituită din Primăriile Cluj-Napoca, Florești, Gilău, Baciu și Apahida. Lotul 2 din Centura Meropolitană a fost adjudecat la un cost de 9,3 miliarde de lei.
EVENIMENT
Dan Petrescu, supărat după egalul făcut de CFR Cluj la Craiova: Cine țipă mai tare la arbitri are succes. Noi nu am mai țipat

CFR Cluj a pierdut șansa de a se lupta la titlu după ce sâmbătă a remizat cu Universitatea Craiova, scor 2-2.
Dan Petrescu, antrenorul CFR Cluj, a declarat că e supărat că elevii lui nu au obținut victoria, dar a spus că nu are ce să le reproșeze.
Dan Petrescu: Cine țipă mai tare la arbitri are succes. Noi nu am mai țipat
Dan Petrescu a spus, după meci, că nu este fericit cu rezultatul obținut de CFR Cluj.
“După ce conduci 2-1, cum am făcut-o tot campionatul, și ești egalat, normal că sunt supărat. În acest sezon, la fel ca în celălalt, se vede că cine țipă mai tare la arbitri are succes. Noi nu am mai țipat”, a declarat Dan Petrescu.
Petrescu: Miriță nu e de campionatul nostru
Antrenorul CFR Cluj a vorbit și despre Miriță, care a dat două goluri în meciul de sâmbătă, jucat de Universitatea Craiova pe teren propriu.
“Mitriță e un jucător de alt nivel, nu e de campionatul românesc. E cel mai bun și trebuia să fie în altă parte… Nu am ce să le reproșez băieților, am schimbat mulți jucători, au dat totul… Îmi pare rău pentru jucători, pentru efortul lor, și aș fi vrut o victorie ca să rămânem în cursa pentru titlu, că nu se știe niciodată în fotbal, dar acum nu mai avem șanse”, a mai spus Dan Petrescu.
Totuși, Dan Petrescu spune că echipa va trebuie să muncească să se claseze pe locul 2, dar și pentru a câștiga Cupa României. “Finala Cupei României trebuie să o pregătim bine, va fi un meci foarte greu pentru noi”, a mai spus tehnicianul CFR Cluj.