EVENIMENT
Primarul din Valea Ierii, condamnat definitiv la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare. Își pierde și mandatul de primar
Primarul din Valea Ierii, Dorin Nap, a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Cluj la doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru furt de arbori și fals intelectual. El își pierde mandatul de primar.
Dorin Nap, primarul PSD din Valea Ierii, a fost condamnat joi definitiv de către Curtea de Apel Cluj la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare.
Pedeapsă majorată de Curtea de Apel Cluj
Primarul a fost judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, furt de arbori din fondul forestier şi fals intelectual.
Curtea de Apel Cluj a majorat sentința pronunțată de Judecătoria Turda, de la doi ani, la doi ani și 11 luni de închisoarecu suspendare.
Se vor organiza noi alegeri în Valea Ierii
Mai mult, Crtea de Apel Cluji îi interzice primarului să ocupe funcții publice, pe o perioadă de trei ani.
Astfel, un ordin al prefectului ar urma să fie emis, prin care primarul își va pierde mandatul. În condițiile în care primarul a fost ales la alegerile din 9 iunie pentru încă un mandat de patru ani, vor fi organizate alegeri pentru funcția de primar.
Soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj, joi, 18 iulie: „(…) Înlătură dispoziţiile privind contopirea pedepselor din cuprinsul sentinţei penale apelate. Respinge cererea inculpatului N.D. privind schimbarea încadrării juridice cu privire la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, încadrarea corectă fiind cea din cuprinsul rechizitoriului. (…)
În temeiul art. 67 alin. 1, cu trimitere la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din C.pen. şi art. 107 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. d) din Legea 46/2008, interzice inculpatului N.D., cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a desfăşura activitatea de pădurar, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa potrivit art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen. (…)”.
Amendă penală de 15.000 de lei
Totodată, Dorin Nap, pe lângă sentința cu suspendare, va trebui să plătească o amendă penală de 15.000 de lei.
„Menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen. (…) În temeiul art.38 al.1 Cod penal constată că infracţiunile mai sus amintite au fost în concurs real şi, conform art. 39 lit. e) Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, pe care a sporeşte cu 5 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea), rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 11 luni închisoare la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii de 15.000 lei. Menţine dispoziţiile din cuprinsul sentinţei penale atacate cu privire la suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii rezultante de 2 ani şi 11 luni, precum şi cu privire la stabilirea termenului de supraveghere de 3 ani, a măsurilor de supraveghere şi a celorlalte obligaţii prevăzute de art. 93 Cod penal. (…)”.
Totodată, Dorin Nap trebuie să plătească suma de 4.802 lei Gărzii Forestiere Cluj. Decizia este definitivă.
Dorin Nap a furat lemn, pe vremea când era pădurar
Dorin Nap a fost trimis în judecată deoarece, în aprilie 2020, pe vremea când era pădurar la Ocolul Silvic Valea Ierii, s-a deplasat la cantonul silvic pe care îl avea în pază, unde știa că există în curs de exploatare o partidă de masă lemnoasă. Profitând de faptul că lucrările de exploatare erau sistate de titularul autorizaţiei de exploatare, la faţa locului nefiind vreun reprezentant al acesteia, Nap a tăiat fără drept un număr de șapte arbori de esență rășinoase, din specia molid, care erau marcați, cu un volum de 15,771 mc.
În cauză a fost stabilit un prejudiciu de 9.801,51 lei fără TVA, alăcătuit din valoarea pagubei produse pădurii de 5.765,59 lei la care se adaugă valoarea funcțiilor pădurii nerealizate în sumă de 4.035,92 lei. Dorin Nap a tractat arborii tăiați până la o rampă primară cu un tractor, valoarea prejudiciului fiind de 2.712 lei.
Ulterior, Nap a întocmit un așa-zis aviz de însoțire primar cu un localnic cu care avusese o înțelegere în prealabil în vederea vânzării materialului lemnos. Avizul de însoțire fusese întocmit pentru cantitatea de 11,57 mc lemn rotund rășinoase, deşi în realitate era vorba de cantitatea de 18,16 mc, iar la rubrica document de proveniență, Nap a notat că lemnele provin dintr-o altă exploatare decât cea reală, pentru a crea aparenţa unei proveniențe legale a materialului lemnos provenit din cei 7 arbori tăiați și sustrași ilegal.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
”Nababul” de la Compania de Apă Someș, Călin Neamțu, are salariul aproape dublu față de președintele CJ Cluj, Alin Tișe
Sabău („U” Cluj), înaintea duelului cu FCSB: Nu cred că suntem în măsură să ne punem pe două linii, să ne APĂRĂM
Cursuri GRATUITE de prim-ajutor pentru întreaga familie, în acest weekend, la Iulius Mall Cluj
