Sondaj: România, împărțită în două lumi politice. Tinerii merg cu AUR și SENS, cei de peste 60 de ani rămân fideli PSD

România pare tot mai împărțită între generații, cel puțin din punct de vedere politic. Cel mai recent sondaj INSCOP Research arată o diferență profundă de viziune între alegătorii tineri și cei vârstnici.

Aproape două treimi dintre tinerii sub 30 de ani ar vota cu AUR, SENS sau USR, formațiuni care se poziționează împotriva sistemului politic tradițional.

Tinerii, tot mai atrași de mișcările antisistem

Conform sondajului INSCOP, tinerii sub 30 de ani ar vota cu AUR (34%), SENS (16%) sau USR (14%).

Acest model de vot reflectă, potrivit cercetătorilor, un amestec de protest, dorință de schimbare și neîncredere în instituțiile politice consacrate. Tinerii, mai conectați la realitățile economice actuale și la discursurile de pe rețelele sociale, par să caute partide care le vorbesc direct despre frustrările lor.

Seniorii, fideli stabilității

În tabăra cealaltă, alegătorii de peste 60 de ani continuă să susțină partidele tradiționale, în special Partidul Social Democrat (PSD), care înregistrează 38% intenție de vot în rândul acestei categorii.

„Această polarizare demografică este dovada unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”, a explicat sociologul Remus Ștefureac, citat de Mediafax.

Pentru mulți vârstnici, PSD rămâne un garant al stabilității și al bunăstării sociale, valori prioritare într-un context economic tot mai imprevizibil.

AUR, principalul partid antisistem

Electoratul activ, cu vârste între 30 și 44 de ani, consolidează poziția AUR drept principala forță antisistem, cu o intenție de vot de până la 50%.

În același timp, ascensiunea mișcării SENS, care încă nu este reprezentată în Parlament, ca a doua opțiune preferată de tineri marchează o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc.

România, în pragul unei confruntări de viziuni

Pe măsură ce diferențele de generație se adâncesc, România pare să se îndrepte spre o confruntare de perspective, respectiv între trecutul care cere stabilitate și viitorul care strigă după schimbare.

Problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție tot mai intensă pentru semnificație și reprezentare, iar alegerile viitoare ar putea deveni, mai mult ca niciodată, o bătălie între lumi politice paralele.

Tendință vizibilă la alegerile din 2024-2025

Finalul anului 2024 și începutul acestui an a fost unul „zbucuimat” din punct de vedere politic. În urma alegerilor Parlamentare s-a format o majoritate, dar e vorba de o coaliție de partide pro-europene, care nu este străină de probleme și scandaluri, formată din PSD, care a obținut cele mai multe voturi, dar departe de ceea ce reaușea acest partid la nivel național, PNL, USR, UDMR și minorități.

Președintele a fost ales în acest an, după ce alegerile din 2024 au fost anulate, o premieră în istoria României și a țărilor democratice. Nicușor Dan, un independent la momentul alegerilor, a ieșit învingător în bătălia electorală cu liderul AUR, George Simion. În scrutinul anulat la finalul anului 2024, pe primul loc se plasa Călin Georgescu, și el un independent, acum cercetat penal pentru complicitate la tentativa de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicare falsă în formă continuată, dar și pentru promovarea în public, prin diverse mijloace, de ”idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe”.

Mai mult, candidatura președintei SOS, Diana Șoșoacă a fost respinsă de Curtea Constituțională în octombrie 2024 pentru că „încalca condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale”, „cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.

Cum s-a votat la Cluj la ultimele alegeri parlamentare

Clujul, cunoscut mai degrabă ca un ”fief” al PNL decât al PSD, i-a adus pe liberali pe prima poziție și la parlamentarele din decembrie 2024, însă doar la Senat acest partid a mai obținut un scor de peste 20%, fiind urmat îndeaproape de USR și AUR.

Rezultatul alegerilor pentru Camera Deputaților la Cluj:

• PNL – 19,78%.
• USR – 14,91%.
• AUR – 14,41%.
• PSD -13,50%.
• UDMR – 12,87%.
• POT (Partidul Oamenilor Tineri), susținători ai lui Călin Georgescu și un partid nou – 5,12%.
• S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă – 4,21% (sub pragul parlamentar).
• SENS – Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 3,83%
• candidatul independent Sabin Sărmaș – 3,15%.

Rezultatul alegerilor pentru Senat la Cluj:

• PNL – 21,40%
• USR -15,29%
• AUR – 14,36%
• PSD -13,31%
• UDMR – 13,06%
• POT – 5,46%
• SOS România – 4,49%
• SENS – 3,93%.