Connect with us

EVENIMENT

Prima zi de CRĂCIUN. „Umblatul cu Steaua”, obiceiul colindelor, alte TRADIȚII

Publicat


nasterea domnului

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 25 decembrie Naşterea Domnului Iisus Hristos, Crăciunul fiind cea mai importantă, dar şi cea mai iubită sărbătoare a românilor, scrie Alba24.ro.

Nașterea Domnului Iisus Hristos a avut loc în urmă cu 2000 de ani într-o peşteră din Betleemul Iudeii. Atunci, împărat al Imperiului Roman era Octavian Augustus (27 î.d. – 14 d.Hr.) în timp ce guvernator al provinciei Siria, de care ţinea şi Iudeea, era Quirinius, iar rege în Iudeea era Irod Idumeul (37 î.d. – 4 d.Hr.).

Evenimentul Naşterii Mântuitorului s-a întâmplat către sfârşitul domniei lui Irod, fiind fixat de către Sfântul Dionisie Exiguul în anul 753 de la întemeierea Romei, de când se numără anii erei creştine.

Deasupra locului Naşterii Domnului din Betleem străjuieşte de peste 1600 de ani, biserica ctitorită de Sfânta Împărăteasă Elena, sec. IV.

Istoria Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos

În relatările Sfintelor Evanghelii, aflăm istoria Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sfânta Fecioară Maria locuia în micul orăşel Nazaret. Bătrânul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, era un bărbat „drept“, după cuvintele Evanghelistului Matei, din neamul lui David.

Numele lui Iosif se traduce prin „Iahve să adauge”, iar meseria sa era aceea de dulgher. Se pare că locul de origine al lui Iosif era cetatea Nazaretului în care Iisus avea să copilărească. Deci, atât Iosif logodnicul, cât şi Sfânta Fecioară trebuiau să se înscrie în oraşul strămoşului David, adică în Betleem. Aici, nu au găsit nicăieri loc de adăpost pentru că veniseră foarte mulţi iudei originari din această localitate pentru a se înscrie la recensământul organizat de Imperiul Roman.

La ieşirea din Betleem, dincolo de poarta din spre miază-zi s-au oprit. Aici, au găsit o peşteră care slujea drept staul pentru vite. S-au adăpostit în acest loc, unde, în sărăcia cea mai desăvârşită, Sfânta Fecioară Maria a adus pe lume pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Sfântul Evanghelist Matei istoriseşte de venirea magilor de la Răsărit cu aur, smirnă şi tămâie, de înşelarea lui Irod, de fuga în Egipt, de uciderea pruncilor, de întoarcerea de acolo după moartea lui Irod şi aşezarea în Nazaret. Toate acestea, pentru ca să dovedească marele adevăr că Iisus este Fiul lui Dumnezeu şi Răscumpărătorul cel vestit de proroci.

Naşterea lui Hristos este un eveniment istoric, pentru că se petrece într-o anumită epocă, pe vremea când în Imperiul Roman domnea Cezarul Augustus, iar în Iudeea guverna Irod. Sfinţii Evanghelişti insistă în accentuarea caracterului istoric al evenimentului, pentru că vor să arate că Hristos a fost o personalitate istorică, ceea ce înseamnă că a luat cu adevărat trup omenesc şi că întruparea nu a fost o presupunere sau o închipuire.

De Crăciun, sărbătorim Naşterea lui Hristos, dar în acelaşi timp, trăim faptele legate de Naştere şi în chip tainic, în inima noastră, pentru că atunci când vieţuim în Biserică, trăim şi suntem părtaşi la toate stadiile sfintei întrupări a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Primele documente despre sărbătoarea Naşterii Domnului le găsim din secolul al III-lea, în Istoria bisericească a lui Nichifor Calist, care a consemnat o tradiţie, potrivit căreia numeroşi creştini au ars de vii într-o biserică din Nicomidia, în care se adunaseră pentru a cinsti Naşterea Domnului. Acest eveniment a avut loc în perioada persecuţiilor împotriva creştinilor, iniţiate de împăraţii Diocleţian şi Maximian.

Sărbătoarea Naşterii Domnului

Cel dintâi praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea firească (cronologică) a vieții Mântuitorului, este Nașterea, numită în popor și Crăciunul, la 25 decembrie, este sărbătoarea anuală a nașterii cu trup a Domnului Iisus Hristos.

Pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creștină, dintre cele ale Mântuitorului, deși nu este tot atât de veche ca Paștile sau Rusaliile, a căror origine stă în legătură cu sărbătorile iudaice corespunzătoare.

Nașterea Domnului, considerată o sărbătoare de origine mai nouă decât Paștile

În mentalitatea creștină primitivă, moștenită de la lumea veche, accentul se punea pe ziua morții și a învierii divinităților adorate, iar nu pe ziua nașterii lor. De aceea, cultul Mântuitorului în Biserica primară era concentrat mai tot în jurul morții și al învierii Sale. Calendarele creștine păstrează de asemenea în amintirea posterității, nu datele nașterii mucenicilor și ale Sfinților, ci datele morții lor.

De aceea, Nașterea Domnului este considerată în general ca o sărbătoare de origine mai nouă decât Paștile. Vechimea ei se poate urmări retrospectiv în documente până pe la sfârșitul secolului III, când – după o tradiție consemnată de istoricul bizantin Nichifor Calist – pe timpul prigoanei lui Diocletian și Maximian, o mare mulțime de creștini au pierit arși de vii într-o biserică din Nicomidia, în care ei se adunaseră să prăznuiască ziua Nașterii Domnului.

Nașterea Domnului, serbată la început pe 25 decembrie și 6 ianuarie

Deși sărbătorită în toată lumea creștină, totuși, la început era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește data acestei sărbători.

Astfel, în Apus, cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, ca și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sf. evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului, a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). După Sf. Ioan Gură de Aur, tradiția aceasta este foarte veche la Roma și acolo, spune el, Nașterea Domnului s-ar fi serbat de la început la 25 decembrie. Cam același lucru afirma, puțin mai târziu, și Fericitul Ieronim, într-o cuvântare ținută de el la Ierusalim, în ziua de 25 decembrie; convingerea că în această zi S-a născut Hristos, spune el, este veche și universală.

De asemenea, după Fericitul Augustin, consensul Bisericii fixează ziua nașterii Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie (25 decembrie).

Dar ceea ce este sigur este că în Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbata în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practică răsăriteana se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani.

De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident, Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie.

Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375, apoi la Constantinopol în anul 379, când Sf. Grigorie de Nazianz a ținut cu acel prilej celebra predica festivă, care va servi mai târziu că izvor de inspirație imnografului Cosma de Maiuma la compunerea canonuluf Nașterii („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L !…”).

Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. loan Gură de Aur în 386, și amintită mai înainte. În Constituțiile Apostolice, redactate spre sfârșitul, secolului IV, Nașterea Domnului e numărata că cea dintâi dintre sărbători, recomandându-se serbarea ei la 25 decembrie, iar în alt loc e amintită ca o sărbătoare deosebită de cea. a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie că dată a sărbătorii Nașterii a fost introdusă și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. Numai armenii serbează încă până astăzi Nașterea Domnului tot la 6 ianuarie (odată cu Botezul Domnului), ca în vechime.

Nașterea Domnului, fixată pe 25 decembrie, în legătură cu fenomenele naturii

La fixarea zilei de 25 decembrie că dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri desantate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască.

Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, care prin sec. III făcea o serioasă concurenta creștinismului, îndeosebi în rândurile armatei romane, și a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22-23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului, și Ziua de naștere a Soarelui nebiruit, pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgistilor și istoricilor apuseni este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului care fusese numit de prooroci „Soarele Dreptății” și „Răsăritul cel de sus” și pe Care bătrânul Simeon îl numise „Lumina spre descoperirea neamurilor”, iar apoi El însuși Se numise pe Sine „Lumina lumii”.

Este însă posibil ca adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii lui Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche.

Tot în legătură cu fenomenele naturii erau și sărbătorile de iarnă ale romanilor, că Saturnaliile (sărbătoarea lui Saturn) și Juvenaliile (sărbătoarea tinerilor sau a copiilor), care cădeau cam în același timp.

De aceste sărbători ale strămoșilor noștri romani erau legate o mulțime de datini și obiceiuri vechi, pe care poporul nostru le păstrează până azi, dar le-a pus în legătură cu Nașterea Domnului și le-a împrumutat sens și caracter creștin, că de exemplu: colindele, sorcova, plugușorul s.a., la care cu timpul s-au adăugat și altele, de origine și concepție pur creștină, că : Vicleiemul, Irozii, Steaua s.a., care fac din sărbătoarea Crăciunului una dintre cele mai scumpe și mai populare sărbători ale Ortodoxiei românești.

Nu mai puțin se poate să fi contribuit la fixarea zilei de 25 decembrie că dată a Nașterii Domnului și o considerație simbolică, în legătură cu cursul anului solar. Deoarece Sf. Ioan Botezătorul a spus: „Aceluia (adică lui Iisus) se cade să crească, iar mie să mă micșorez”, s-a așezat sărbătoarea Nașterii lui la 24 iunie (momentul solstițiului de vară, când zilele încep să descrească), iar Nașterea Mântuitorului la 25 decembrie, adică după solstițiul de iarnă, când zilele încep să se mărească.

Sărbătoarea Nașterii Domnului reglementează un ciclu important de sărbători cu date fixe

Odată fixată la 25 decembrie, sărbătoarea Nașterii Domnului a atras după sine revizuirea și deplasarea sau fixarea datelor unui șir întreg de alte sărbători, în general mai noi, care stau în dependență cronologică de ea, și anume: Tăierea-împrejur a Domnului, întâmpinarea Domnului, Bunavestire și Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, etc.

Totodată, în legătură cu marele praznic, au luat naștere în calendarul răsăritean pomenirile unor sfinți mai importanți din Vechiul și din Noul Testament, grupate înainte și după data Nașterii Domnului (ca de ex: cele două duminici dinaintea Nașterii și cea de după Naștere), a căror vechime e atestata încă din sec. IV.

Sărbătoarea Nașterii a devenit astfel al doilea punct cardinal al anului bisericesc, după Sfintele Paști.

După cum dată Paștilor guvernează întreg ciclul sărbătorilor cu data variabilă, tot așa Crăciunul reglementează un ciclu important de sărbători cu date fixe, presărate în tot cursul anului bisericesc.

Nașterea Domnului, prăznuită cu mare solemnitate

În ceea ce privește modul sărbătoririi, ziua Nașterii Domnului, fiind privită ca una dintre cele mai mari sărbători creștine, era prăznuită cu mare solemnitate. În ziua precedentă se ajuna (obicei existent încă din sec. IV), se făcea slujbă în cadrul căreia se botezau catehumenii, ca și la Paști și la Rusalii, și se citeau Ceasurile mari sau împărătești, numite așa pentru că la Bizanț luau parte la ele și împărații, iar la noi domnitorii cu toată curtea lor.

Tot în ajun, slujitorii Bisericii (preoții și cântăreții) umblau, ca și azi, cu icoana Nașterii pe la casele credincioșilor, pentru a le vesti măritul praznic de a doua zi.

Cu timpul, s-a instituit și postul Crăciunului, ca mijloc de pregătire sufletească pentru întâmpinarea sărbătorii.

Ziua sărbătorii însăși era zi de repaus; până și sclavii erau scutiți în această zi de corvezile obișnuite.

Erau oprite, prin legi civile, spectacolele și jocurile de teatru și cele din palestre și circuri.

Era interzisă, de asemenea, plecarea genunchilor, atât în ziua Nașterii cât și în tot timpul până în ajunul Bobotezei, regulă pe care, în virtutea tradiției, o păstrează până astăzi cărțile noastre de slujbă.

Obiceiul colindatului

Sărbătoarea Crăciunului este începutul perioadei cu cele mai frumoase obiceiuri populare din tot ciclul anului calendaristic. În general, repertoriul folcloric al Crăciunului este asemănător pe tot cuprinsul țării. Totuși, unele obiceiuri specifice anumitor zone și regiuni, cu elemente particulare interesante, dau un colorit variat datinii.

În principal, obiceiurile gravitează în jurul colindatului, obicei străvechi, care la noi coboară până în vremea daco-romană, de unde, trecând prin veacuri, s-a îmbogățit tematic și artistic și a ajuns ca astăzi să fie un fenomen de suflet românesc, de măiestrie artistică și de credință.

Cu „Steaua”, cu „Vicleimul” sau „Irozii”, cu „Moș Crăciun” sau numai constituiți în cete, pe vârste, colindătorii vestesc ca Magii din Evanghelie ori ca păstorii Betleemului: „Astăzi s-a născut Hristos”. Ca și în vechime, Crăciunul este așteptat cu nerăbdare și bucurie de toată lumea. Aproape că nu există sat la noi unde să nu se colinde.

În Moldova și Bucovina se cântă numai textele de colindă, în timp ce în Transilvania se cântă și alte poezii populare. Chiar și „Miorița” se colindă. Nicolae Boboc, în cartea sa „Motivul premioritic în lumea colindelor” (1985), demonstrează faptul că imaginile baladei sunt frecvent întâlnite în colindele maramureșene.

Create ca expresie a credinței primite prin predică încă din epoca apostolică, când în ținuturile dunărene s-a răspândit creștinismul propovăduit după tradiție de Sfântul Apostol Andrei, și de la el prin misionarii greci și daco-romani, colindele sunt tocmai prelucrarea în spirit popular a învățăturii creștine evanghelice, receptarea liberă a ideilor și reproducerea lor într-o imagistică nouă, îmbogățită de credințele poporului. Ele vorbesc despre Mântuitorul Iisus Hristos ca om, ca Dumnezeu, ca Fiu al Tatălui ceresc, Mântuitor, Răscumpărător ș.a., chipul său fiind înfățișat în imagini multiple și variate.

Deși au un pronunțat caracter hristocentric, colindele au primit și teme noi, legate de aspecte ale vieții sociale și spirituale românești. În acest fel, unele colinde au un caracter liric, altele au, prin contaminare, un pronunțat accent de baladă.

O seamă de colinde sunt inspirate din teme laice. Așa se face că avem colinda ‘de cerb’, ‘de fecior’, ‘de fată’, ‘Ziurel de ziuă’ sau ‘colindul curților’, cum este ‘La poartă la Ștefan Vodă’. De asemenea, în unele zone, colindătorii poartă măști sau recuzită asemănătoare cu obiceiurile de Anul Nou, ceea ce ne duce cu gândul la Calendele romane, care au supraviețuit la noi, nu în colindă, ci în obiceiurile și alaiurile urătorilor.

Obiceiul colindatului este mai puternic în Transilvania și Moldova. Aici, se reunesc cete de diferite vârste, care umblă, după datină, în seara Ajunului, chiar toată noaptea, și cântă pe la casele sătenilor, vestindu-L pe Hristos, asemenea primilor creștini.

„Umblatul cu Steaua”

Dorința creștinilor de a reproduce scene de la Nașterea Mântuitorului, ca venirea Magilor după steaua călăuzitoare, a dat naștere la „Umblatul cu Steaua”.

Textele de stea relatează despre drumul Magilor până la Betleem și închinarea lor cu daruri: aur, smirnă și tămâie (aurul simbolizează demnitatea împărătească, smirna – suferință, tămâia – jertfă).

Steaua, confecționată asemenea astrului divin (uneori este foarte mare), cu icoană pusă în mijloc, este purtată în față de cetași. Toți colindă într-un glas în fața gazdelor, iar în final le urează sănătate și prosperitate. În general, „Steaua” se detașează, în tradiție, de colinda propriu-zisă. Textele specifice sunt cunoscute cu numele de „cântece de stea” și sunt tipic religioase.

În Bucovina, de Crăciun, colindă mai mult fetele mici, flăcăii și femeile măritate, iar fetele mari așteaptă acasă colinda flăcăilor. După ce cântă la fereastră, aceștia intră în casă, unde sunt cinstiți de gazdă.

„Irozii”, „Moș Crăciun”, „Neața”

Pe lângă colindatul propriu-zis, se joacă și piese inspirate de evenimentul Nașterii Domnului. De un pitoresc aparte este piesa „Irozii” sau „Vicleimul” – reproduce întâlnirea Magilor cu regele Irod și conflictul pe tema aflării Noului Împărat, vestit de steaua care li s-a arătat la răsărit. Transpusă din misterele medievale în mediul popular, piesa a circulat până în vremea noastră și păstrează, frecvent, caracterul de dramă liturgică.

„Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

La fel de întâlnită este piesa „Moș Crăciun”, care însoțește în multe părți colinda și reproduce legendara întâlnire a Maicii Domnului cu bătrânul Crăciun (personaj apărut în antichitatea creștină, după un motiv apocrif elen și transmis prin influența tradiției slave la noi, unde a dobândit o mare popularitate).

În Gârbovi, Ilfov, cu o seară înainte de Ajun, se umblă cu „Neața”, iar în ziua de Ajun, cu colinda „Bună dimineața”. Tot aici se întâlnesc colinde speciale pentru băieți și colinde pentru fete.

Tradiții şi obiceiuri de Crăciun, la români

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, că „fac bube”.

La masa de Crăciun este de bun augur să ascultăm colinde, cântece ritualice de belșug, de rodire a ogoarelor și de armonie în relațiile interumane.

Să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni tot anul

Pentru ca sporul casei să nu se risipească, negustorii și oamenii de afaceri împlinesc un ritual: din ziua de Crăciun ei încep să noteze într-un caiet seria banilor cheltuiți în fiecare zi, potrivit acasa.ro. În timp, s-a constatat ca prin acest obicei, gospodarul nu mai face cheltuieli neprogramate și paguba fuge din căminul său.

Floarea Crăciunului

Potrivit tradiției, în ziua de Crăciun este bine să ne împodobim locuința cu flori roșii (Floarea Crăciunului și Cactusul de Crăciun) lși coronițe din ramuri de brad. Aceste vegetale de culoare roșie și verde inspiră membrilor familiei gânduri bune, armonie și păstrează sentimentele de dragoste în familia noastră.

Prima persoana care ne calcă pragul trebuie să fie un bărbat brunet

Acest oaspete aduce norocul în casă și în viața noastră. Tradițiile strămosești ne învață să evităm să primim în casa noastră un bărbat roșcat pentru că tot anul ne vom confrunta cu necazuri cauzate de intrigi și de abuzuri de tot felul.

Cununa de vâsc, un măr și dușul de dimineață

Ca să atragi bunăstarea, norocul și sănătatea, trebuie să faci în așa fel încât să nu-ți lipsească din casă frumoasa Crăciuniță și cununa de vâsc. Mănâncă măcar un măr în prima zi de Crăciun, ca să ai parte de sănătate tot anul viitor.

Ca să ai trupul plăcut mirositor în anul ce va să vină, fă-ți baie în prima zi de Crăciun.

Sursa: Alba24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Două garaje au luat foc, pe strada Herculane din Cluj-Napoca

Publicat

De

Două garaje de pe strada Herculane din cartierul Gheorgheni au luat foc, după ce un incendiu de vegetație s-a extins.

Pompierii intervin sâmbătă pentru stingerea unui incendiu care a cuprins două garaje de pe strada Herculane din municipiul Cluj-Napoca. Incendiul s-a extins la garaje de la un foc de vegetație.


„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru stingerea flăcărilor care, de la vegetația uscată aprinsă pentru igienizare, s-a extins la două garaje de pe strada Herculane din municipiul Cluj-Napoca.

La fața locului acționează două autospeciale pentru stingerea incendiilor. Conform primei evaluări, nu sunt autoturisme în interiorul garajelor, unul este cu diverse bunuri,niar în cel de-al doilea se afla un motoscuter.

Incendiul este localizat, nu este pericol de extindere, se lucrează pentru lichidarea acestuia. Nu sunt înregistrate persoane care să solicite consult medical”, a transmis ISU Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Emil Boc îi invită pe clujeni în Oser. Ce și-a cumpărat primarul?

Publicat

De

Primarul Emil Boc a mers și sâmbăta aceasta la Oser. Edilul i-a îndemnat pe clujeni să viziteze, la rândul lor, piața de vechituri a Clujului.

Primarul Emil Boc a prezentat, într-un video pe rețelele de socializare, cumpărăturile făcute dimineața aceasta în Oser. El i-a îndemnat pe clujeni să viziteze piața de vechituri a municipiului și să îi susțină, astfel, pe producătorii locali.


„Tocmai m-am întors din Oser, unde am fost și la piața de vechituri, dar am cumpărat și produse agro-alimentare. Aș vrea să vă arăt ce puteți găsi în Oser și două mesaje importante. Oserul, piața de vechituri, este locul unde se întâlnește trecutul cu prezentul, și, de asemenea, locul unde poți să găsești la prețuri ieftine tot felul de lucruri, dar și produse agro-alimentare de calitate. Vă invit și pe dumneavoastră să mergeți când aveți vreme. Trebuie să ne susținem producătorii locali”, a arătat edilul.

Ce și-a cumpărat Emil Boc din Oser?

Primarul Emil Boc a cumpărat din Oser pâine, ouă și miere, dar și alune de pădure, „culese cu mâna”, și cireșe.

„Eu am luat pâine pe vatră, foarte foarte foarte bună, vedeți cât e de moale. Pâine adevărată, făcută de oameni adevărați, pe vatră, în cuptor. De asemenea, mi-am cumpărat ouă, pe care le-am cumpărat de la o doamnă care are în grădină găinile, ouă proaspete, de calitate, bio și la prețuri foarte bune.

De asemenea, mi-am cumpărat un borcan de miere de albine și vă recomand tuturor să folosiți mierea de albine, este un produs natural, ajută imunitatea și e produsă de producătorii noștri locali. Nu în ultimul rând, mi-am luat alune de pădure, culese de om cu mâna lui și care sunt iarăși foarte sănătoase.

Am găsit de asemenea cireșe de la Cireșoaia. e vremea cireșelor și vă invit să mâncați cireșe, sunt foarte sănătoase și nu durează prea mult, așa că acum e vremea să le consumați”, a mai arătat primarul Clujului.

„O pereche de pantofi cu care să pot umbla mai ușor prin oraș”

Edilul a cumpărat și o pereche de pantofi sport din Oser, dar și roșii oltenești și un buchet de bujori.

De asemenea, am găsit o pereche de pantofi sport, foarte buni și ieftini, cu care să pot umbla mai ușor prin oraș. Singurele lucruri care nu sunt de la noi dar urmează să fie sunt roșiile. Am cumpărat și roșii, o să îmi plantez și răsadurile cât de curând ca să avem și roșiile noastre de la Apahida, cum se spune.

Nu în ultimul rând, am cumpărat un buchet de bujori de la o doamnă care avea în grădină aceste flori extraordinare, tot de la noi, de aici, de acasă”, a mai spus Emil Boc.

Colecționar de monezi vechi, primarul a arătat că a cumpărat și o monedă britanică: „Mi-am mai luat și o monedă de 50 de penny, britanică, de pe vremea Jocurilor Olimpice de la Londra. Din când în când adun și eu câte o monedă veche, pentru a completa colecția de numismatică”.

„Faceți ce puteți și susțineți producătorii locali”

Nu în ultimul rând, edilul a făcut apel la clujeni să susțină cum pot producătorii locali și să viziteze Oserul.

Cu o sumă de bani modică, poți să îți cumperi produse de la producători locali și să îi încurajăm să producă în continuare, să îi susținem, pentru că producătorii locali sunt și la bine, și la greu alături de noi. Faceți ce puteți și susțineți producătorii locali, cumpărați produsele lor de calitate, mergeți în Oser. Și eu am stat aproape două ore și jumătate acolo, m-am simțit foarte bine, pentru că e un loc în care te recreezi, îți retrăiești trecutul, îl combini cu prezentul și cu oameni faini, care au o energie pozitivă”, a conchis Boc.

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident cu un mort pe Autostrada Transilvania. O mașină a intrat într-un camion

Publicat

De

Un bărbat a murit sâmbătă într-un accident pe Autostrada Transilvania. Acesta a intrat cu mașina într-un camion.

Pompierii din Turda au avut sâmbătă o intervenție la un grav accident rutier petrecut pe autostrada A3. Șoferul unei mașini care a intrat în coliziune cu un camion a murit pe loc.

„Pompierii din cadrul Detașamentului Turda intervin în aceste momente la un grav accident rutier petrecut pe autostrada A3, în zona km 30.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare și un echipaj SMURD, unde au găsit un autocamion și un autoturism avariate.

În cel din urmă se afla un bărbat care prezenta traumatisme incompatibile cu viața. Pompierii acționează în prezent pentru extragerea corpului acestuia.

Bărbatul, în vârstă de aproximativ 30 de ani, a fost extras de către pompieri, iar apoi a fost declarat decedat de către medicul Serviciului de Ambulanță Județean sosit la locul accidentului”, a transmis ISU Cluj.

UPDATE. „La data de 25 mai a.c., în jurul orei 13.00, a fost înregistrat un accident rutier pe Autostrada A3, sensul de mers Chețani spre Gilău, pe banda 1 de circulație.

Din primele cercetări derulate la fața locului a rezultat că, un bărbat, 35 de ani, din județul Gorj, care se afla la volanul unui autoturism, ar fi intrat in coliziune cu o autoutilitară aflată în fața sa.

Din nefericire, în urma impactului, a rezultat decesul bărbatului de 35 de ani.

Conducătorul autoutilitarei, de 27 de ani, din Turda, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ”, a transmis IPJ Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

We Love Retro 2024, la Cluj. NANA și Whigfield, interviu special pentru fanii romani

Publicat

NANA și Whigfield, detalii mai puțin știute despre începuturile lor muzicale. Interviu special oferit pentru publicul român, cu două săptămâni înainte de cea mai mare petrecere retro din România, We Love Retro.

NANA și Whigfield, doi dintre artiștii care vor urca pe scena We Love Retro pe 7 iunie, au povestit pentru publicul român cum a început drumul lor în showbiz-ul mondial. Cei doi artiști au oferit detalii mai puțin știute despre începuturile carierelor lor, despre familie, dar și despre provocările pe care le-au depășit în drumul lor spre celebritate.

Nume importante ale muzicii anilor ’90 și 2000

Pe lângă cei doi artiști, publicul se va mai întâlni și cu alte nume importante ale muzicii anilor 90 și 2000, pe 7 iunie, în BT Arena din Cluj-Napoca.

Fun Factory, East 17,  DJ Sash!, N&D și Andreea Bănică completează line-up-ul ediției de 10 ani a We Love Retro, cel mai mare retro party din România. Petrecerea va începe la ora 20:00 și va dura până dimineață. Accesul publicului se va face începând de la ora 19:00.

Ultimele zile cu bilete la prețuri reduse

Organizatorii anunță că ultima zi în care biletele mai pot fi achiziționate la prețuri reduse este 31 mai 2024. După această dată biletele vor fi disponibile doar la preț întreg. Detalii și categorii de bilete sunt disponibile pe www.weloveretro.ro.

„Îmi place să vin la Cluj și am un cerc de prieteni în Cluj. Cu unii dintre ei țin legătura (…) Abia aștept să revin. Pe atunci (nr. în 2004), România era frumoasă și acum abia aștept să revin ca să ne bucurăm de această a zecea aniversare. O să ne distrăm de minune. (…) Iubesc ospitalitatea și felul vostru prietenos de a fi. Aveți o țară foarte frumoasă. Am condus odată de la Timișoara la Botoșani și am putut admira priveliștea. Au fost 8 ore de condus. Țara este atât de frumoasă, verde. Cred că sunteți grozavi. Iubesc să vin în România. Chiar îmi place”, declară NANA aka Darkman.

„Mă bucur atât de mult să revin în România. Nu am mai fost de atât de mulți ani, nici măcar nu-mi mai amintesc. Am fost în anii 90. Mergeam în multe turnee. Am fost de câteva ori, dar nu am mai revenit de atunci. Mă aștept ca publicul din România să cânte fiecare cântec. Unul dintre prietenii mei este român și știu că românilor le place să se distreze”, declară și Whigfield.

 „Lonely”, hitul lui NANA, a fost scris într-un moment de cotitură în viața artistului

Cântărețul originar din Ghana s-a mutat în Germania la 12 ani, împreună cu cei trei frați mai mici, de 6, 5 și 4 ani, după divorțul părinților. După doar șase ani petrecuți în țara sa adoptivă, artistul rămâne singurul sprijin al familiei sale, în urma decesului mamei lui.

„Lonely este un cântec trist, dar este și un cântec despre speranță. Când eu aveam 18 ani, mama a murit și noi am rămas singuri în Germania. deși stăteam acolo de 6 ani, tot o țară străină era. Eram tineri, pierduți și fără o cale de urmat. Iar la 18 ani un om are atât de multe întrebări, atât de multe provocări. Pe de o parte, încercam să trec peste pierderea mamei, pe de altă parte încercam să mă maturizez și să descopăr ce o să fac cu viața mea. Aveam o mulțime de întrebări și multe provocări. ”Lonely” a fost acea linie roșie și un pas spre o viață mai bună”, spune artistul despre cel mai faimos hit al său.

NANA a decis să pornească pe propriul drum

NANA a renunțat la colaborarea cu un grup eurodance german, Darkness, pentru că melodiile nu îi oglindeau personalitatea și a decis să pornească pe propriul drum.

„Înainte de a mă alătura acelui grup, plănuiam să am o carieră solo. Când am ajuns în studio, acel cântec era deja gata, era terminat. Totul era scris: versurile erau scrise, melodia era scrisă. Și am zis, oameni buni, nu asta căutam eu. Dar producătorul meu m-a rugat să-l fac așa că a fost doar un compromis. (…) După ce am început cariera solo mi-am scris propriile texte, propriile experiențe. În special la primul meu album, nu era altceva decât autoterapie. Și cred că milioane de oameni au putut rezona cu ceea ce simțeam eu. Cei care vorbeau limba engleză au înțeles. Și cei care nu o vorbeau, au simțit că se întâmplă ceva emoțional. Cred că acel factor emoțional a fost crucial pentru succesul pe care l-am avut în carieră. Mă bucur că mi-am ascultat vocea interioară și mi-am păstrat focusul”,  povestește artistul.

„Nu face muzică! Fă altceva cu viața ta ca să câștigi și bani!”

Sannie Charlotte Carlson, pe numele de scenă Whigfield, provine dintr-o familie de muzicieni în care bunicul făcea viori, tatăl cânta la contrabas și mama cânta la trompetă. Cu toate acestea, a fost sfătuită de familie să nu urmeze această cale dacă vrea să fie împlinită financiar.

„Bunica mea mi-a spus „Nu cred că ar trebui să faci muzică pentru că trebuie să câștigi bani. E mai bine să înveți și să faci altceva în viața ta”. Și am ascultat-o. Am studiat fashion design pentru că desenam. Apoi m-am pregătit să devin translator pentru că vorbesc multe limbi. M-am mutat în Italia ca să intru în industria modei. Aveam destul de mult succes în Danemarca cu rochiile mele. Așa că am mers în Italia, am arătat portofoliul meu unor creatori și doamna de acolo mi-a spus „desenele tale sunt drăguțe, dar ce dimensiune ai la haine?”. Așa că am început să fac modelling”, spune Whigfield despre începuturile carierei ei.

Hitul „Saturday Night” și eroarea din intro care l-a făcut memorabil

 „Dee dee na na”, fragmentul din intro-ul melodiei „Saturday Night” are o poveste interesantă. Nu era în textul inițial al cântecului, ci a fost o greșeală.

 „Nu știu cum fac alții, dar atunci când înregistrezi muzică sau atunci când scrii un cântec, inventezi mici refrene, înregistrezi idei, alături sunete care crezi că s-ar potrivi. Cu refrenul ăsta doar mă prosteam. Dar producătorul a spus că este un intro grozav pentru cântec”, povestește Whigfield.

 Artista daneză spune că „Saturday Night”, deși ascultat de milioane de ori pe platformele de streaming, nu este cântecul ei preferat.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax