Connect with us
"

CULTURA

Prea cald la soare? Stai la umbră! Seriale și filme care merită văzute pe Netflix

Publicat


Platforma Netflix are peste 183 de milioane de utilizatori în toată lumea, iar oferta lor de filme și de seriale este atât de mare încât se pliază pe gustul fiecărui utilizator. Astfel, am selectat o parte din filmele și serialele care merită văzute.

Pe lângă noul sezon La Casa de Papel, există multe alte seriale ce merită văzute. Astfel, lista poate începe cu alte seriale de marcă precum:

  • Oglinda Neagră, Culisele Puterii, Dinastia sau Riverdale

Pe lista documentarelor americane interesante se află:

  • Fabrica americană, Cei doi papi și Mema americană: viața, libertatea și căutarea faimei.

Ca filme despre droguri, nu trebuie să ratați:

  • Visul alb cu Johnny Deep și Barry Seal: trafic in stil american

Acțiune și adrenalină

Dacă sunteți fanii împușcăturilor: Spenser Confidential, 6 din Umbră și ultimul film al lui Tom Cruise din seria Misiune Imposibilă. Noua versiune a Dracula vă poate satisface dorul de puțină limbă română într-un serial.

Rolurile lui Bromania și Codin Maticiuc din Miami Bici pot să te înveselească, mai ales dacă ești cu moralul la pământ în această perioadă. Filmele lui Cristian Mungiu, Cristi Puiu sau Călin Netzer reprezintă alte must-see-uri.

Fără Scrupule prezintă povestea ascensiunii la putere a mafiotului Santo Russo, care este extrem de diferită de cele ale eroilor americani Scarface sau Donny Brasco. Substratul psihologic al filmului te determină să îți pui unele întrebări existențiale la final.

Ca seriale franțuzești de comedie v-aș sugera 10 la Sută sau Dragoste de Ocazie, iar ca thriller, Marseille. Puțin, mult, orbește prezintă povestea de dragoste dintre o pianistă și un creator de puzzle-uri ce se înfiripă în urma conversațiilor printr-un perete.

Filme cult

Închisoarea îngerilor cu Morgan Freeman prezintă drama unui bancher condamnat pe nedrept pentru omorârea soției ce ajunge să spele bani pentru șeful închisorii. Relațiile dintre deținuți sunt atent construite de regizor, reprezentând un laitmotiv. Finalul neașteptat explică ratingul de 9,2 pe site-ul IMDb.

Un true story captivant este The Post cu Tom Hanks și Meryl Streep, care urmărește scurgerile de informații ale statului american cu privire la războiul din Vietnam. Un serial bun inspirat din fapte reale este Spionul, care are în centru povestea agentului dublu Eli Cohen ce reușește să fure secretele de stat ale Siriei pentru Mossad.

Cinematografia latino

Din grămada de seriale latine, Ingobernable, Elita și Toy Boy sunt cele care țin capul listei. Mult apreciatul Roma te introduce în Mexicul anilor 70, prezentând contrastele dintre pătura sărăcă a societății și clasa aristocrată.

Fanii muzicii reggaeton ar putea să se uite la Nicky Jam Învingătorul pentru a afla detaliile șocante ale dependenței de droguri și a sacrificiilor făcute pentru a reveni în topurile internaționale.

Cele mai reușite documentare sportive sunt Formula 1: Viața în viteza a opta și cele despre poveștile de viață ale marilor campioni precum Senna sau Fangio.

Cristian Lungu

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Dumitru Fărcaş. Doi ani fără clujeanul care ne-a dus muzica în lume. Aproape 60 de ani de muzică

Publicat

Poate că nu e musai să-ți placă muzica populară ca sa-ți placă muzica populară. Poate că e o imbecilitate fraza anterioară. Dar, nu poate să nu-ți placă ceea ce s-a născut din țipătul, bucuria, deznădejdea, speranța, suferința oamenilor satului de pe acest pământ. Pentru că și cele mai mari metropole ale lumii n-au fost altceva decât sate, la originile lor. Și acolo, din lutul lor, s-a născut civilizația de azi, dacă o numim astfel.

Nu trebuie să ne placă muzica populară ca să ne placă muzica populară. E o imbecilitate, un non-sens, poate, dar ascultați-l pe Dumitru Fărcaș și poate că o să simțiți în muzica lui, a noastră, de fapt, toată viața voastră, a noastră. Sau măcar a înaintașilor noştri.

Cine a fost Dumitru Fărcaş

Dumitru Fărcaş (12 mai 1938, Groşi, Maramureş, 7 august 2018, Cluj-Napoca), taragotist de muzică populară. Făcea parte dintr-o familie cu tradiție muzicală. Bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la flier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi. Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de Cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Premii

1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki

1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris

1991 – Laureat al Premiului Ethnos

1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, Washington

1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles

2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică și Dans „Cele cinci Lyre”, Budapesta

Dumitru Fărcaș a primit titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Phenian (Coreea de Nord) și al orașelor Cluj-Napoca, Bucureşti, Reţişa şi Baia Mare. A fost președinte de onoare al Congresului Internațional al Taragotiștilor.

Președintele Ion Iliescu i-a conferit, pe 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. El i-a conferit pe 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D – “Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Pe martie 2008, Dumitru Fărcaș a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, potrivit Wikipedia.

(Ma.Av.)

sursa foto: digi24

Citește mai departe

CULTURA

Ministrul Culturii va înmâna un premiu la TIFF

Publicat

Ministrul Gheorghiu va fi prezent la Gala de închidere a TIFF, unde va înmâna un premiu. Alături de Ministrul Culturii, la Cluj vor mai fi prezenți Vetuța Stănescu – Secretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației și Ștefan Bâlici, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

Tezaur Uman Viu este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.[1] Până la adoptarea, în 2003, a noii convenții UNESCO, programul a încurajat statele membre să creeze o metodă de recunoaștere a meșterilor tradiționali talentați.

Tezaurul viu al Clujului

  • Cornel Bumb, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj;
  • Băbuți Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Francisc Lovasz “Kuli”, dansator popular, satul Vișea, comuna Jucu de Sus, județul Cluj;
  • Dumitru Moldovan, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Carol Țuli, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Anomaliile unui oraş care se voia Capitală Culturală Europeană. Propunerile specialiştilor

Publicat

Clujul este un oraş cu pretenţii din multe puncte de vedere, iar în domeniul cultural standardele sunt şi mai mari, însă realizările nu sunt tocmai pe măsura pretenţiilor.

Faptul că, de exemplu, am pierdut, în detrimentul Timişoarei, competiţia pentru titlul de Capitală Culturală 2021, cauza este chiar suficienţa noastră.

Faptul că românii şi maghiarii din Cluj-Napoca sărbătoresc separat zilele oraşului, arată falia care se cască între cele două comunităţi, falie întreţinută şi de autorităţi.

Românii şi maghiarii din Cluj-Napoca trăiesc în două oraşe? Există două culturi ale oraşului, una românească şi una maghiară?

Dacă nici la nivel spiritual, cultural, Clujul nu poate să fie unit, dacă intelectualitatea celor două etnii nu poate să-şi dea mâna, cum am mai putea să aşteptăm ca această comuniune culturală să vină din partea altor categorii sociale, cu mai puţine pretenţii, din partea oamenilor simpli?

Cultura şi formele ei de promovare. Punctul de vedere al specialiştilor. Promisiuni neonorate

Pierderea competiţiei pentru ,,Clujul – Capitală Culturala Europeană 2021” a declanşat, alături de nemulţumirea cetăţenilor pentru modul neprofesionist şi individualist de scriere a proiectului şi desconsiderarea recomandărilor experţilor Comisiei Europene, un angajament public ferm şi asumat a Primarului, Preşedintelui CJ şi echipei lor că vor realiza până în 2020 toate investiţiile cuprinse în HCL.

După pierderea competiţiei, Primarul s-a angajat să pună în practică întregul proiect de Capitală Culturală, având finanţarea bugetată şi aprobată în CL. Totușo, nici o investiţie majoră NU s-a făcut în infrastructura culturală, în arta-şi-cultura de calitate, fapt ce se cere clarificat şi reglat prin următorul buget anual sau la rectificarea pe 2020.

Anomalii. Propunerile specialiştilor

Membrii CCL au monitorizat şi semnalat aceste anomalii, elaborând propuneri:

  • Finalizarea sediul nou, aflat în lista de investiţii a municipiului şi mutarea concertelor Filarmonicii clujene.
  • Reamplasarea “Monumentului Holocaustului” în Parcul Orașului între monumentele similare ale ”Revoluției din Ungaria” şi cel al “Victimelor Comunismului”. Situatia creată la ora actuală, de amplasare a unui monument destinat compasiunii pentru victimele: “regimului Hortist de ocupație vremelnică a teritoriului Romăniei”, în Parcul care poartă numele PĂRINTELUI UMORULUI  ROMÂNESC, este total inadecvată şi categoric unică în lume.

Zilele oraşului trebuie să fie evenimentul tuturor clujenilor

  • Zilele Oraşului trebuie să fie evenimentul fiecărui clujean, indiferent de etnie, pentru că fiecare dintre noi aparţinem comunităţii acestui oraş, iar facilitatea organizării de evenimente similare, separate, pe criterii etnice, nu face decât să divizeze comunitatea.
  • Modernizare imobilului care găzduieşte Muzeului de Artă şi aducerea în faţa vizitatorilor a marilor colecţii.
  • Punerea în valoare culturală şi turistica a marilor personalităţi culturale şi de ştiintă ale Clujului, din respect pentru meritele lor.
  • Consultarea clujenilor pe tema: Clujul Festivalier vs. Cultura Urbană la Cluj-Napoca.
  • Realizarea statuii MARII UNIRI propusă de arh. Ionel Vitoc.
  • Iluminatul ornamental al clădirilor de patrimoniu şi al statuilor reprezentative ale oraşului.

Un obiectiv ce preocupă pe unii membri ai CCL Cluj îl reprezintă finalizarea lucrărilor la Catedrala Greco-Catolică din Pţa. Cipariu, începute acum 25 de ani (!?), precum şi sistematizarea terenului plantat cu câteva clădiri fără valoare din spatele acesteia, respectiv între Calea Turzii şi Str. Andrei Mureşanu (de 30 de ani e un haos architectural şi urbanistic). Intrarea în centrul Clujului dă o imagine dezolantă şi a impotenţei administraţiei locale de a soluţiona acest spatiu esenţial pentru IMAGINEA CLUJULUI şi calitatea vieţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe

CULTURA

FOTO / VIDEO Atmosfera Cine-concertului „România Etnografică. Restituiri Dem Demetrescu”

Publicat

Cine-concertul „România Etnografică. Restituiri Dem Demetrescu”, din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, a avut loc în cursul zilei de ieri, 5 august, reușind să atragă publicul de toate vârstele în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. Trupa Foley’Ala a fost responsabilă cu acompaniamentul muzical.

Dem Demetrescu, o personalitate culturală uitată în negura timpului

„De aproape 25 de ani încerc să găsesc pictori români uitați și călătoresc prin toată lumea. Din această pleiadă a pictorilor uitați face parte și Dem Demetrescu. Este mai puțin mai cunoscut pentru că a fost acoperit de praful uitării și al comunismului, din moment ce a reprezentat România regalistă peste tot în lume. Este un artist cu multe opere de artă, un pioner al animației, ilustrator de carte, fotograf și grafician”, a declarat Adrian Buga, istoric și critic de artă.

Criticul de film Irina Margareta Nistor consideră că personalitatea lui Dem Demetrescu este foarte importantă: „Lumea aproape că l-a uitat. Trebuie să se știe că nu este doar un desenator pentru copii, este ceva mai complex. Cărțile sale au ajuns la generații întregi și sunt atât de ingenios lucrate și de atemporale încât puteau fi făcute și ieri”, afirma într-un interviu din APERITIFF.

Dem Demetrescu, pionerul filmului de animație din România

„Puțină lume poate să asocieze numele lui Dem Demetrescu cu Capra cu trei iezi. Cercetătorii au greșit atribuția, regizorul Aurel Petrescu fiind considerat cel care a realizat acest film. Mi-a luat aproape trei ani de zile să identific că acest film este al lui Dem Demetrescu”, a declarat Adrian Buga în deschiderea evenimentului.

Adrian Buga a povestit că a ajuns la această concluzie, după ce a descoperit în arhiva familiei o fotografie cu artistul care lucra la Capra cu trei iezi, găsind planșele originale, dar și o rolă de film, conform unui interviu din Aperitiff.

Artistul Dem Demetrescu

Cel de al doilea tezaur pierdut de România

„Dem Demetrescu este interesat de specificul național și reprezintă țara noastră la expozițiile internaționale. Vorbim de 3-5 milioane de oameni care i-au vizitat expozițiile la Paris (1947), Londra (1938) și New York (1939-1940), când România trimite peste ocean tot ce este mai important în țară. Îl consider cel de al doilea tezaur pierdut, după cel din Rusia”, a concluzionat Adrian Buga.

Povestea filmului România etnografică

Irina Margareta Nistor a dezvăluit că filmul are loc în perioada 1936-1939, chiar înainte de izbucnirea războiului, când Festivalul de la Cannes nu a avut loc, ca în acest an.

Criticul de film Irina Margareta Nistor

„La început o să vedeți segmentul de animație. În 1938, a fost lansat atlasul România etnografică în limbile germană și italiană, având în vedere alianțele țării noastre din acea vreme. După aceea, Dem Demetrescu a primit o comandă din partea Oficiului Național Cinematografic să facă o animație după aceste planșe. Este vorba despre   10 planșe. La câteva luni distanță a venit Dictatul de la Viena din 1940. Filmul nu a fost niciodată lansat!

Radu Rădescu, membrul formației Foley’Ala, Sursă foto: Tiff.ro

Domnul Adrian Buga a găsit niște fragmente pe care nu le-am avut de la bun început; este pentru prima oară când este toată animația completă din Capra cu trei iezi. Urmează câteva fragmente filmate care au făcut parte din proiecțiile care s-au prezentat la standul României de la Expozițiile Universale, în anii 1936-1939. O să vedeți cum arăta o Românie care astăzi, din păcate, nu mai există” a declarat Radu Rădescu, membrul formației Foley’Ala.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate