Postul Paștelui sau Postul Mare, perioada de pregătire spirituală pentru Paşte, se va desfăşura în 2025 între 3 martie şi 19 aprilie, culminând cu sărbătorirea Învierii Domnului pe 20 aprilie, dată comună pentru credincioşii ortodocşi şi catolici.

Postul Paştelui, cel mai lung şi riguros din calendarul creştin, durează 40 de zile, culminând cu Săptămâna Patimilor. Denumit şi Păresimile sau Patruzecimea, el comemorează cele 40 de zile şi nopţi de post şi rugăciune ale lui Iisus Hristos în pustiu, premergătoare activităţii Sale mesianice, scrie Alba24.

Postul Paștelui 2025: Lăsata Secului la bânză. Reguli și TRADIȚII pentru ultima duminică înainte de Postul Mare

Rânduit iniţial de către Biserică pentru a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul de Paşti, Postul Mare este şi un mijloc pentru credincioşi ca prin abstinenţă alimentară, rugăciune intensificată şi fapte caritabile, să primească şansa de a se purifica spiritual şi trupeşte.

Înainte de a începe acest post, există o tradiție importantă numită „Lăsatul Secului”. Aceasta marchează ultima zi în care este permisă consumarea de alimente de dulce și are rolul de a-i ajuta pe credincioși să se pregătească pentru rigorile Postului Paștelui.

„Lăsata Secului” este o practică religioasă ce se desfășoară cu o săptămână înainte de începutul postului, iar în 2025, aceasta a început pe 23 februarie. În această zi, credincioșii vor mânca pentru ultima dată, până la Paște, preparate pe bază de carne. Totodată, în săptămâna respectivă, se permit alimente dulci din lapte, ouă și brânză.

Lăsata Secului la brânză

Din 2 martie, se lasă sec de brânză, iar la 3 martie începe efectiv Postul Paștelui, care va dura până pe 19 aprilie 2025. Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui este ultima zi în care creștinii ortodocși pot consuma produse lactate, ouă și pește înainte de intrarea în Postul Mare. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de Duminica Albă și are loc în ultima duminică înainte de începutul postului.

Lăsata Secului pentru brânză are loc cu o săptămână înainte de Postul Paștelui, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. În 2025, această zi va fi pe 2 martie.

Tradiții și obiceiuri:

Mese îmbelșugate cu lactate și ouă – Este ultima zi în care se consumă brânzeturi, lapte, smântână, unt, ouă și pește. După această zi, urmează Postul Mare, în care aceste alimente sunt interzise.

Petreceri de familie – În unele zone, familiile se reunesc pentru o masă festivă, în care predomină preparatele din brânză, plăcintele și alte bunătăți.

Focuri rituale – În anumite regiuni din România, se aprind focuri pe dealuri pentru a marca trecerea la perioada de post.

Împăcarea cu cei din jur – Se spune că postul trebuie început cu inima curată, așa că în această zi se obișnuiește să ne cerem iertare de la cei din jur.

Jocuri și tradiții populare – În unele zone, tinerii organizează jocuri și petreceri înainte de perioada de restricție a postului.

Această zi face parte dintr-o tradiție mai largă, alături de Lăsata Secului pentru carne, care are loc cu o săptămână înainte, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.

În timpul Postului Mare, credincioşii se abţin de la carne, lactate, ouă şi alte produse animale, urmând o foarte strictă rigoare alimentară.

Excepţie fac Buna Vestire (25 martie) şi Duminica Floriilor (13 aprilie), zile în care este permis consumul de peşte.

Dincolo de această restricţie, postul presupune o intensificare a vieţii spirituale prin participarea la slujbe, rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, precum şi o perioadă de introspecţie şi de apropiere de ceilalţi.

Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

– în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
– în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor,
la fel miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
– în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Postul Paștelui 2025 : 3 martie – 19 aprilie
Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-18 aprilie.
Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)
În 23 aprilie este Sfântul Mucenic Gheorghe.