De la 1 octombrie în București și alte trei județe din țară a intrat în funcțiune Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică se va face atât în cazul agresorilor, cât și în cel al victimelor.

Monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică se va aplica în urma emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie.

Astfel de brățări de monitorizare electronică vor fi purtate arât de persoane supravegheate, cât și de perssoane protejate.

Sistemul a devenit funcțional în București și în județele Iaşi, Mureş şi Vrancea.

În perioada octombrie 2022 – decembrie 2025, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie, se poate dispune măsura monitorizării electronice prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, potrivit Inspectoratului General al Poliției Române.

Brățările de monitorizare electronică, în dotarea poliției. Când vor ajunge la Cluj

Potrivit IGPR, conform normelor legale în vigoare, monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape.

După Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Vrancea, în etapă a doua, în anul 2024, se va aplica și în județul Cluj.

De asemenea, în această etapă intră și județeșe Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galaţi, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea şi în a treia – în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.

Pentru unităţile din prima fază a programului pilot au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfăşurării activităţii de monitorizare electronică fiind definitivată, precizează IGPR.

Cum se va face monitorizarea

„Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/ supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor, sau, pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu şi a supravegherii la distanţă”, arată reprezentanții IGPR.

Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli.

Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei sau persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

În cadrul monitorizării, nu sunt cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.

„După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul SIME şi SNUAU 112 şi astfel către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenţie”, arată IGPR.

Cum se va purta brățara

Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, al aplicării ordinului european de protecţie, control judiciar şi control judiciar pe cauţiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanţă, este alcătuit dintr-o componentă de tip brăţară, care va fi ataşată la glezna sau, prin excepţie, la braţul persoanei.

Acest dispozitiv va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte – de apropiere, de părăsire neautorizată a imobilului, de depăşire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului şi altele.

IGPR a semnat, la 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziţia sistemului informatic şi a 15.000 de kituri de monitorizare, acord care va fi implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea lui totală fiind de peste 165,7 milioane de lei fără TVA, urmând a fi semnate contracte subsecvente pentru achiziţia tuturor kiturilor.

Pentru operaţionalizarea sistemului, au fost instruiţi poliţiştii, fiind emisă şi o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.

Violența domesctică a crescut în România

În primele opt luni ale anului 2022, la nivel naţional, numărul faptelor penale care constituie şi fapte de violenţă domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) faţă de primele opt luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 de fapte).

De asemenea, în primele opt luni ale anului 2022, au fost emise de către instanţele judecătoreşti 7.331 de ordine de protecţie, (cu 6,2% (+430) mai multe decât în primele opt luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.

Cele mai multe – 6.598 reprezentând 90% din totalul acestora – au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului şi 169 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie au fost sesizate 2.166 de infracţiuni, cu 19,7% (+356) mai multe faţă de primele opt luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban şi 768 în rural.

Sursa: Agerpres