Connect with us
"

Uncategorized

Planul de relansare economică prevede 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres, 3.000 km de cale ferată și noi porturi și aeroporturi, până în 2030

Publicat


Planul de relansare economică, anunțat astăzi de guvernul Orban, prevede investiții masive în infrastructura de transport. 60 de miliarde de euro, adică 25% din produsul intern brut dintr-un an, vor fi investiți de către guvern în infrastrucută, arată proiectul. Cu acești bani vor fi construiți aproximativ circa 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres, 3.000 km de cale ferată, noi linii de metrou, noi porturi maritime şi fluviale şi noi aeroporturi.

Infrastructura rutieră:

Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare: 407,3 km de autostrăzi şi drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro

  • Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5)
  • Craiova – Piteşti
  • Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş)
  • Sebeş – Turda
  • A0: Inelul de Sud Bucureşti
  • Varianta de ocolire Bacău Podul peste Dunăre de la Brăila.

Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României. Cost estimat: 31 miliarde euro

  • Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3)
  • Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău
  • Autostrada Unirii: Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni
  • A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov
  • A7: Ploieşti– Suceava – Siret
  • A0: Inelul de Nord Bucureşti
  • Bucureşti – Alexandria – Craiova – Lugoj
  • Buzău/Focşani – Brăila – Galaţi
  • Măcin –Tulcea – Constanţa
  • Transregio Gilău – Cluj N. –Apahida

Feroviar

Investiţii în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro

  • Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h

Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate:

  • Ploieşti-Suceava-Dărmăneşti
  • Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad
  • Suceava-Cluj Napoca
  • Buzău-Feteşti
  • Port Constanţa-Palas
  • Predeal-Braşov
  • Centura feroviară a Municipiului Bucureşti
  • Cluj Napoca-Episcopia Bihor
  • Tren metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida

Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente

  • Finalizare lucrări M5
  • lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai –Aeroport Otopeni M4 – tronsonul Gara de Nord –Gara Progresu extensie M2 Pipera – Petricani şi Berceni – Linia de Centură Sud
  • Metrou Cluj-Napoca, Magistrala: Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Administraţie supraîncărcată, cu personal inutil. Economia şi forţa de muncă a oraşului. Propunerile specialiştilor

Publicat

Fără a pune la îndoială nevoia de solidaritate socială a clujenilor, este, totuşi, nevoie ca banii contribuabililor să fie cheltuiţi judicios, eficient. O bună parte a impozitelor şi taxelor suportate de clujeni se pierd adesea pe plata salariilor, deloc mici, ale unor functionari. Angajaţi ai administraţiei locale. Un exemplu în acest sens este Primăria Cluj-Napoca. Dar mai sunt şi alte exemple. Nu, nu e nevoie ca angajaţii respectivi să îngroaşă rândurile şomerilor. Trebuie doar ca ei să lucreze unde şi pentru ce este nevoie.

Accent pe IT şi industriile creative. Economia şi forţa de muncă

Strategia de dezvoltare economică se axează astăzi în principal pe dezvoltarea industriilor creative şi IT. Acestea sunt vârful de lance al celor mai dezvoltate comunităţi din lume.

Aceste “cuvinte cheie” de viitor le putem compara cu cele din 1995, când discutam de introducerea internetului şi TIC (sisteme de informare şi comunicare avansate). Propunerile adresate CCL sunt:

  • Mutarea personalului birocratic/inutil din Primărie la activităţile şi serviciile creatoare de valoare din unităţile subordonate şi ong-urile/firmele asociate şi finanţate de aceasta.
  • Municipiul Cluj-Napoca a devenit un pol de dezvoltare în zona Transilvaniei. Iar veniturile bugetului local au crescut pe măsură. Însă, pe astfel de evoluţii economice, prioritatea direcţionării surplusului bănesc este limpede, spre investiţii. Şi nicidecum spre angajări pentru birocratizare.

Este de notorietate practica faptului că un număr mărit de funcţionari la o populaţie relativ stabilă produce birocraţie. Şi scade calitatea serviciilor. Şi sporeşte nemulţumirea cetăţenilor.

Cel mai elocvent exemplu vine din această perioadă cu pandemia COVID 19. Când numărul înjumătăţit de personal din Primărie a reuşit să servească mai bine cetăţenii. Iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid şi mulţumitor în relaţia cu cetăţenii.

Atragerea de fonduri europene

CCL Cluj a anticipat falimentul administraţiilor municipale şi comunale din cauza suprapopulării cu funcţionari. Dar şi pe seama neimplicării în susţinerea cu programe speciale a iniţiativelor economice aducătoare de venit.

Atragerea de fonduri europene în finanţarea proiectelor rezultate din dezbaterile cu cetăţenii trebuie să reprezinte sursa principală.

Problema asistaţilor social. Alocări îndoielnice

Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanentă nevoie de forţă de muncă, iar o bună parte a ei este atrasă de către administraţia locală. Însă bugetarea anuală a Primăriei ne scoate în evidenţă că suma de 100.084.000 lei este destinată în anul 2020 pentru asistenţa socială.

Fără a pune sub semnul întrebării nevoia de solidaritate socială, punem la îndoială rigoarea alocărilor şi mai ales faptul că timp de doi ani cheltuielile directe pentru nevoia de susţinere socială a crescut cu 20.000.000 lei.

CCL Cluj cere administraţiei locale să emită hotărârea ca asistaţii sociali care refuză să ocupe locurile de muncă vacante din firmele clujene să NU mai primească acest ajutor. Firmele clujene şi cetăţenii nu au fost şi nu sunt de acord să platească ne-munca şi lipsa de responsabilitate a autorităţilor în cheltuirea banului public.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

Citește mai departe

CULTURA

America, venim! Cristofor Columb: în siajul paradoxurilor istorice

Publicat

La 3 august 1492, trei  corăbii, aflate sub comanda lui Cristofor Columb porneau spre Vest pentru a ajunge în Est. După o călătorie anevoioasă, cu multe dificultăți și surprize, la 12 octombrie 1492, marinarul Rodrigo de Triana striga: ”Pământ! Foc!”. Era începutul unei noi pagini din istoria omenirii. Era și începutul gloriei, dar și a contestării, negării și ostracizării faptei lui Columb.

 Primul paradox: între glorie și (re)contestare

De atunci, până astăzi istoria și-a urmat cursul așa cum au gândit-o și au făcut-o oamenii. Mai bine sau mai puțin bine, iar Columb a rămas în atenția contemporanilor săi și urmașilor lor prin glorificare sau contestarea.

Urgia anitcolumbiană s-a (re)delcanşat după  moarte violentă și regretabilă a lui George Floyd. Columb  era din nou ”în lanțuri”, așa cum ajunsese după cea de-a treia expediție transoceanică. Nu era ceva nou.

După 500 de ani de la descoperirea Americii, navigatorul era considerat un răufăcător care a deschis drumul spre violențe și distrugeri împotriva umanității.

În loc să se sărbătorească ”omul și fapta sa” (S. Goldenberg) Columb a fost somat să dispară din istorie. ”Ziua lui Columb” a fost înlocuită cu ”Ziua Popoarelor Băștinașe”, iar sintagma Get Lost (Again) Columbus (Dispari, din nou Columb) a fost exprimată și multiplicată prin alte proteste și acțiuni negativiste. Expoziția care trebuia să se organizeze cu ocazia cele cinci secole de la descoperirea Americii a fost deturnată, prin prezentarea de fapte colaterale anului 1492, iar mesajul era ”Orice mai puțin Columb”.       

Al doilea paradox: spre Indii, dar ușa vestică a fost deschisă de alții

Ambițiosul proiect de-a ajunge în Indii navigând spre vest a fost gândit și pregătit cu minuțiozitate. Cristofor Columb avea convingerea exclusivității inițiativei sale. Se înșelase, cel puțin parțial, pentru că așa cum s-a dovedit mai târziu, vikingii, navigatori și războinici scandinavi, au atins în jurul anului 1.000 țărmurile nordice ale continentului american, dar nu au întemeiat așezări permanente și nu au colonizat aceste teritorii.

Columb nu știa de toate acestea, dar sub influența cosmografiei și cartografiei  timpului era convins de reușita proiectului său. Nu avea să știe că pământurile spre care se îndrepta erau altele decât cele asiatice, iar aurul și mirodeniile pentru care pornise cu entuziasm în expedițiile sale erau modeste în comparație cu așteptările.

Al treilea paradox: proiectul a încolțit în mintea… italienilor

Istoria ne spune de implicarea Spaniei în descoperirea Americii, dar cel care a reușit să ajungă dincolo de ocean a fost un italian, născut la Genova în 1451. Suportul proiectului său era harta întocmită de astronomul florentin, deci tot italian, Paulo dal Pozzo Toscanelli, pentru regii… Portugaliei. Aceștia au fost mai ezitanți, mai ales că exploratorii portughezi căutau drumul spre Indii prin ocolirea Africii.

Mai târziu au  regretat deciziile lor, dar au făcut presiuni ca și cum ar fi fost parte la proiectul columbian. Dar, o copie a hărții lui Toscanelli  a ajuns și în mâinile lui Columb.

Al patrulea paradox: manipularea distanței geografice

Credința în reușita obiectivului său era puternic contestată de cartografii și navigatorii timpului. Nu se punea la îndoială numai ”fantezia” din mintea italienilor, ci și distanța uriașă dintre țărmurile europene și asiatice.

Pentru a-și face proiectul credibil, Columb a înlocuit ”mila arabă” cu cea italiană, astfel distanța spre ținta finală se reducea cu un sfert față de realitatea geografică.

Deci o manipulare a datelor și informațiilor. Se pare că inchiziția (DNA-ul timpului) nu era așa de pregătită în acest domeniu!!!

Al cincilea paradox: susținerea expediției de către regii Spaniei

Deși harta lui Toscanelli era destinată  regiilor Portugaliei, cei care au avut mai multă încredere și au susținut proiectul columbian au fost majestățile lor catolice Ferdinand  și Isabella a Spaniei.

Curtea spaniolă s-a divizat, între susținătorii și contestatarii proiectului. Cel care a venit cu o ”pilă”  în favoarea lui Columb a fost franciscanul Fray Juan Pérez. Un om al bisericii catolice, mai conservatoare și mai proinchizitoare, a reușit în calitatea de confesor al reginei să  influențeze… cursul istoriei!!!

Al șaselea paradox: izvoarele expediției sunt imperfecte

Reconstituirea istoriei marii descoperiri columbiene se bazează pe jurnalul de bord și pe unele scrisori care ni s-au păstrat de la amiral. La acestea se adaugă mărturiile ulterioare ale unor participați la expediție, scrierile europene ale timpului și gravurile realizate după descrierile din epocă.

Jurnalul de bord este principala sursă în acest sens, dar s-a spus mai puțin despre faptul că ceea ce a ajuns la noi este o copie a consemnărilor amiralului, iar ca orice copie întocmită mai târziu, a  putut să fie supusă unor modificări, adăugiri, emisiuni și/sau ”înfloriri” mai mult sau mai puțin verosimile. Mai știm că însăși Columb, pentru a domoli neliniștile oamenilor săi, neîncrezători în reușita proiectului după luni de navigație spre și prin infinitul oceanic, a făcut unele deturnări în ce privește timpul, distanța și semnele astrale față de acul busolei.

Comunicarea unor cifre reduse asigura liniștea echipajelor ”pentru a nu li se părea călătoria mai lungă”. Mai era și  acea declinație magnetică, care ducea la o altă realitate față de Steaua Polară.

Textele păstrate sunt în limba spaniolă și latina medievală. Columb știa patru limbi: italiană, portugheză, spaniolă și latină. Folosirea preponderent a limbii spaniole s-a explicat prin patronarea proiectului de către Spania, dar tocmai această exclusivitate lingvistică naște unele semne de întrebare referitoare la informațiile transmise. Unele documente, din arhiva personală a lui Columb au fost sustrase și distruse în timpul arestării sale.

Incertitudinea se păstrează și în privința izvoarele vizuale. Multe au fost ”desenate” mai târziu, nefiind mijloacele moderne de astăzi care să surprindă instant imaginile. Chiar portretul lui Columb, pe care îl găsim în numeroase lucrări despre marile descoperiri geografice este o reproduce atribuită/presupusă (deci tot cu semnul întrebării) a pictorului florentin/italian  Ridolfo Ghirlandajo. Este îndoielnic că s-ar fi întâlnit cu conaționalul său, iar anii săi de creației au fost mai târzii, după moartea amiralului. Însă pe baza acestui portret s-au realizat reprezentările ulterioare, inclusiv statuile dărâmate de contestatarii de astăzi.

Al șaptelea paradox: o descoperire nocturnă pe… bucăți!

În toate lucrările de istorie universală și despre istoria marilor descoperiri geografice, pe baza izvoarelor amintite ni se spune că pământul a fost anunțat prin strigătul marinarului Rodrigo de Triana, de serviciu pe corabia ”Pinta” la ora 2, după miezul nopții. De aici întrebarea: era o noapte cu lună și cu stele strălucitoare?

Corăbiile nu erau dotate cu reflectoare și sisteme radar ca astăzi. E posibil ca miresmele uscatului, vegetația tropicală  și anumite zgomote să fi contribuit mai mult la detectarea pământului.

În unele lucrări se spune că marinarul ar fi strigat ”Foc! Pământ!”, în altele nu. Sigur că s-a strigat ”Pământ!”. Se presupune că a fost văzută și o lumină pe țărm sau că prin cuvântul ”Foc!” se transmitea mesajul către tunarii care trebuia ca prin salve de tun să vestească marea descoperire.

Și aici sunt dileme la care nu s-a dat încă un răspuns și nu știm dacă se vor da vreodată. Este îndoielnic ca un simplu marinar să poată ordona tunarilor să-și îndeplinească misiunea. Dar mai știi? O sumă însemnată de zece mii de maravedis era promisă celui care va vedea primul pământul la orizont, dar care nu a mai fost onorată. Descoperirea era prea mare pentru a fi lăsată în seama unui simplu marinar!!! În istorie trebuia să rămână numai Columb.

Pământul, pe care în zorii zilei de 12 octombrie 1492 europeni aveau să pună piciorul nu era Asia și nici un continent, ci o bucățică din cel nou, o insulă pe care băștinașii o numeau Guanahani, iar Columb a numit-o San Salvador. În acea expediție și în cele care au urmat, amiralul a descoperit insule și insulițe, dar pe noul continent a pus piciorul mai târziu și nu in extenso!!!  Și-a dat seama că este un continent, dar  nu știm cu exactitate dacă și-a dat seama că nu este Asia!!!

Al optulea paradox: aur mai puțin și mirodenii deloc…

Columb a pornit în expedițiile sale pentru aur și mirodenii. Erau obsesiile și trebuințele oamenilor din cele mai vechi timpuri, mai puțin ale populațiilor precolumbiene.

”Aurul, spunea Columb, este excelent. Cu aur faci tot ce vrei pe lumea asta. Grație aurului poți chiar să faci sufletele să intre în Paradis”. Dar de la dorință la faptă drumul a fost greu, anevoios și cu multe primejdii, invidii și victime.

Este sigur că în urma expedițiilor columbiene mai mult s-a deschis drumul spre aurul american, decât s-a găsit atunci. De miraculoasele mirodenii nici vorbă.  Scorțișoara, piperul și alte mirodenii au ajuns în Lumea Nouă aduse de europeni, care au dezvoltat marile exploatații de mai târziu. S-au descoperit, însă, și au fost aduse în Europa: cartoful, fasolea, porumbul și tutunul, precum și o gamă nouă de plante aromate.

Al nouălea paradox: teritorii și populații cu denumiri improprii

Teritoriile descoperite de Columb au fost denumite Indiile Occidentale sau Indiile de Vest, pentru a fi deosebite de cele estice.

Deși nouă titulatură nu s-a impus fiind concurată de alta, la fel de improprie, America, băștinașii din acest spațiu au rămas definitiv în istorie cu numele generic de indieni (Indios), chiar dacă li s-au mai spus indieni precolumbieni, amerindieni, pieile roșii, nativi americani sau în funcție de aparteneța la un trib sau grupare de triburi.

Prima corabie construită, din ordinul lui Columb, în noile teritorii s-a numit India. Indiferent cum s-au numit teritoriile și populațiile din acest spațiu geografic s-a deschis o primă ciocnire a civilizațiilor transatlantice, cu consecințe dramatice demografice, economice, sociale și politice nebănuite.

Columb nu s-a gândit nici o clipă la aceasta. Nici el și nici cei care l-au sprijinit. Toți gândeau în cheia timpului lor: europeni și indigeni. Fiecare își apărau viața și civilizația de care aparțineau. Regretabil că nu au putut să gândească  în cheia viitorului. Dar cine poate să vadă peste timp?

Al zecelea paradox: scaunul papal sub semnul descoperirii columbiene

În aceiași lună august 1492, când Columb pleca spre Vest, la Roma era ales un nou papă, Alexandru al VI-lea Borgia. Era de origine catalană și era sprijinit puternic de Spania.

Se știe despre el că era preocupat mai mult de sexul frumos, decât de cele sfinte. A avut 4 copii legitimi, 7 nelegitimi și numeroase amante, unele sangvine. Deși urgiile sale, precum”turnirul curvelor” trebuiau să fie aspru condamnate de reprezentații bisericii catolice și poate chiar înlăturarea din scaunul papal, a rămas papă, până la 18 august 1503, când a murit de… malarie!!! Dar se știe mai puțin că numele lui se leagă și de descoperirea lui Columb.

După reîntoarcerea în Europa, Portugalia a început să conteste sfera de influență spaniolă. S-a ajuns la un conflict diplomatic care a fost tranșat în favoarea Spaniei, de papa Alexandru al VI-lea. Era firesc,  fiind spaniol. Așa s-a ajuns la actuala zonă de limbă și civilizație spaniolă și la cea portugheză, unde se plasează și Brazilia de astăzi. Teritoriile nord-americane au rămas sub vechea influență anglo-saxonă, care a generat organizările statale de mai târziu.

Al unsprezecelea paradox: un alt italian îi trage preșul de sub picioarele lui Columb

Rivalii lui Columb au încercat să-i diminueze încă din timpul vieții din prestigiul și realizările amiralului. Ajunge să fie arestat și ostracizat. Deși repus în drepturi, nu am mai putut să fie ceea ce a fost. Dar mulți au știut să profite de descoperirea sa.

Printre aceștia și Amerigo Vespucci de la care vine numele de America. Nu se știe dacă a fost un mare navigator sau dacă a organizat vreo expediție spre vest și chiar se pune sub semnul întrebării că ar fi întreprins toate călătoriile despre care povestește în două scrisori, din 1503 și 1504.

Sigur a fost un mare comunicator (am spune astăzi PR-ist) cu talent deosebit în descrierea teritoriilor de peste Atlantic. Traduse și tipărite în mai multe limbi europene, textele lui Amerigo Vespucci au intrat în atenția  cosmografilor și cartografilor timpului. Unul dintre aceștia, Martin Waldeseemüller, a propus, în 1507, ca noul continent să se numească America și America a rămas definitv. Columb murise cu un an înainte (20 mai 1506) și nu se mai spunea nimic despre el.

De multe ori, în istorie e mai important ce se spune și cine spune decât ceea ce se face. De reflectat și pentru zilele noastre!!!

Al doisprezecelea paradox: Columb nu poate fi șters din istorie!!!

Cu faptele lui bune și mai puțin bune, cu încercările sale de-a ”uni două lumi”, Columb rămâne definitiv în istorie.

Când a pornit spre vest, el nu știa precis unde va merge și nici unde va ajunge. A fost un temerar și un vizionar prin prisma timpului său. Nu s-a gândit, după cum nu ne gândim nici noi, ce o să se spună despre faptele noastre, peste veacuri.

Mișcările protestatare sub deviza ”Black Lives Matter” nu puteau fi anticipate, pentru simplul motiv că nu putem să știm cum vor gândi alții despre noi. Istoria este plină de neputințele, defectele și neîmplinirile ei, după cum este la fel de plină de fapte și realizări incontestabile.

Columb a avut parte de faimă și defăimare, de neliniști în timpul vieții și după aceea. Numai faptul că trupul său a fost dus și readus de mai multe ori din Europa în Lumea Nouă ne spune că nu poate fi uitat. Prin dărâmarea statuilor și strigătele anticolumbiene nu se (re)așează istoria.

Peste 70 de localități din SUA poartă numele lui Columb, capitala federație americane se află în Districtul Columbia sau, simplu, D.C.

Studiourile de film și televiziune Columbia Pictures Industries sunt arhicunoscute în întreaga lume. Un serial de succes a fost Colombo. Una dintre cele mai prestigioase universități din lume se numește: Columbia. Datorită descoperii Americii activitățile economice s-au revigorat și noi tehnici de calcul au fost concepute, precum cele ale italianului  Fra Luca Bartolomeo de Pacioli. Tratatul său de contabilitatea în partidă dublă a apărut în 1494. Oare am mai putea funcționa fără așa ceva? Și exemplele ar putea continua…

În viața noastră, a oamenilor, sunt multe fapte. Cu unele ne mândrim, cu altele nu. E bine să reflectăm și să abordăm istoria: Sine ira et studio (Tacitus), și nu emoțional. Dacă nu procedăm așa o să cădem în păcatul greșelilor noastre de peste… veacuri!!!

Oare nu trebuie să-i contestăm și pe alții? De exemplu pe Iuri Gagarin, că a fost sovietic (rus), sau pe Wernher von Braun, că a fost germanul și nazistul care a proiectat celebrele rachete V-2 care au ucis peste 7000 de oameni în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Să nu uitam că primul a deschis calea explorărilor spațiale, iar al doilea a făcut posibil programul american Apollo. Doi exploratori, care au deschis, indirect, calea comunicării și interconectării satelitare, prin care vorbim la telefoane și vedem ce se întâmplă pe Glob, inclusiv mișcările anticolombiene. Mulții din cei care au dărâmat statuile lui Columb aveau în mâini… astfel de gadgeturi!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

Citește mai departe

EVENIMENT

Actrița Magda Catone: „Mineriada a fost diversiune prin care cei de la putere au câștigat o altă poziție”

Publicat

Actrița Magda Catone a fost invitata jurnalistului Mihnea Măruță în cadrul evenimentului InspiraTIFF ce a avut loc în cursul zilei de luni, la casa TIFF. Tema discuției a fost cariera sa artistică, dar și rolul ei din filmul Și atunci… ce e libertatea?, regizat de Andrei Zincă, care urmărește povestea deportării a 40,000 de oameni nevinovaţi de către regimul comunist, în 1951, în Bărăgan, aşa-numita “Siberia românească”.

Despre filmul noul său film

„A fost o călătorie în timp. Smulgerea din Banat a fost pe nepusă masă, suiți în camioane, fără sapă, lopată sau alte obiecte de zi cu zi. Oamenii au făcut cu propriile mâini bordeie, au ajuns să traiască în pământ. În anii 50 nu ar mai fi trebuit să existe așa ceva.

Peste 30 de ani li se spune să se întoarcă acasă, dar locuințele lor au fost ocupate de miliție, jandarmerie sau alte instituții ale statului, astfel încât nu au mai avut nimic. Era un mecanism care a zdrobit suflete omenești și a dezrădăcinat niște comunități.”, a declarat actrița.

Mineriada, o diversiune

„La Mineriadă nu erau doar minerii de pe Valea Jiului, a fost o diversiune prin care cei de la putere au câștigat o altă poziție. Eram la Chișinău în turneu, iar moldovenii se uitau la știri ca la niște documentare, spunând că e o miniciună”, îți aduce aminte Magda Catone.

Colegul care s-a trezit la morgă, după ce a fost bătut la Mineriadă

„Aveau niște tipare după care ținteau: cei cu pantaloni efazați, bărbi. Unul dintre colegii noștri, Dragoș Pâslaru, a fost o victimă. După ce a mâncat o mamă de bătaie, a fost dus la morgă și s-a trezit printre morți. De 30 de ani e la mănăstire, s-a născut un alt om. Este stareț la Țânculești, lângă Vâlcea. El a scris acatistul Sfântului Filimon, sfântul ocrotitor al spectacolelor.”,

Când s-a călugărit Dragoș Pâslaru. Sursă foto: România TV

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Proprietari despăgubiţi de două ori. Problema retrocedărilor şi propunerile specialiştilor

Publicat

Poate că e o problemă delicată. Dar, cu atât mai mult, ea trebuie rezolvată de autorităţi. Este vorba de problema retrocedărilor. Ale cui au fost, sunt şi vor fi principalele clădiri din centrul Clujului. Cât au costat bugetul local şi bugetul naţional? Clujenii ar trebui să ştie.

Retrocedarea proprietăţilor. Probleme. Soluţiile identificate de specialişti

RETROCEDARILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca şi al tarii. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor, adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi.

Situaţia Statusului Romano-Catolic din Transilvania

În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano-Catolic din Transilvania, care a fost desfiinţat în anii ‘30 şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor lăcaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status, iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut.

Peste 2.000 de clădiri revendicate

Asociaţia a revendicat peste 2.000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării, cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost aprobate de judecătoriile din judeţele Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi, chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine, fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română.

Exemple scandaloase la Cluj-Napoca

Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică:

  • Analiza modului în care Baza Sportivă “SĂNĂTATEA” a fost amplasată în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.) a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUĂ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!
  • Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală.

Revizuirea tuturor restituirilor

Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului în ce priveşte:

  • deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
  • să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii;
  • creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar ale primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

  • cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
  • grăniţuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
  • nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
  • neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligaţie cu termen limită de realizare;
  • nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Soluții

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

-Realizarea hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

-Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

În Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat hărți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei, în mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania şi din Cluj-Napoca.

Solicitare către Primăria Cluj-Napoca

CCL Cluj cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor (ex. mai serioase şi cu cântec sunt câteva zeci cunoscute de presă şi cetăţeni). Apoi să informeze opinia publică înainte de alegeri despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de clujeni.

Orice clujean poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri să fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu, economii la: fondul de salarii şi premieri al Primăriei, cheltuielile curente, studii de pre-şi-fezabilitate, protocol, deplasări, asistenţă socială, finanţare participativă, cultură, sport, alte sume de rezerva aflată la dispoziţia Primarului. Deci NU de la sănatate, învăţământ şi investiţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate