În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Începutul de an aduce şi prima expoziție de nunți din Cluj-Napoca. Nuntă la Palat revine în acest weekend la Muzeul de Artă! Între 10 și 12 ianuarie, peste 80 de furnizori din domeniul organizării de evenimente vor veni cu ultimele tendinţe ȋn materie de decoruri, locaţii, rochii de mireasă şi costume pentru miri, invitaţii, verighete, dulciuri etc. Cei mai mulţi expozanţi vor avea şi reduceri valabile doar pe durata evenimentului.

2025 este anul ȋn care industria de fashion—cunoscută drept una dintre cele mai poluatoare din lume—se redefineşte şi le propune mireselor rochii noi, dar croite cu materiale vechi din rochii nevândute şi rămase pe stoc. Ȋn ton cu trendul global cunoscut drept “upcycled fashion,” organizatorii Nuntă la Palat au provocat câţiva designeri de rochii de mireasă să transforme modele de acum 15-20 de ani ȋn aşa fel ȋncât să fie pe gustul mireselor din 2025. Ce-a ieşit? Vedeţi la expoziţie.

Noutăți de la Cluj

Ȋn materie de decoruri, neconvenţionalul continuă să fascineze. Astfel, mirilor li se propun decoruri din plasă de fibră de sticlă ori din bolţari de beton. Când vine vorba de tematici de nuntă, o idee foarte populară e nunta ca un platou de filmare ȋn care invitaţii ȋn ţinute elegante sunt trataţi ca participanţii la Premiile Oscar.

O altă idee neobişnuită este inspirată tot din trendul general al sustenabilităţii: mărturii de nuntă sub formă de sticluţe ceramice lucrate manual şi reutilizabile, umplute cu ulei de măsline artizanal din Grecia.

Programul târgului

Pe lângă furnizorii de bază, la Nuntă la Palat vor fi prezenţi anul acesta şi expozanţi care vin cu sugestii de cadouri de nuntă pentru cei care vor altceva ȋn loc de tradiţionalul plic dat mirilor. Aşadar, oricine este invitat la o nuntă ȋn 2025 ar putea beneficia de pe urma unei vizite la Muzeul de Artă ȋn acest weekend.

Mirii şi invitaţii lor pot descoperi toate trendurile propuse de furnizorii din domeniul nunților în 2025 după următorul program:

• Vineri, 10 ianuarie: 12:00 – 19:00
• Sâmbătă, 11 ianuarie: 10:00 – 19:00
• Duminică, 12 ianuarie: 10:00 – 17:00

CFR Cluj este aproape să-l transfere pe Joao Paulo, în vârstă de 26 de ani, un mijlocaș de la Sheriff Tiraspol. Fotbalistul s-ar fi înțeles cu gruparea din Gruia și este doar o chestiune de timp până când va semna cu CFR. 

Internaționalul din Insulele Capului Verde a fost în această fereastră de transferuri și în atenția celor de la Farul, dar Gică Hagi are acum șanse mici să îl convingă să vină la malul mării. Oferta primită de la CFR este considerabil mai bună, iar jucătorul a ales să îi dea curs.

CFR Cluj, aproape să transfere un mijlocaș de la Sheriff Tiraspol. Este INTERNAȚIONAL din Capul Verde

Potrivit informațiilor GSP, transferul lui Joao Paulo se va face în câteva zile. Fotbalistul și-a dat acordul să vină sub comanda lui Dan Petrescu și mai sunt doar câteva detalii de pus la punct până când va semna cu CFR Cluj.

Înainte de a încheia contractul, trebuie să se mai stabilească dacă jucătorul va ajunge la CFR Cluj în schimbul unei sume de transfer sau gratis. În cazul în care va veni gratis, vor fi păstrate procente dintr-un viitor transfer.

Din primele informații, contractul lui Paulo ar urma să fie semnat pe un an și jumătate, cu opțiune pe încă un sezon.

Este internațional din Capul Verde

În ceea ce privește salariul pe care îl va avea la CFR, acesta va fi mult mai bun decât cel pe care îl oferea Farul, interesată și ea de serviciile jucătorului.

Mijlocașul central de 26 de ani vine la CFR de la Sheriff, liderul din Republica Moldova. În actuala stagiune, acesta a strâns 17 partide, în toate competițiile, în tricoul moldovenilor, fără să marcheze gol.

Joao Paolo evoluează la Sheriff din 2023, iar în sezonul trecut s-a întâlnit cu Farul în preliminariile Ligii Campionilor. Atunci, în cele două meciuri, a prins minute și a intrat în vizorul lui Gică Hagi, care și l-ar fi dorit la echipa lui.

Joao Paulo are meciuri la naționala Insulelor Capului Verde (26 de partide și un gol) și la selecționata U19 a țării sale.

Conform site-ului de specialitate Transfermarkt, cota lui de piață este 500.000 de euro.

Foto: FC Sheriff

În contextul în care resursele naturale ale României sunt externalizate cu acordul actualei guvernări, senatorul AUR Petrișor Peiu trage un semnal de alarmă asupra faptului că gazul extras din Marea Neagră nu va fi valorificat în beneficiul țării noastre, ci va fi exportat către Germania, Ungaria și Austria. Consecințele acestei politici pun în pericol orice șansă de reindustrializare și dezvoltare economică pe termen lung.

”În 2027, va începe producția de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Timp de 5 ani, firma austriacă OMV va livra câte 1,5 miliarde mc anual (o treime din producție) către firma germană Uniper (deținută de statul german în proporție de 99%).

Acest contract indică limpede că gazul extras din Marea Neagră nu va rămâne în România, ci va fi vândut în Germania, Ungaria și Austria. Asta, în condițiile în care noi, românii, am plătit din buzunarul nostru pentru a construi impropriu numitele conducte BRUA și extensia Tuzla-Podișor, care nu fac altceva decât să înlesnească exportul acestei resurse vitale.

Vă reamintesc: Black Sea Oil&Gas extrage deja 1 miliard mc anual și totul ajunge, în final, la export.

Gazul nu este pentru România

Cu alte cuvinte, gazul din Marea Neagră NU este pentru România, el fiind direcționat integral, cu acordul guvernului PSD–PNL–UDMR, către alte țări.

Ce ne rămâne nouă? Doar redevențele. Atât. Este acesta un comportament demn de o țară care își apără interesul național? Sau mai degrabă de o colonie care exportă resurse brute, în loc să le valorifice aici, acasă?

Gazul din Marea Neagră ar fi fost șansa perfectă pentru a reporni petrochimia românească, pentru a reindustrializa țara și pentru a crea locuri de muncă bine plătite. Dar nu, în timp ce alte popoare își folosesc rezervele naturale pentru a se dezvolta, guvernul PSD–PNL–UDMR stă docil, incapabil și acceptă exportul resurselor minerale fără să clipească.

Pe hârtie, reindustrializarea rămâne doar o gogoașă electorală, o minciună de campanie. România va ajunge să importe îngrășăminte și produse din plastic făcute, culmea, din gaz românesc și va plăti sume uriașe pentru asta. Să nu uităm că jumătate din deficitul nostru comercial pe bunuri vine din importul de produse chimice!

Țara spre dezastru

Guvernul Ciolacu îngroapă și ultima speranță a industriei noastre chimice, dar și a centralelor electrice pe gaz. În loc să producă aici, pentru noi, aceste partide – PSD, PNL și UDMR – duc țara spre dezastru. Românii vor consuma plastice și îngrășăminte fabricate de germani, austrieci ori unguri din gaz românesc, în timp ce noi vom plăti prețuri astronomice pentru încălzire, deși sub picioarele noastre există suficiente rezerve de gaze naturale!

Și atunci cum să nu spun, răspicat, că PSD–PNL–UDMR au furat viitorul acestei țări? Au predat resursele României, dar vor să ne oprească de la a ne exprima liber în alegeri. Tocmai de aceea nu mai vor să facă alegeri – au de apărat afacerea secolului, cea prin care gazele noastre pleacă peste graniță, iar România rămâne cu praful de pe tobă.

Acesta este adevărul dureros: clasa politică de la putere a vândut resursele țării și a lăsat poporul român să plătească pentru propria lui subdezvoltare. Noi, AUR, în schimb, vom continua să spunem lucrurilor pe nume și să luptăm pentru ceea ce ne aparține de drept!”, a spus Petrișor Peiu, senator AUR.

În anul 2025, pentru prima dată în istoria României, 157 de kilometri de autostradă și drum expres vor fi dați în trafic „cu siguranță”, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructură.

Anul 2025 se anunță a fi unul bun pentru infrastructura rutieră, cu minim 157 de kilometri ce urmează să fie deschiși traficului rutier, arată într-o analiză Asociația Pro Infrastructură.

„Va fi un an bun în infrastructura rutieră chiar dacă va fi unul rău cu instabilitate politică, buget de stat găunos și tăieri de investiții. În 2025, prima dată în istoria sa, România are 157 kilometri de autostradă și drum expres care cu siguranță vor fi dați în trafic. În condiții normale, sunt șanse mari să ne apropiem pentru al doilea an consecutiv, ba chiar să trecem de borna 200 km”, transmite pe rețelele de socializare API.

Inaugurări-record în 2025

Într-un scenariu „super-optimist”, România ar putea ajunge să inaugureze, anul acesta, până la 280 de kilometri drumuri de mare viteză.

„Dacă toate planetele se vor alinia neverosimil la fel ca în 2024, scenariul super-optimist ne duce la 243 km și minunile la 280 km, cu antreprenori care să se autodepășească (din nou), să lucreze cu toată forța pe sute de milioane de euro fără să fie plătiți cu lunile, cu birocrație rezolvată rapid de stat și vreme foarte secetoasă minim jumătate de an”, mai arată organizația non-guvernamentală.

Ce tronsoane vor fi date în circulație?

Dintre loturile care cu certitudine vor fi finalizate în 2025 fac parte bucăți din A7 Buzău-Focșani, DEx12 Albota-A1, A1 Pitești-Curtea de Argeș, A0 Sud, dar și DEx4 de la Tureni, de 4,9 kilometri, construit de Asocierea Dimex – Con-A.

„Acum încep dezbaterile și calculele. Asul din mânecă îl are tot UMB. Întrebarea este câtă capacitate tehnică va avea (în special pe structuri), câți bani are guvernul, cât poate lucra constructorul pe caiet și care vor fi secțiunile unde se va concentra”, subliniază cei de la Asociația Pro Infrastructură.

De asemenea, cu șanse mari de finalizare anul acesta mai sunt și segmentele dintre Bacău Nord (Săucești) și Roman Nord (Săbăoani) sau dintre Focșani Nord și Adjud Sud (Domnești) și DEx6 Galați-Brăila.

Cu șanse 50-50 sunt cotate deschiderea ciotului de 4,47 km pe A0 Nord între A2 și DN3 și a celor 12,24 kilometri ai A3 Zimbor-Poarta Sălajului.

Șanse mici de deschidere a unui nou tronson al Autostrăzii Transilvania

Nu în ultimul rând, șanse mai mici, dar nu imposibile de finalizare au și loturile A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș, unde termenul de execuție pe cei 26,35 km este de 18 luni, însă constructorul Erbașu încă nu are autorizație de construire: „Un efort excepțional este posibil dar improbabil pe un sector cu multe necunoscute și complicații care a văzut prima lopată dată de Bechtel în urmă cu, atenție, 20 de ani și jumătate”. Tot la capitolul „minuni” este amintit și lotul A1 Curtea de Argeș – Tigveni.

2025 marchează startul lucrărilor pe mai multe loturi

Anul 2025 va aduce startul lucrărilor pe ultimul tronson al A0 între A1 și DN1, A1 Sibiu-Pitești secțiunile 2 și 3, A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș, A13 Boița-Făgăraș.

„Adăugăm șantierele nou-nouțe în 2025: A3 Chiribiș-Biharia dacă se finalizează la timp disputele din instanță dintre Selina/Trameco și CNAIR. Plus capetele din PNRR ale A8 dinspre Târgu Mureș, respectiv Moțca. Dacă se rezolvă la timp contestațiile și semnarea contractelor, in-extremis am putea vedea ceva în teren măcar pe unul din cele trei sectoare ale DEx16 Oradea-Arad.

Acest an ar trebui să ne aducă și centurile rutiere de la Biharia, Făgăraș, Zalău, Mizil și Comarnic. Și drumul de legătură A1-DN69 la nord de Timișoara”, au mai spus cei de la Asociația Pro Infrastructură.

Pragul de 1.500 km de drumuri de mare viteză va fi depășit în 2025

Anul 2024 s-a încheiat în România cu o rețea de drumuri de mare viteză de 1.269 kilometri în exploatare, cifră care ar putea depăși pragul de 1.500 de kilometri, potrivit scenariilor descrise de ONG.