ACTUALITATE
Peste 50 de pacienți cu cancer din Ucraina sunt tratați gratuit la Institutul Oncologic din Cluj

Război. Un cuvânt care singur îți îngheață sângele în vene. Moarte, familii despărțite, visuri spulberate, o viață întreagă lăsată în urmă. Cancer – un alt cuvânt greu de pronunțat, un diagnostic care schimbă vieți, copleșitor mai ales pentru un om care trebuie să fugă din calea bombelor, să ia totul de la capăt și să găsească speranța departe de casă.
Fiecare refugiat din Ucraian are o poveste greu de digerat, dar cu toate astea, cumva, fiecare arată o putere incredibilă de a o lua de la capăt. Este și cazul celor care sunt nevoiți să lupte și cu boala, pe lângă celelalte necazuri, care au fost dianosticați cu cancer și care, peste noapte, au fost nevoiți să întrerupă tratamente sau, și mai grav, să amâne intervenții chirurgicale.
Decizie rapidă luată la nivelul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca
La doar câteva zile de la izbucnirea războiului, în 28 februarie, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca a anunțat că va primi toți refugiații din Ucraina care suferă de cancer și care au nevoie de tratament.
„Fie că e pandemie sau război, să nu uităm de suferința pacienților cu cancer, care nu pot fi lăsați în urmă indiferent de contextul în care ne aflăm. Această stare continuă de anxietate și teroare poate accentua starea pacientilor oncologici, motiv pentru care e nevoie ca noi să devenim și mai solidari și sa le venim în ajutor cu orice este posibil”, spunea prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, medic chirurg oncolog la institutul clujean, care este și coordonatorul Planului Național de Control și Combatere a Cancerului.
Anunțul a fost postat pe pagina de Facebook a institutului, inclusiv în limba ucraineană. O rază de speranță, având în vedere că tratamentul este gratuit pentru cei care provin din zona conflictului armat, conform legii.
Așa că în februarie, institutul punea deja la dispoziția pacienților un translator pentru limba ucraineană, dr. Mariana Bandi, dar și doi translatori pentru limba rusă, respectiv dr. Ion Cojocaru și dr. Tatiana Cirimpei.
Mai mult, conducerea Institutului Oncologic a luat legătura cu Uniunea Ucrainenilor din România care a recomandat 12 traducători din limbile ucraineană și rusă care au venit să lucreze ca voluntari, în ajutorul medicilor, personalului medical și al pacienților.
„Dacă mama nu era bolnavă nu am fi plecat niciodată din Ucraina”
Institutul Oncologic din Cluj-Napoca a început să primească pacienți din Ucraina imediat. Aceștia au ajuns la medicii oncologi clujeni fie cu ajutorul ONG-urilor, fie cu cel al medicilor de familie sau pur și simplu prin cunoștințe sau cu sprijinul unor clujeni care au făcut tot posibilul să ajute.
Aleksa și mama ei, care suferă de cancer la sân, au venit la Cluj din sudul bombardat al Ucrainei, iar decizia de a pleca a fost una extrem de greu de luat.
„Am venit la Cluj în luna martie. Planul era ca mama mea să fie operată aici și să se întoarcă acasă, în Ucraina, și poate să vină la Cluj odată la trei săptămâni pentru tratament. Nu am crezut că războiul va dura atât de mult”, spune Aleksa.
În scurt timp, tânăra a găsit de lucru la Cluj, iar mama ei a început tratamentul, unul pe care era imposibil să îl facă în Ucraina, așa că au decis să rămână.
„Toți membrii familiei și-au pierdut locurile de muncă încă din prima zi de război, iar aici puteam câștiga niște bani ca să trăim. Așa că am rămas. Războiul nu s-a sfârșit și e periculos să ne întoarcem acasă”, continuă Aleksa, care spune că a fost extrem de greu să plece din țara ei. „Dacă mama nu era bolnavă nu am fi plecat niciodată”, adaugă tânăra, care spune că restul familiei a rămas în Ucraina.
Aleksa povestește că a găsit ajutor la Organizația Non Guvernamentală Youth Cancer Europe. A găsit-o online și așa a aflat că aceasta ajută ucrainenii cu cancer să plece din țara aflată în război și să primească tratament în Uniunea Europeană. Le-a scris și a fost contactată în doar câteva zile și invitată la Cluj.
Mama ei a fost diagnosticată în Ucraina cu cancer la sân. Acolo a făcut 6 ședințe de chimioterapie și alte 6 ședințe de terapie cu Trastuzumab, un tratament adăugat chimioterapiei standard. Tânăra spune că un tratament mai eficient, care include, alături de Trastuzumab, și un alt medicament, Pertuzumab, nu era gratuit în Ucraina, iar prețul era mult prea mare pentru posibilitățile familiei.
Operația a fost gratuită, la fel și tratamentele, lucru care nu se întâmplă în Ucraina
Mama ei avea și operația programată la spital în Kiev, în luna martie, dar toate intervențiile chirurgicale au fost anulate din cauza războiului. Intervenția chirurgicală a fost făcută la Cluj și apoi pacienta a început ședințele de radioterapie, terapia țintă și terapia hormonală. Operația a fost făcută de dr. Cătălin Vlad, radioterapia sub supravegherea doctoriței Daniela Martin, iar terapia țintă și cea hormonală sub supravegherea doctoriței Nicoleta Antone.
Aleksa spune că nu a avut nevoie de traducători. Ea vorbește engleză și așa s-a înțeles cu medicii de la Cluj. Mai mult, a găsit la institut medici și medici rezidenți care vorbesc și rusa și care vin mereu în ajutorul celor care au nevoie.
Aleksa și mama ei spun că sunt fericite și mulțumite de ajutorul pe care l-au primit la Cluj de la medici și personalul medical: „Mama mea a primit absolut gratuit medicamente pe care în Ucraina trebuie să le cumperi. Nu ni s-a cerut niciodată niciun ban. Operația a fost gratuită, la fel și tratamentele, lucru care nu se întâmplă la noi în țară”.
Totuși, spune ea, a fost speriată de timpul lung de așteptare pentru unele proceduri sau analize, din cauza numărului mare de pacienți tratați la institut. Ea dă un exemplu și anume că mama ei ar fi trebuit să se înscrie pe liste în octombrie ca să facă o mamografie în luna martie. Cu toate acestea, când mama ei a avut nevoie urgentă de mamografie, înainte de operație, aceasta a fost făcută rapid.
Tratamentul Elenei, întrerupt brusc de război
Elena Bogomolova a venit la Cluj de la Nikolaev în 6 martie, împreună cu mama ei, Iryna. Elena, care are 18 ani, a fost operată la Nikolaev în 10 februarie pentru extirparea unei tumori de colon sigmoid cu noduli care a necesitat scoaterea apendicelui.
S-a făcut biopsie și s-a pus diagnosticul de cancer de colon sigmoid grad 3 grupa 2, spune Iryna, mama tinerei. Urma să înceapă ședințele de chimioterapie chiar în 24 februarie, în Ucraina, dar rușii au invadat țara și acest lucru a devenit imposibil.
Iryna povestește că și tatăl Elenei a suferit de cancer și, cu ajutorul unei cunoștințe din Nikolaev, acesta a fost adua la Cluj pentru tratament.
„Acea cunoștință mi-a dat numărul de telefon al medicului care l-a ajutat, dr. Ion Cojocaru. Am luat legătura cu el, i-am povestit situația noastră, iar el s-a consultat cu colegii săi și mi-a spus că doctorul Adina Nemeș ne va aștepta la Cluj, la Institutul Oncologic, în data de 7 martie, pentru un consult”, povestește mama Elenei.
Analizele tinerei au fost trimise electronic de către un medic din Nikolaev, iar alte analize necesare le-a făcut la Institutul Oncologic. Cele două femei au avut-o alături pe Rodica Rusu, care le-a ajutat să comunice cu medicii și să traducă toate documentele.
„După 3 trei cure de chimioterapie, Elena a fost operată la Cluj pentru îndepărtarea metastazelor hepatice, după care au urmat încă 5 cure de chimioterapie. Din tot ce am auzit, serviciile de oncologie din Cluj sunt printre cele mai bune din România. Tratamentul este de nivel european, iar Elena a fost tratată gratuit.
Mai mult, personalul este atent și amabil. Când starea de sănătate a Elenei s-a înrăutățit, medicii au efectuat teste suplimentare și au schimbat tratamentul. Mulțumită indicațiilor specialiștilor cred că am reușit să învingem această boală”, spune Iryna.
Elena și mama ei au fost și sunt ajutate de Asociația Magic, care se ocupă de copiii grav bolnavi și familiile lor. Asociația le-a acordat cazare gratuită și le oferă periodic produse alimentare și vouchere.
Medic: Toate cazurile au fost reevaluate
Dr. Nicoleta Antone, medic specialist în oncologie medicală la Centrul de tumori mamare de la Institutul de Oncologie din Cluj, s-a ocupat, din luna februarie, de mai multe paciente refugiate din Ucraina.
„Până în luna noiembrie m-am ocupat de 5 paciente cu cancer de sân. Cea mai tânără are 32 de ani, majoritatea sunt tinere. Din fericire, pacientele erau în stadii incipiente ale bolii.
Ne-am înțeles în limba engleză cu cele tinere. Au fost și paciente care au avut o persoană de la un ONG care a venit la fiecare ședință și a tradus”, spune dr. Nicoleta Antone.
Ea s-a ocupat și de paciente care au fost deja operate.
„Au făcut aici tratamente sistemice, chimioterapie sau alte tratamente moleculare țintite, au făcut intervenții chirurgicale, radioterapie și sunt acum, printre ele, în perioada de urmărire și hormonoterapie.
Trebuie să vă spun că toate cazurile au fost reevaluate atunci când pacientele s-au prezentat la Institutul Oncologic pentru că uneori documentația cu care au venit a fost destul de săracă”, a precizat dr. Nicoleta Antone.
Fiecare caz este tratat cu deosebită atenție: „Ca și regulă generală, și nu o spun doar eu, ci și restul colegilor, în Ucraina se lucrează mai puțin după standardele europene”, a mai precizat aceasta.
Citește și: Niciun refugiat din Ucraina nu este lăsat să sufere. Medicii de familie din Cluj, în război cu birocrația: „Nu pot să cer bani”
Dr. Nicoleta Antone este unul dintre medicii români care face voluntariat în cadrul ASCO – American Society of Clinical Oncology. Ea face parte și din consorțiul constituit din ASCO și European Cancer Organisation la începutul războiului din Ucraina. Acesta s-a întrunit săptămânal pentru a discuta problemele din țările care primesc refugiați din Ucraina, care au nevoie de tratamente oncologice.
„România a făcut pași importanți în ceea ce privește tratamentul cancerului. La noi în țară se fac aproximativ aceleași tratamente ca în restul Europei. Procedurile de aprobare de medicamente, însă, în România durează încă mai mult decât în alte țări”, a precizat dr. Nicoleta Antone.
Peste 50 de pacienți cu cancer din Ucraina tratați la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca. Au fost făcute 12 operații
În cifre seci, la IOCN – Institutul Onclologic din Cluj-Napoca, 54 de refugiați din Ucraina au beneficiat de tratamente de la declanșarea războiului și până la începutul lunii noiembrie.
Potrivit reprezentanților institutului, în perioada aprilie-octombrie pentru aceștia au fost realizate 59 de consultații în ambulatoriu și 7 investigații paraclinice. A fost nevoie de 331 de spitalizări de zi, în cadrul cărora au fost realizate 125 de ședinte de chimioterapie, 101 ședințe de radioterapie și 105 alte tipuri de tratamente.
Pacienții au beneficiat, în total, de un număr de 91 de internări în regim de spitalizare continuă, respectiv spitalizare mai lungă de 12 ore. În 9 luni, 12 bolnavi din Ucraina, cu diferite tipuri de cancer, au fost supuși unor intervenții chirugicale. De asemenea, au fost făcute 62 de prestații de oncologie medicală, respectiv de stabilire a diagnosticului, determinarea modalitaților optime de tratament și realizarea tratamentului medicamentos și 17 ședințe de radioterapie pentru cei internați în regim de spitalizare continuă.
Adina Urcan
Foto: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca
Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
VIDEO. Turnul Pompierilor, noul punct de BELVEDERE al Clujului, deschis pentru public. Emil Boc, maestru de ceremonii

După mai mulți ani de șantier, timp în care s-au schimbat și constructorii, Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca a fost finalizat, iar luni a fost deschis pentru public. Cel mai nou loc din oraș, numai bun pentru selfieuri și poze cu Clujul văzut de la înălțime, a costat, în final, peste 11,1 milioane de lei.
Turnul Pompierilor va fi fără îndoială un nou punct de atracție pentru clujeni și turiști. Piramida de sticlă din vârf permite vizualizarea unei panorame de 360° asupra orașului. Turnul va fi și un spațiu dedicat evenimentelor culturale.
Turnul Pompierilor, cel mai nou punct de belvedere al Clujului, deschis pentru public. Emil Boc, maestru de ceremonii
Emil Boc a făcut, luni seara, o scurtă istorie a Turnului Pompierilor, în fața obiectivului.
Primarul a anunțat că primii vizitatori vor putea urca în turn începând de marți, 21 martie. Aceata a fost însoțit de reprezentanții ISU Cluj.Turnul beneficiază și de iluminat arhitectural.
În perioada rece, anul acesta până la finalul lunii aprilie, programul de vizitare al Turnului Pompierilor este de la 9.00 la 17.00, iar pe perioada caldă va fi deschis între 10.00 și 18.00.
La turn fost montat inclusiv un ascensor pentru ca și persoanele cu dizabilități să poată urca în turn.
Primarul și cel care l-au însoțit au urcat, însă, pe scara reabilitată.
Prin măsurile de restaurare ale turnului s-au pus în valoare următoarele elemente de patrimoniu existente:
- suprafețele originale ale zidăriei și finisajelor turnului medieval;
- detaliile de piatră cioplită ale turnului medieval, mai ales gurile de tragere și ancadramentele;
- înscrisurile și desenele de epocă pe suprafața pereților;
- porțiunea drumului de strajă a fost reabilitată astfel încât să se adapteze refuncționalizarea accesului și circulației istorice la cerințele de astăzi;
- au fost puse în valoare golurile laterale din interiorul turnului.
- s-a înlocuit piramida de sticlă cu un nou segment alcătuit din două nivele, unul închis cu sticlă și unul deschis, care permite accesul publicului și vizualizarea unei panorame de 360° asupra orașului.
- pentru ușurarea accesibilității vizitatorilor în turn inclusiv a persoanelor cu dizabilități s-a montat un ascensor de persoane, alături de o nouă scară de vizitare.
Turnul Pompierilor trebuia să fie inaugurat în vara anului 2020, însă contractul cu primul constructor a fost reziliat, iar Primăria a scos la licitație restul de lucrări de efectuat pentru finalizarea procesului de modernizare.
EVENIMENT
FOTO. 40 de metri cubi de DEȘEURI adunate din Someșul Mic, în zona Podului Porțelanului. Râurile NU sunt TOMBEROANE

După o săptămână de intervenții, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj au finalizat lucrările de întreținere a râului Someșul Mic, în aval de Podul Porțelanului din Cluj-Napoca.
Acum zona este curată și scurgerea apei este asigurată, au anuțat pe pagina de Facebook angajații de la Apele Române Someș-Tisa.
40 de metri cubi de deșeuri adunate din Someșul Mic, în zona Podului Porțelanului. Râurile nu sunt tomberoane
Aceștia au îndepărtat 40 de metri cubi de masă lemnoasă și deșeuri menajere.
Așa arată acum zona:
„În această perioadă, colegii noştri continuă operațiunile similare pe Canalul Morii, în zona limitrofă Parcului Sportiv Iuliu Hațieganu și pe malul stâng al Someșului Mic, în amonte de Podul Horea.
Prin execuția acestor lucrări, retragem vegetația, dezvoltată abundent și inadecvat în albie, pentru asigurarea secțiunii de scurgere a apei.
Nu în ultimul rând, ne dorim să oferim comunității râuri îngrijite, pentru a ne bucura cu toții de această oportunitate, a unui curs de apă în proximitate”, arată cei de la Apele Române Someș-Tisa.
Aceștia le reamintesc riveranilor că locul deșeurilor e în spațiile special amenajate și că râurile nu sunt tomberoane.
EVENIMENT
Clujean care făcea CONTRABANDĂ cu țigări, reținut de polițiști. Peste 21.000 de țigarete netimbrate, INDISPONIBILIZATE

Peste 21.000 de țigarete netimbrate, precum și un autoturism folosit la transportarea lor, au fost indisponibilizate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminaliții Economice, în cadrul unei acțiuni de flagrant, dar și a două percheziții domiciliare efectuate.
În urma probatoriului administrat, un bărbat de 48 de ani a fost reținut pentru 24 de ore.
Clujean care făcea contrabandă cu țigări, reținut de polițiști. Peste 21.000 de țigarete netimbrate, indisponibilizate
La data de 19 martie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminaliții Economice, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, au organizat o acțiune de depistare în flagrant, pe DN1 C, a unui autoturism în interiorul căruia erau transportate țigarete netimbrate.
În urma controlului efectuat, în autovehicul au fost identificate 16.000 de țigarete, care nu aveau aplicat timbrul fiscal.
Percheziții la Dej
De asemenea, la aceeași dată, polițiștii au pus în executare două mandate de percheziție în municipiul Dej, atât la locuința bărbatului de 48 de ani, care se afla la volanul autoturismului în momentul opririi, dar și a unui alt bărbat, în vârstă de 44 de ani.
Perchezițiile au condus la identificarea și indisponibilizarea unui număr total de 5.069 de țigarețe.
În baza probatoriului administrat, pe numele bărbatului de 48 de ani a fost emisă o ordonanță de reținere pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat magistraților, în vederea dispunerii unei alte măsuri preventive.
În cauză sunt efectute în continuare cercetări, sub aspectul infracțiunii de contrabandă, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Vamal.
Activitățile derulate au beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Serviciului Criminalistic și Poliției municipului Dej.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcția Operațiuni Speciale.
Foto: Arhivă

Un cutremur cu magnitudinea 4,9 a avut loc în județul Gorj, luni după-amiaza. Seismul s-a simțit și la Cluj.
Potrivit Institutului Național de Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 16:02:17 și s-a produs în Oltenia, în județul Gorj.
Este vorba de un cutremur mediu cu magnitudinea de 4,9 grade, produs la adâncimea de 16,1 kilometri.
Un nou cutremur cu magnitudinea 4,9 a avut loc în Oltenia. S-a simțit și la Cluj
Cutremurul s-a produs la 19km NV de Targu Jiu, 64km NE de Drobeta-Turnu Severin, 70km S de Hunedoara, 84km S de Deva, 94km E de Resita.
Cutremurul s-a simțit din nou și la Cluj, destul de bine. Mai mulți clujeni au scris asta pe rețele sociale.
În luna februarie, mai multe cutremure au avut loc la Gorj, iar două dintre ele, de intensitate mai mare au fost simțite și îm județul Cluj.