ACTUALITATE
Niciun refugiat din Ucraina nu este lăsat să sufere. Medicii de familie din Cluj, în război cu birocrația: „Nu pot să cer bani”
În februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, iar femei de toate vârstele cu copii au început să treacă granițele în România, medicii de familie din Cluj s-au organizat rapid. Mulți dintre refugiați au ajuns încă din primele zile aici, iar medicii au știut că aceștia vor avea nevoie de ajutorul lor. Totul a fost pe bază de voluntariat, într-o fază în care poate nimeni nu își imagina încă dimensiunea fenomenului. De atunci au trecut 9 luni, iar în acest timp medicii de familie au ajuns ei să se lupte cu un sistem despre care spun că nu este foarte bine pus la punct. Însă, cu toată oboseala și frustrarea, refugiații, femei și copii, primesc toate îngrijirile medicale necesare.
Când au început să vină primii refugiați, în luna februarie, clujenii au venit imeditat în ajutor. Și-au pus la dispoziție casele, au plecat la granițe cu mașinile personale să preia femei și copii și să-i aducă la adăpost. Printre cei care s-au organizat rapid au fost și medicii de familie.
„Era nevoia aceea umanitară și am zis să ne organizăm și să le oferim ajutorul pe partea de probleme de sănătate. Veneau femei cu copii și vârsnici, mulți dintre ei cu probleme de sănătate grave, și de aceea ne-am gândit rapid să ne organizăm”, spune dr. Emiliana Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie Cluj.
Medicii de familie din Cluj sunt bine ancorați în grupurile de inițiativă civică din oraș, așa că au postat numere de telefon ale celor care pot oferi ajutor și îndrumări spre cele mai apropiate cabinete disponibile să acorde asistență medicală.
Acesta a fost începutul. Numerele de telefon au apărut și pe site-ul primăriei, dar și pe paginile de socializare ale organizațiilor care ajutau deja refugiații. Totul era făcut pe bază de voluntariat, iar apoi a intervenit și statul român care a spus că va asigura asistență medicală refugiaților. Doar că aceștia trebuie înscriși în sistem, iar cei care fac acest lucru sunt medicii de familie.
Acum sunt peste 4.000 de refugiați la Cluj, femei și copii. Mai mult, la Cluj s-au născut copii, care au fost înregistrați, sunt urmăriți de medicii de familie și li se fac vaccinurile necesare.
Nevoile există în rândul ucrainenilor și sunt multe, ca la orice om, fie că e vorba de un tratament pentru o simplă răceală, un vaccin anti-Covid, sau tratament pentru alergii. Sunt însă și refugiați cu boli cronice care trebuie să ia tratamentul prescris de medici în fiecare lună pentru că altfel boala se acutizează. Iar ca să beneficieze de medicamente compensate trebuie să fie înscriși în sistemul informatic.
„Nu cred că există vreun medic de familie din Cluj care să nu fi consultat un refugiat din Urcaina”
Medicii au început să fie contactați imediat ce refugiații au ajuns la Cluj. O parte din clujenii care găzduiau refugiați au apelat direct la medicul lor de familie.
„La această oră cred că nu există medici de familie în Cluj care să nu fi acordat măcar o consultație sau un serviciu medical, ca vaccinare, tratament sau îndrumare în sistemul medical unui refugiat”, spune dr. Emiliana Costiug.
Iar pentru că totul s-a întâmplat foarte repede, barierele au trebuit să cadă la fel de repede. Așa că medicii de familie au apelat rapid și la serviciul Google translate ca să se înțeleagă cu pacienții.
Dr. Emiliana Costiug
„Unii veneau cu gazdele lor, dar nici aceștia nu știau ucraineană sau rusă. Unii refugiați știau engleză și era mai ușor de comunicat. Cred că ne-am desurcat destul de bine și făra translator la fața locului”, mai spune dr. Costiug.
Aceasta susține că medicii clujeni au fost „norocoși” că două dintre colegele lor sunt vorbitoare de limbă rusă.
„Cele două au dus, însă, greul pentru că refugiații se simțeau mai în siguranță vorbind în limba lor. Colegele noastre au înțeles lucrul acesta, chiar dacă a fost un efort suplimentar, acela de a acorda asistență medicală și refugiaților, pe lângă pacienții lor. Acum au peste 100 de pacienți din Ucraina înscriși”, a completat dr. Costiug.
Medicii de familie din Cluj spun că au fost lăsați singuri în războiul cu birocrația
Dr. Natalia Danilov și dr. Cristina Rusu sunt cele care au dus și duc și cu acum greul. Ambele sunt năsute în Republica Moldova și cunosc limba rusă. Din vorbă în vorbă, refugiații au auzit de ele și au început să le caute tot mai des. Au peste 100 de refugiați înscriși pe liste fiecare.
Dr. Danilov spune că de la început i s-a solicitat să primească refugiați, iar apoi aceștia au început să transmită pe grupurile lor de socializare că este vorbitoare de limbă rusă și că ar putea să-i ajute.
Ca să beneficieze de servicii medicale, cetățenii din Ucraina, adulți sau copii, trebuie să fie înscriși în sistemul informatic. La început, de acest lucru s-a ocupat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar apoi a fost făcut de medicii de familie.
Dr. Natalia Danilov
„Din păcate, Casa de Asigurări de Sănătate nu a fost implicată foarte mult. Pentru înscriere ni s-au dat numai niște noțiuni pur teoretice, iar la aplicare era mult mai complicat. Din acest motiv, foarte mulți medici nu au vrut să se implice.
De foarte multe ori îi înscriam, erau scoși afară din sistem și îi reînscriam. Doar în septembrie s-a înțeles care este cea mai corectă modalitate de înscriere.
Eu din martie până în iulie nu am primit niciun leu pe consultațiile făcute pentru refugiați pentru că mi s-a spus că nu este înscrierea corectă în sistem, că eu sunt răspunzătoare de introducerea datelor în sistem. Când aveam nevoie de ajutorul lor, să spună exact care sunt pașii, nu mi s-a dat o explicație clară”, spune dr. Natalia Danilov.
La un moment dat a primit 22 de lei pentru o lună întreagă, bani pentru o singură consultație, deși a văzut mai mulți refugiați. În luna următoare a primit doar 44 de lei. Acum speră că lucrurile vor intra în normalitate cu plata.
Citește și: Peste 50 de pacienți cu cancer din Ucraina sunt tratați gratuit la Institutul Oncologic din Cluj
Dr. Cristina Rusu vorbește despre aceleași probleme.
„La început acești pacienți erau înregistrați de CNAS, iar apoi a trebuit să o facem noi, medicii de familie. Din păcate nu am primit suficiente informații cum se desfășoară concret această procedură, care este destul de anevoioasă. Nu am avut o colaborare prea bună cu cei de la CNAS, nu am primit suficiente informații, iar când am solicitat am fost trimiși de la un serviciu la altul.
A fost un drum foarte anevoios. Din luna iunie am început să înregistrăm pacienții în programul de la CNAS și abia în septembrie ne-am lămurit cum să se facă această procedură”, a declarat dr. Cristina Rusu.
Au fost făcute adrese către Casa Județeană și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicii au cerut ca totul să se facă mult mai simplu. A venit luna noiembrie și nu au primit niciun răspuns. Pentru orice problemă au fost nevoite să dea telefoane și să încerce să o rezolve ei.
Dr. Cristina Rusu
„E o muncă în plus pentru noi, care nu este în totalitate remunerată, iar pacienții solicită servicii. Ei nu cunosc toate dedesubturile, de ce nu putem să-i înregistrăm.
Toate aceste servicii oferite refugiaților se raportează separat. Acești pacienți trebuie reînscriși în fiecare lună. Astfel, la sfârșit de lună se fac alte tabele, se scanează din nou acte și se trimit. Iar plata se face doar pe serviciu nu și pe pacient”, a mai spus dr. Rusu.
Muncă multă peste program
Refugiații primesc un permis de ședere și cei mai mulți cred că acesta le servește și ca asigurare medicală, dar nu este așa, spune dr. Natalia Danilov. Și ajung la medicii de familie, unde consultația și înscrierea durează mai mult de o jumătate de oră. Pentru că pe lângă înscriere și consultație, au nevie de explicații, de adrese exacte ca să meargă la specialiști.
Așa că medicii de familie ar dori să aibă mai mult sprijin, iar procedurile de înscriere să fie simplificate.
„Consumul pentru o consultație și pentru înscrierea lor este imens. Eu am ajuns să stau până la 2 noaptea să fac înscrieri, dar nu există nicio motivație. Ne dorim să facem acest lucru, să-i ajutăm, dar am pierdut nopți la rând”, spune dr. Natalia Danilov.
Dr. Cristina Rusu spune și ea că a ajuns să lucreze în weekenduri. „I-am scos, i-am reînregistrat. Noi avem voie 24 de consultații maximum pe zi, dar în fiecare zi le depășim.
Eu fac această muncă pentru că trebui să ajut oamenii. Dar statul trebuie să se implice un pic mai mult să nu transmită pe umerii medicilor de familie aceste proceduri de înregistarte”, spune dr. Rusu.
Adresa către CNAS
Din cauza birocrației, mulți medici preferă să lucreze pro bono, dar nu îi lasă pe oameni să sufere
Birocrația este o piedică, așa că mulți medici de familie lucrează, în continuare, pro bono. Practic nu îi înscriu pe pacienți pe liste. Îi consultă și le prescriu tratamentul și dacă trebuie îi primesc din nou la consultații.
„Mulți medici nu vor să îi înregistreze pentru că este multă muncă în plus. Nu există niciun fel de a motiva medicii de familie. Așa că mulți pereferă, pe momentul acut, să ofere consultații fără a fi remunerat”, spune dr. Natalia Danilov.
Sigur, medicii pot cere bani pe consultații, dar e puțin probabil că sunt printe ei care o și fac. Știu că acestor oameni le este greu și poate nu au bani să plătească, așa că oferă acest serviciu gratuit.
Pro bono a lucrat și dr. Emiliana Costiug și spune că au impresionat-o poveștile de viață acle celor cu care s-a putut înțelege în engleză.
„M-a impresionat și bunul lor simț. Am avut o mamă cu un copilaș de 5 ani care era în criză cu astm bronșic. I-am făcut tratamentul, dar nu i-am putut asigura o rețetă compensată. Mama lui a spus că nu e nicio problemă. La sfârșit chiar a vrut să-mi achite consultația. Și i-am spus <<dacă ați fi în locul meu ați accepta să vă plătesc?>>.
Mi-a arătat poze. Este din Harkov și a stat 9 zile într-un beci și mi-a arătat poze de acolo. Te impresionează. Era bucuroasă că a scăpat, nu-i păsa de tot ce a lăsat în Ucraina, era fericită că cele 9 zile au trecut și acum se află în siguranță”, a spus dr. Emiliana Costiug.
Dr. Cristina Rusu are și acum pacienți în așteptare și pur și simplu nu mai are timp. Face tot ce poate și spune că ea, personal, nu le poate cere bani refugiatelor.
„Poate sunt colegi care taxează, dar eu nu pot să cer bani de la cei care sunt în situația aceasta”, spune ea.
Dr. Rusu își amintește și ea de un caz care a impresionat-o. „Era o doamnă care nu a sunat, a venit pur și simplu și aștepta în sală, amărâtă. Nu cunoștea decât limba rusă, nu cunoștea pe nimeni. Este o pacientă cu cancer și nu primise, de când a venit, niciun fel de tratament.
M-a impresionat pentru că era total pierdută. Am discutat cu o colegă, o prietenă care lucrează la Institutul Oncologic. A primit-o și a îndrumat-o și acum primește tratament”, a spus dr. Cristina Rusu.
Adina Urcan
Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
ATAC CIBERNETIC la Grupul Electrica, compania de distribuție și furnizare a energiei electrice. Posibile pene de curent
Grupul Electrica anunță, luni, 9 decembrie, că este supus unui atac cibernetic.
Echipele de specialiști colaborează strâns cu autoritățile naționale în domeniul securității cibernetice pentru gestionarea și remedierea incidentului, având ca obiectiv rezolvarea situației într-un timp cât mai scurt, identificarea sursei atacului și limitarea impactului acestuia, anunță reprezentanții Electica.
ATAC CIBERNETIC la Grupul Electrica, compania de distribuție și furnizare a energiei electrice. Posibile pene de curent
“Dorim să subliniem că nu sunt afectate sistemele critice ale Grupului, iar eventualele disfuncționalități apărute în interacțiunea cu consumatorii noștri sunt efecte ale măsurilor de protecție a infrastructurii interne. Aceste măsuri sunt temporare și au rolul de a asigura securitatea întregului sistem”, anunță conducerea Grupului Electrica.
Atenție la mesajele date în numele companiei
În acest moment, toate protocoalele de răspuns specifice au fost deja activate conform procedurilor interne și reglementărilor în vigoare.
“Prioritatea noastră principală o reprezintă menținerea continuității în distribuția și furnizarea energiei electrice, precum și protejarea datelor personale gestionate, și a celor operaționale ale tuturor entităților din cadrul Grupului Electrica”, au mai arătat reprezentanții Electrica.
Aceștia le recomandă consumatorilor să fie atenți la orice mesaje suspecte primite în numele companiei și să evite furnizarea de date personale prin canale nesecurizate.
ADMINISTRAȚIE
Primăria Cluj-Napoca trebuie să plătească 38,5 milioane de lei despăgubiri pentru cartierul Dealul Lomb
Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca trebuie să plătească 38,5 milioane de lei și cheluieli de judecată în favoarea dezvoltatorului care trebuia să construiască cartierul Lomb.
Decizia Tribunalului Cluj a fost luată vineri, în 6 decembrie, și este definitivă.
Primăria Cluj-Napoca trebuie să plătească 38,5 milioane de lei despăgubiri pentru cartierul Dealul Lomb
Practic Clearline Development & Management S.R.L poate excuta silit Primăria pentru această sumă.
Soluția pe scurt a instaței: “Admite apelul formulat de apelanta – intimată Clearline Development & Management S.R.L., împotriva Sentinţei civile nr. 1585/2023, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 23825/211/2022, pe care o schimbă în parte, în sensul că: Respinge contestația la executare formulată de contestatorii Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimata Clearline Development & Management S.R.L., ca nefondată.
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanţii contestatori Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Menţine în rest dispoziţiile hotărârii apelate”.
Mai mult, instanța a obligat Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca la plata sumei de 3.432,99 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.
Sentința este definitivă.
Cazul Lomb
Dezvoltatorul Impact, prin firma Clearline Development and Management, a dat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca și și-a cerut banii investiți în ceea ce urma să devină cartierul rezidențial Dealul Lomb, pentru care cele două părți au semnat un parteneriat în 2007.
În 8 iunie 2022, Tribunalului Specializat Argeș a decis ca autoritățile să-i plătească dezvoltatorului despăgubiri de peste 38,5 milioane de lei (7,6 milioane de euro la acea dată). Primăria a făcut atunci apel.
Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat atunci că decizia judecătorilor din Argeș este “stranie”. Boc nu era primar la momentul “eșecului imobiliar”.
Impact urma să construiască în Dealul Lomb, peste 6.000 de locuințe pe un teren al municipalității, investiția anunțată fiind de peste 650 de milioane de euro.
EVENIMENT
Minore căsătorite la Cluj, cu încuviințarea instanței. Câte cazuri s-au înregistrat din anul 2023 până acum
În România, căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani, conform legii. Cu toate acestea, sunt cazuri în care fete minore s-au căsătorit, dar asta se poate face doar cu încuviințarea instanței de judecată.
Astfel de cazuri sunt și la Cluj și nu puține.
Minore căsătorite la Cluj, cu încuviințarea instanței. Câte cazuri s-au înregistrat din anul 2023 până acum
De la începutul anului 2023 și până în prezent au fost admise 21 de dosare având ca obiect căsătoria unui minor, au transmis pentru Cluj24 reprezentanții Judecătoriei Cluj-Napoca.
Minorele aveau vârste de 16 și 17 ani când au cerut aprobare să se căsătorească. În ceea ce îi privește pe miri, cel mai tânăr avea 19 ani, iar cel mai în vârstă 39 de ani, conform aceleiași surse.
Ce spune legea
Conform legii, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui. Iar acest lucru se poate face cu autorizarea instanţei de tutelă.
De asemenea, în cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.
Foto: pixabay.com
Luni seara de la ora 20.30, pe Cluj Arena se va desfășura derby-ul orașului, între „U” Cluj și CFR Cluj. Este primul derby cu ambele echipe pe locuri de play-off, „U” pe 4, respectiv CFR pe 3. Cele două echipe sunt despărțite de doar un punct. Cei doi antrenori, Neluțu Sabău și Dan Petrescu și-au lăudat adversarele la conferințele de presă dinaintea partidei.
„Vrem să nu ne dezamăgim pe noi și pe suporterii noștri. Așteptările sunt speciale, e un meci special, acesta este adevărul. Nu putem spune că este un meci normal, de campionat. Așa este considerat, tratat și trebuie să ne ridicăm la nivelul așteptărilor, este clar. Nu mai avem jucători care nu știu ce înseamnă un derby și nici nu vorbim prea mult.
Sabău vs Petrescu: ce spun cei doi ANTRENORI înaintea DERBY-ului Clujului
Trebuie să lucrăm la partea tactică, de detalii și nu la a motiva. Înainte de meciul din tur, veneam și noi după atâtea meciuri cu CFR în care nu am știut să gestionăm presiunea, mai ales în Gruia, unde veneau 7-8.000 de fani ai noștri. Nici noi nu am arătat bine, adversarul era mult mai valoros, cu experiență. Au gestionat mult mai bine acele momente, au înscris din situațiile pe care le-au avut, iar la ultimul joc noi am arătat foarte bine. I-am pus în dificultate, fiind conduși, am reușit să revenim. Deci putem. Atunci când vrem, se poate. Problema e să nu considerăm că acest club e bine și dacă stă la jumătatea clasamentului. Accept greșeli, o lipsă de formă, dar nu o să accept ca un jucător să nu dea totul.
CFR a reușit, în ultimul timp, să aibă evoluții constant bune. Rămâne o echipă în care s-a investit, au trecut și ei prin momente foarte foarte grele. Nu le mai ieșea nimic, dar încet-încet, chinuit, au reușit să revină și să-si recapete încrederea, pentru că rezultatele aduc o stare de spirit mai bună. Trec printr-un moment destul de bun”, a declarat Sabău.
„Bursucul” în gardă
„Avem toți jucătorii la dispoziție, în afară de Simao care este suspendat. Nu există niciun derby ușor. „U” Cluj are o criză de rezultate, dar nu are o criză de joc. Joacă bine, domină adversarul, dar nu marchează. Au jucători buni și au un lot excelent.
E o echipă care a fost pe primul loc atâta timp și își dorește să fie în play-off, la fel ca primele 9-10 echipe care se luptă la play-off. Eu luptă așa strânsă nu am mai văzut în campionatul românesc de când este acest sistem cu play-off și play-out.
Ne gândim la victorie și orice meci pe care îl avem îl abordăm numai la victorie. Ne gândim la jocul nostru și vrem să facem un meci foarte bun. Campionatul acesta e imprevizibil. Avem o perioadă mai bună și rămâne de văzut dacă reușim să prelungim această perioadă. Într-un derby totul e posibil.
E meritul jucătorilor în cazul care vom avea cel mai mare număr de spectatori la acest derby. Datorită jocurilor făcute de ei se întâmplă acest lucru”, a declarat Petrescu.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
ATAC CIBERNETIC la Grupul Electrica, compania de distribuție și furnizare a energiei electrice. Posibile pene de curent
Primăria Cluj-Napoca trebuie să plătească 38,5 milioane de lei despăgubiri pentru cartierul Dealul Lomb
Minore căsătorite la Cluj, cu încuviințarea instanței. Câte cazuri s-au înregistrat din anul 2023 până acum
Sabău vs Petrescu: ce spun cei doi ANTRENORI înaintea DERBY-ului Clujului
Prognoză meteo de Crăciun și de Anul Nou. Vreme blândă și precipitații variabile, în decembrie și la începutul lui ianuarie
VIDEO FOTO. Elevii din Cluj-Napoca, pregătiți să salveze vieți. 40 de sesiuni gratuite de instruire prin Primul Ajutor în Școală
George Simion: „România trebuie să fie o țară măreață, o țară care să aparțină lumii libere în Uniunea Europeană și în NATO”
Vocea Necuvântătoarelor. Tombolă cu premii pentru salvarea animalelor fără stăpân, organizată de UBB
