CULTURA
Pentru TINERII clujeni. Pot să își înscrie ideile creative pentru un oraș mai bun. Minimum 35 vor fi susținute financiar
Procesul participativ pentru tineret Com’ON Cluj-Napoca ’22 a luat în 25 mai și așteaptă tinerii să-și înscrie ideile creative pentru un oraș mai bun.
Grupurile de tineri clujeni sunt invitate să își înscrie inițiativele pe www.comoncluj.ro până luni, 27 iunie 2022, pe teme precum sănătate, învățare, participare ori activarea mediului. Odată înscrise inițiativele, comunitatea clujeană va vota online ideile preferate, iar primele minimum 35 de idei în ordinea voturilor vor fi susținute financiar de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și de către BCR cu câte 4.500 de lei și vor putea fi puse în practică până la sfârșitul lunii noiembrie 2022.
La Com’ON Cluj-Napoca ’21 s-au pus în practică 36 de idei ale 90 de tineri clujeni. Ideile implementate au fost dintre cele mai diverse: ateliere de pantomimă și teatru de păpuși, de limbajul semnelor, de dans aerial, căsuțe cu gânduri bune în Parcul Central, sesiuni de aerobic la Baza Sportivă Gheorgheni, scrisori cu mesaje de încurajare scrise și citite pe Cetățuie, teatru la școală, proiecții de filme și ateliere de educație de sănătate pentru copii, campanii de donat sânge, acțiuni de ecologizare, sesiuni online de terapie prin artă.
Program pentru tineri
”It’s ON again! Suntem super curioși care sunt ideile tinerilor pentru Cluj-Napoca în acest an și suntem pregătiți să-i susținem! Com’ON este un program pentru tineri, dar tinerii nu uită pe nimeni: inițiative în oraș sau în cartiere; inițiative pentru bunici, tineri sau pentru copii; inițiative online sau onsite; inițiative filosofice, eco, de comunitate sau de carieră – ai zice că we do well together.
Dacă sunteți sau știți tineri faini ai Clujului, trimiteți-i la noi – suntem aici pentru ei ca ei să fie aproape de Cluj-Napoca, adică de noi toți. Com’ON!”, spune Larisa Dumitroaea, project manager Com’ON Cluj-Napoca ’22.
Anul acesta, procesul participativ va continua să aibă în centru motto-ul Let’s do well together!, și se va concentra pe starea de bine, pe calitatea vieții comunității care poate fi îmbunătățită împreună.
Cine poate participa
Cine și cu ce poate participa? Sunt invitate să participe grupuri de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj, care nu sunt parte a unor organizații legal stabilite, sau chiar dacă sunt, cred în primul rând în potențialul lor de a genera ceva pozitiv pentru comunitatea clujeană.
Un grup poate propune oricâte inițiative consideră – implementate online sau offline, însă vor fi premiate maximum 3 inițiative – dacă acestea se califică din punct de vedere al numărului de voturi. Lista completă a condițiilor de participare se găsește în regulamentul de aici.
Cum se face înscrierea? Înscrierile se realizează intrând pe www.comoncluj.ro, completând acest formular. Termenul limită al înscrierilor este luni, 27 iunie, ora 12 la prânz.
Câți bani se dau
Cum se desfășoară procesul? Odată înscrise inițiativele, comunitatea clujeană va vota online ideile preferate, iar primele minimum 35 de idei în ordinea voturilor vor fi susținute financiar de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și de către BCR cu până la 4.500 de lei fiecare și vor putea fi puse în practică până la sfârșitul lunii noiembrie 2022.
Faptul că membrii comunității vor decide asupra alocării resurselor financiare către cele mai bune idei reprezintă esența bugetării participative pentru tineret, “motorul” Com’ON.
Temele prioritare
Temele prioritare relevante pentru realitatea urbană clujeană pe care Com’ON Cluj-Napoca pune accent la această ediție:
- Sănătate/Health – Cum se simt tinerii acum și ce pot face ca să ne simțim noi toți mai bine, atât fizic cât și emoțional?
Doritorii sunt încurajați să înscrie idei care țin de îmbunătățirea sănătății, fie că e fizică sau mintală, emoțională, spirituală, dar și care au legătură cu stilul de viață sănătos – ce mâncăm, cum dormim, cum și cât sport facem.
- Învățare/Learning – Cum se pot echipa tinerii mai bine pentru a se descurca în viață? Ce doresc să însușească pentru asta?
Comunitatea ar beneficia mult de pe urma unor idei cu potențial educativ, care au ca scop dezvoltarea de competențe generale ori specifice. Educația se referă și la cea non-formală – inclusiv tool-uri digitale – care pot contribui la dezvoltarea creativității, a capacității de colaborare ori de rezolvare de probleme. Aici intră și teme care abordează relația professor-elev/student, care țin de egalitatea de gen sau cea pe criterii de etnie.
- Participare/ Engagement – Ce pot face tinerii pentru comunitate, cum se pot implica în viața orașului?
Se așteaptă în această categorie idei care încurajează spiritul de inițiativă, colaborarea, participarea civică-socială-culturală la viața comunității: propuneri ce țin de cultură, activități sportive, voluntariat, timp liber și adresarea aspectelor și provocărilor ce țin de egalitatea de șanse în ceea ce privește participarea la viața comunității.
- Activarea Mediului/ Enabling Environment – De ce fel de oraș au nevoie tinerii pentru a-și trăi potențialul la maxim și a se implica în rezolvarea nevoilor membrilor comunității și în dezvoltarea orașului?
Tinerii sunt încurajați să identifice și să activeze spații din Cluj ori să regândească spații existente prin care acestea pot primi o altă funcțiune, chiar și temporară. De asemenea, sunt așteptate idei pe tema unor servicii de susținere pentru tineri, centre de tineret, mobilitate, transport, dar și politici publice de susținere a tinerilor.
Tipurile de idei descrise mai sus au rolul de a-i inspira pe tineri să-și formuleze inițiative proprii, dar cele patru priorități pot însemna și alte idei creative venite din partea celor interesați.
În filmul de prezentare de mai jos puteți vedea cele mai interesante momente ale ediției și să-i cunoașteți pe unii dintre participanții Com’ON Cluj-Napoca ‘21: https://www.youtube.com/watch?v=V66bi-GGcWI&t=7s
Mai multe informații despre proces se găsesc pe website-ul Com’ON Cluj-Napoca, respectiv pe pagina de Facebook sau Instagram.
Parteneri strategici
Partenerii strategici ai Com’ON Cluj-Napoca ’22 sunt Centrul Cultural Clujean, ClujHub, Federația Tinerilor din Cluj, Centrul de Resurse Citizen Y, Consiliul Județean al Elevilor Cluj, Uniunea Liceenilor Maghiari din județul Cluj/Kolozs Megyei Magyar Diáktanács, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca.
Com’ON Cluj-Napoca ‘22 este derulat de Grupul PONT, organizație înființată în 2009 care își propune inovarea socială prin participare, antreprenoriat și cultură, cu accent special pe tineri și digitalizare. Bazele acestui demers participativ au fost puse în contextul programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.
În cadrul Com’ON Cluj-Napoca ’21, peste 90 de tineri, ale căror inițiative au fost votate de comunitatea clujeană, au colaborat în cadrul grupurilor formate și, alături de alți prieteni-voluntari, și-au pus în aplicare ideile. Ideile au fost puse în aplicare în diverse spații din oraș, de la parcuri la școli ori cinema, dar și online.
Cele 36 de propuneri câștigătoare au fost desemnate în urma unui proces de înscriere și de vot online din partea comunității clujene. Peste 1.000 de clujeni au acordat peste 2.000 de voturi pentru 36 de idei înscrise de grupurile formate de tineri.
Proiectul Com’ON Cluj-Napoca ‘22 este realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și cu sprijinul BCR.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Zeci de femei și bărbați au prenumele de Crăciunică
Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciun, arată Agerpres.
Între bărbații care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311.
De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.
La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.
İşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniță – 136 şi Crăciunică – 44.
EVENIMENT
FOTO. Campania ”Copiii fără copilărie merită o bucurie” la Cluj. Sute de copii au primit cadouri de Crăciun
Există în lumea aceasta copii care nu cunosc gustul copilăriei, care au înlocuit râsetele cu suspinele și jucăriile cu griji mult prea mari pentru vârsta lor. Sunt copii care, de Crăciun, nu visează la daruri, ci la o îmbrățișare sau la un moment de liniște.
Printre planuri de vacanță, liste de cumpărături, bagaje pline de bunătăți, există oameni care au găsit răgazul de a se îndrepta și spre copiii care, în aceste zile de sărbătoare, nu se pot bucura de căldura unei familii iubitoare.
Așadar, pentru că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui și de a face fericiți cât mai mulți copii defavorizați, Asociația EduConnect, Asociația Edu-Tim, grădinițele din județul Cluj, creșa din Cluj-Napoca au inițiat campania „O bucurie de Crăciun”, sub gândul „Copiii fără copilărie merită o bucurie”, aducând, și în acest an, o alinare în viețile acestor suflete fragile. Ca în fiecare an, copiii aveau nevoie de mai mult decât de daruri – aveau nevoie de iubire, speranță și credința că binele există.
Acțiunea de mare anvergură a urmărit ca fiecare copil să primească un cadou conținând îmbrăcaminte și încălțăminte de iarnă, jucării și dulciuri. De asemenea, s-au donat și alimente, îmbrăcăminte, rechizite școlare, cărți pentru copii, jucării, obiecte electrocasnice unui număr de peste 300 de copii, aflați la Preventoriul TBC de la Ilișua (județul Bistrița-Năsăud), la casele familiale din Beclean și unor familii nevoiașe, cu mulți copii sau cu oameni bătrâni și bolnavi.
La această acțiune care s-a întins pe durata a trei săptămâni, au participat elevi și studenți voluntari, profesori, preoți care au reușit să aducă un strop de lumină pe fețele și în inimile copilașilor abandonați sau aflați în familii cu o situație materială precară.
Sentimente de bucurie
,,După o astfel de experiență, ne încearcă sentimente puternice de bucurie, că am reușit, pentru scurt timp, e drept, să aducem un zâmbet pe fețele întristate ale copiilor. Copii, părinți, cadre didactice s-au mobolizat incredibil și au reușit să facă pachete pentru fiecare copilaș. Însă, în același timp, poveștile de viață ale copilașilor ne tulbură multă vreme.”, a declarat inspectorul pentru învățământul preșcolar din cadrul ISJ Cluj, Lolica Tătaru.
,,Cred că nimic nu poate fi mai dureros decât sentimentul abandonului, al lipsei apartenenței la o familie, mai ales acum, în preajma Sărbătorilor, când totul în jur este impregnat de ideea de uniune, de regăsire, de căldură familială.
Am reușit să aducem speranță acolo unde tristețea era stăpână, să punem zâmbete acolo unde erau lacrimi și să le amintim acestor copii că nu sunt singuri. Vii bulversat, răvășit, cu gândul doar la ce poți face să le schimbi puțin viața, să le fie ceva mai bine în viitor.”, a adăugat profesoara Anca Duma.
Acțiuni pe tot parcursul anului
Asociația EduConnect își propune ca astfel de acțiuni să aibă loc pe tot parcursul anului și împreună să lupte pentru cei din jur, pentru binele comun, renunțând la interesele personale.
,,Dacă oferim cu iubire necondiționată o parte din timpul nostru, din puținul sau din multul pe care îl avem celor ce sunt în necaz, cu siguranță, drumul spre mântuire, spre salvarea noastră ca oameni va fi mult mai ușor.
Nu trebuie să facem fapte eroice, răsunătoare, ci prin gesturi mici, prin daruri modeste, putem contribui la fericirea celorlalți”, a spus Vlad Todoran, preotul parohiei din localitatea Sălișca, județul Cluj, cel care, an de an, participă cu inima largă la această campanie umanitară.
EVENIMENT
Crăciunul în Ardeal: Gustul copilăriei și căldura tradiției. De la cozonaci la sarmale și tobă
Crăciunul în Ardeal nu înseamnă doar brad împodobit și colinde șoptite la gura sobei. Înseamnă bucătăria bunicii, unde mirosul de cozonac cald se amestecă cu aroma cârnaților afumați și a sarmalelor fierte la foc domol. Este despre mâinile aspre ale bunicului, tăind jumările, și despre râsetele copiilor care abia așteaptă să guste prima felie de pită caldă. În cele ce urmează, vei găsi o bucată din sufletul Ardealului, din zilele acelea în care lumea părea mai simplă și mai frumoasă. Fie că este vorba de un cozonac împletit cu migală sau de sarmalele învelite cu grijă, aceste preparate îți vor aminti că magia Crăciunului începe în bucătărie și se termină în inimă.
1. Ciorba de afumătură cu tarhon
Ciorba este o alegere populară, mai ales în zonele din Ardeal. Este făcută din:
* Carne afumată (coaste, costiță sau ciolan).
* Legume (morcovi, pătrunjel, țelină).
* Smântână și tarhon, care oferă o aromă unică.
Se acrește cu oțet sau zeamă de varză, iar la final se adaugă smântână și tarhon tocat.
2. Varza a la Cluj
Un fel de sarmale reinterpretate, acest preparat este compus din straturi de:
* Varză murată tocată.
* Carne tocată (de obicei porc).
* Orez și mirodenii.
Se coace în cuptor, iar deasupra se pune smântână înainte de servire.
3. Sarmalele ardelenești
Sarmalele din Ardeal sunt mai mari decât cele din alte regiuni ale țării și conțin:
* Carne tocată de porc (uneori amestecată cu vită).
* Orez, ceapă și condimente (boia, piper, cimbru).
* foi de varză murată sau foi de viță.
Se fierb în oală de lut, adesea în zeamă de varză acră, iar la servire se adaugă smântână.
4. Jumările și untura
Ca aperitiv sau gustare , în multe gospodării din Ardeal, jumările (din grăsimea de porc prăjită) sunt nelipsite. Se servesc alături de:
* Ceapă roșie, pâine proaspătă și neapărat un pahar de pălincă.
5. Tobă, caltaboși și cârnați de casă
Preparatele din porc sunt esențiale pentru masa de Crăciun, mai ales în zona Ardealului:
* Toba -se face din capul porcului, urechi, șorici și condimente.
* Caltaboșii conțin carne de porc, ficat, șoric și rinichi.
* Cârnații ardelenești sunt afumați și condimentați generos cu usturoi, boia dulce sau iute și piper.
6. Cozonac cu nucă, mac sau rahat
Deși este specific întregii țări, cozonacul are în Ardeal un loc de cinste. Se face cu umpluturi bogate din nucă, mac, stafide sau rahat.
7. Pita cu jumări
Dacă ardelenii de pot mândri cu ceva specific, acel fel de mâncare este pură cu jumări. O bucată de pâine proaspătă, abia scoasă din cuptor, care se servește alături de jumări mărunțite și de roșii sau ceapă, pentru un gust bogat care îți lasă gura apă.
9. Tochitura ardelenească
O combinație de carne prăjită (porc, ficat, cârnați), servită alături de mămăligă, ouă ochiuri și brânză de burduf.
10. Vinul fiert și pălinca
Nicio masă de Crăciun nu este completă fără băuturile tradiționale:
* Vin fiert, cu scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.
* Pălinca, o băutură tare, din fructe fermentate, consumată pentru a deschide apetitul.
Aceste rețete sunt adesea completate de colinde și obiceiuri de Crăciun, care fac sărbătoarea mai caldă și mai specială.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Obiceiuri și superstiții de Crăciun și Anul Nou: Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou
Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou sunt, fără îndoială, cele mai așteptate momente ale anului pentru români. În fiecare colț al țării, de la satele pitorești, până la orașele pline de forfotă, tradițiile și obiceiurile care definesc aceste zile aduc un farmec aparte. Este perioada în care trecutul și prezentul se împletesc armonios, iar obiceiurile străvechi, moștenite din străbuni revin în casele românilor, aducând cu ele o bucurie unică. Colindele care răsună în noaptea de Ajun, mesele îmbelșugate și obiceiurile pline de tradiție, sunt doar câteva dintre elementele care transformă aceste zile într-o sărbătoare a comuniunii, a ospitalității și a bucuriei de a fi împreună cu cei dragi.
Iată cum trăiesc românii magia Crăciunului și a Anului Nou, păstrând vii tradițiile vechi și îmbrățișând pe cele noi, care dau viață și culoare acestei perioade speciale:
”Ignatul” (Tăierea porcului)
Una dintre cele mai cunoscute tradiții din perioada anterioară Crăciunului este tăierea porcului, sau cum mai este numită în popor: „Ignatul”.
De obicei, se face înaintea postului Crăciunului sau chiar în Ajunul Crăciunului, iar întreaga familie participă la acest ritual, care presupune sacrificarea porcului, pregătirea cărnii și prepararea unor delicatese tradiționale, precum cârnați, tobă, piftie și caltaboș.
În multe sate, există superstiții legate de „Ignat”. De exemplu, se spune că este important ca porcul să fie tăiat „la lună plină”, pentru ca toată carnea să fie gustoasă și sănătoasă. De asemenea, există obiceiul de a nu arunca nimic din casă în ziua de tăiere a porcului, pentru că, în mod contrar, alungi norocul și belșugul din familie.
Colindatul: Vestirea Nașterii Mântuitorului
În multe sate din România, Crăciunul începe cu colindatul, o tradiție străveche care aduce în case vestea Nașterii Mântuitorului și urări de belșug și sănătate. În Ajunul Crăciunului, copiii sau tinerii se adună și pornesc la drum, cu „steaua” în frunte, o icoană sau un simbol luminos ce reprezenta steaua care l-a ghidat pe magi.
Colindele sunt un amestec de versuri religioase și folclorice, iar fiecare cântec are o semnificație profundă. În trecut, în zona din Ardealului și a Moldovei, colindătorii erau așteptați cu pâine caldă, mere și nuci, în timp ce gospodarii le cântă la rândul lor colinde în semn de recunoștință. Odată cu trecerea timpului, gazdele au renunțat treptat la recompensele savuroase, colindătorii așteptând în prezent, în schimb, bani.
La sate, colindele sunt mai mult decât o simplă urare, gazdele primind-o ca pe un ritual ce aduce protecție asupra casei și a celor ce locuiesc în ea, alungând spiritele rele și aducând binecuvântare.
„Viflaimul” – Piesa de teatru populară
În multe sate din România, în special în Moldova, se joacă „Viflaimul”, un obicei ce reconstituie nașterea lui Iisus. Este o piesă de teatru populară, interpretată în Ajunul Crăciunului de tineri sau de grupuri de colindători. „Viflaimul” este un fel de piesă teatru, în care se joacă scene din viața Mântuitorului, începând cu vestirea nașterii și ajungând până la adorarea pruncului Iisus de către magi.
Costumele sunt adesea realizate de săteni, iar replicile personajelor pot fi construite în versuri. Se crede că acest obicei aduce binecuvântare și protecție asupra satului, iar cei care participă la „Viflaim” sunt considerați binecuvântați.
Mersul cu ursul: Alungarea spiritelor rele
„Mersul cu Ursul” este un obicei popular care se practică în special în Ajunul Crăciunului și în preajma Anului Nou în Bucovina și alte zone ale țării, cum ar fi Maramureș și Oltenia. Acesta face parte dintr-un grup de tradiții care au ca scop alungarea spiritelor rele și atragerea norocului pentru anul viitor.
Obiceiul presupune ca tinerii, în general băieți sau bărbați tineri, să se costumeze în „urs” și să meargă din casă în casă, aducând veselie și voie bună. Ursul este un simbol al forței, al fertilității și al protecției, iar prezența sa în mijlocul satului este menită să alunge spiritele rele și să aducă belșug și sănătate.
Costumele de urs sunt realizate din piei de animale, măști mari și crengi de brad sau coarne. „Ursul” este însoțit adesea de un grup de alte personaje populare care formează o „Bandă” . Această procesiune este însoțită de dansuri, urale și chiar de un mic spectacol folcloric. Este un obicei plin de energie și veselie, iar cei care participă la mersul cu ursul sunt considerați purtători de noroc pentru întreaga comunitate.
Simbolismul „ursului” în tradiția populară
Ursul este considerat un simbol sacru în multe culturi, iar în folclorul românesc, acest animal reprezintă forța și protecția, dar și trecerea dintre două lumi – lumea oamenilor și lumea spiritelor. De asemenea, ursul este văzut ca un simbol al iernii și al renașterii, iar tradiția mersului cu ursul este legată de ritualurile de purificare și protecție.
Superstiții de Crăciun și Anul Nou
Nu se împrumută bani în perioada sărbătorilor – O superstiție spune că nu este bine să împrumuți bani în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, deoarece acest lucru poate aduce nenorocire și lipsuri în viața celor care dau sau primesc bani.
Nu se face curățenie în prima zi de Anul Nou – O superstiție populară este că nu trebuie să faci curățenie pe 1 ianuarie, pentru că astfel vei „mătura” norocul din casă. Se crede că primul lucru pe care îl faci în prima zi a anului are o influență puternică asupra întregului an, așa că majoritatea românilor preferă să petreacă această zi în relaxare și în mijlocul celor dragi.
Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou – există o superstiție populară în România care spune că dacă o femeie intră prima dată în casă în ziua de 1 ianuarie, acest lucru ar putea aduce ghinion în anul respectiv.
Potrivit acestei superstiții, un bărbat este considerat a fi „semnul bun” pentru începutul unui an nou. Se crede că prezența unui bărbat ca „prim vizitator” ar aduce noroc, sănătate și prosperitate în familie pe parcursul întregului an. De asemenea, se mai spune că este mai bine ca cineva să intre în casă doar după miezul nopții, pentru a evita ghinionul.
Această credință are legături cu simbolismul rolurilor tradiționale ale bărbatului și femeii în viața cotidiană, iar în anumite culturi și comunități din România, se considera că femeile aduc energii mai vulnerabile sau că gospodăria poate fi influențată negativ dacă o femeie este prima care trece pragul.
Aceasta este o superstiție care variază în funcție de regiune și de tradițiile locale, dar este un obicei destul de cunoscut, mai ales în zonele rurale.
Daria Mustea