Copii de 10 ani, dependenți de jocuri de noroc. Semnal de alarmă de la Cluj

Cluj-Napoca găzduiește în perioada 15–16 noiembrie 2025 prima Conferință Internațională dedicată jocului patologic de noroc și comorbidităților asociate, un eveniment fără precedent în România, desfășurat sub egida unui consorțiu internațional de prestigiu.

În cadrul discuțiilor pregătitoare, specialiștii români au adus la lumină una dintre cele mai tulburătoare realități: cel mai tânăr jucător problematic identificat în țară avea doar 10 ani.

Conferința „Raising awareness about gambling and its comorbidities in Romania”, organizată la Cluj Arena, reunește experți internaționali și naționali în sănătate mintală, cercetare, politici publice și prevenirea adicțiilor, având ca obiectiv principal promovarea jocului responsabil și crearea unui model eficient de intervenție multidisciplinară.

„Ajutorul financiar prea devreme este o mare greșeală” 

Prof. Univ. Dr. Viorel Lupu, medic primar psihiatru și fondator RASG, a atras atenția asupra unei practici frecvente în familiile în care există jucători problematici:

„Păi eu nu aveam 100 de lei… O greșeală este să-i finanțăm pe jucătorii patologici de noroc înainte ca ei să fi intrat în tratament. Părinții sau familia le dau bani ca să-și plătească datoriile, dar ei nu le mai plătesc. Ajung să îi joace din nou, încercând să transforme 100 de lei în 200, să recupereze pierderile sau să facă mai mult ca să acopere datoriile. A avea încredere prea devreme și a-i ajuta cu bani este o foarte mare greșeală.”

Specialistul subliniază că pentru mulți tineri jocul reprezintă o modalitate de reglare emoțională, nu doar o activitate de divertisment:

„Jocul e o soluție pe care o găsesc tinerii ca să facă față mediului. Ei trebuie înțeleși, validați. În viața bună în care trăim, exact asta nu facem. Vorbim mult despre ce ar trebui făcut și facem foarte puțin. Dar lucrurile se vor schimba”

„Jucătorii nu pot fi recunoscuți din exterior. Cel mai tânăr avea 10 ani” 

Președinta RASG, Psih. Dr. Prof. Ramona Lupu, a explicat că spre deosebire de alte dependențe, jocul patologic nu oferă semne vizibile timp îndelungat:

„Dacă avem adicții de alcool, tutun sau droguri, ne putem da seama. Dar la jucători nu. Ei pot fi printre noi, funcționali, merg la școală, învață, și totuși sunt deja în zona problematică. E o stigmă uriașă și nu solicită ajutor. În toată cariera mea, am avut o singură solicitare de tratament din partea unei femei. Iar cel mai tânăr jucător pe care l-am văzut avea doar 10 ani.”

Ea a reamintit și datele studiilor realizate anterior:

„În 2013 am găsit că 25% – adică unul din patru copii și adolescenți – erau deja jucători problematici. Finanțau jocul, se gândeau constant la el, chiar dacă rămâneau funcționali. Dar riscul de a deveni patologic era foarte mare.”

Experții trag semnale de alarmă

Pieter Remmers, moderatorul conferinței din Olanda, cu peste 35 de ani experiență în „responsible gambling”, a subliniat importanța colaborării între cercetători, operatori și autorități:

„Regulatorii și politicienii, de multe ori, nu știu exact ce fac. Trebuie să-i aducem împreună, să schimbăm informații și să lucrăm pentru viitor. Scopul nostru este ca toate grupurile implicate – industria, cercetarea și tratamentul – să vorbească între ele.”

Simone Rodda, din Noua Zeelandă, expert în cercetarea jocurilor de noroc de peste 25 de ani, a atras atenția asupra creșterii masive a jocurilor online:

„Dacă nu lucrăm împreună cu industria, riscul este să rămânem complet în urmă. Persoanele cu probleme de joc discută cu consilieri financiari, cu familia și prietenii, uneori și cu un consilier specializat. Este nevoie de o abordare comunitară pentru a proteja jucătorii vulnerabili.”

Neven Ricijaš, de la Universitatea din Zagreb, a prezentat experiența Croației, unde liberalizarea pieței a generat probleme neașteptate:

„În anii 2000, piața s-a deschis liberal, iar dependența de jocuri și infracțiunile asociate au început să apară. Colaborăm cu instituții precum Ministerul Justiției, al Educației și operatorii de jocuri pentru a implementa politici mai stricte. Sperăm ca aceste politici să fie complet funcționale din ianuarie anul viitor”

El a subliniat că intervențiile trebuie adaptate atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți:

„Avem programe preventive pentru liceeni și programe de tratament pentru persoanele implicate în sistemul de justiție sau pentru cei cu comportamente de joc patologice”

Două „portrete robot”: vulnerabilitate în familii modeste și în cele înstărite

Specialiștii au conturat două profiluri ale tinerilor cu risc crescut:

• Copii din familii cu statut socio-economic redus, care caută o modalitate rapidă de a ajuta familia.
• Tineri din familii înstărite, adesea neglijați, crescuți de bone, aflați în căutare de senzații puternice, de „efervescență”.

Ambele categorii pot intra rapid în spirala dependenței, în special în lipsa unei educații timpurii privind riscurile jocurilor de noroc.

Conferință cu invitați de top la nivel mondial

Evenimentul îi reunește, printre alții, pe:

• Prof. Sally Gainsbury (University of Sydney)
• Conf. Univ. Dr. Simone Rodda (AUT, Noua Zeelandă)
• Prof. Mark Griffiths – unul dintre cei mai influenți cercetători din lume în adicții comportamentale
• Prof. Jeffrey Derevensky (McGill University, Canada)
• Prof. Neven Ricijaš și Conf. Dr. Dora Dodig Hundrić (Universitatea din Zagreb)
• Pieter Remmers, expert global în joc responsabil

Un fenomen care ucide: 1 din 5 jucători patologici ajunge în zona suicidară

Potrivit datelor prezentate, 20% dintre jucătorii patologici au comportamente sau gânduri suicidare. Comorbiditățile – depresie, anxietate, consum problematic de alcool, tutun, droguri, tulburări obsesiv-compulsive sau de stres post-traumatic – amplifică severitatea situației.

Conferința își propune realizarea unui model integrat de intervenție care să implice psihologi, psihiatri, medici de familie, specialiști în educație, autorități și industria jocurilor de noroc.