ACTUALITATE
Patronatele din Industria Ospitalităţii cer Guvernului deconectarea HoReCa de la rata incidenţei de orice fel, din 1 iunie
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FIO) solicită Guvernului României deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei, de la 1 iunie 2021. Cererea a fost făcută în condițiile în care până la această dată vor fi vaccinaţi 90% dintre angajaţii din domeniu. De asemenea, potrivit calendarului iar la nivel naţional ar urma să fie imunizate cinci milioane de persoane.
„Industria ospitalităţii trece printr-un moment de cotitură. După ce s-a ratat sprijinirea sectorului după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea să se facă în cele mai bune condiţii.
În acest spirit, susţinem necesitatea redeschiderii în condiţii de siguranţă a industriei prin programul naţional de vaccinare. În acelaşi timp, solicităm Guvernului să analizeze posibilitatea scoaterii sectorului HoReCa de sub incidenţa numărului de infectări la mia de locuitori, principala nevoie şi dorinţă a întregului sector”, a declarat Corina Macri, preşedintele (FIO), potrivit unui comunicat de presă.
Șapte propuneri din partea HoReCa
În urma demersurilor de consultare cu mediul de afaceri, inclusiv cu reprezentanţii sectorului HoReCa, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii a sintetizat şapte propuneri importante pentru industrie în acest moment.
Acestea vizează deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel, întrucât nu există studii concrete care să demonstreze vreo legătură între funcţionarea restaurantelor şi creşterea cazurilor de îmbolnăvire, majoritatea îmbolnăvirilor fiind generate de mediul profesional sau familial şi găsirea unor soluţii de funcţionare a industriei ospitalităţii în condiţii de carantină şi stare de alertă la fel ca hotelurile, magazinele alimentare, de bricolaj, supermarketuri, mall-uri.
Citește și: APEL al HoReCa: Autoritățile să ia măsuri ACUM. De acestea depinde soarta a zeci de mii de clujeni
În acest context, FIO propune un program de funcţionare restrâns în interiorul locaţiilor şi pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50%, un număr maxim de ocupanţi la masă de 6 persoane etc.
Totodată, federaţia propune elaborarea unui ghid strict de condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care se obligă să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa şi să recomande ferm respectarea lui. Nerespectarea lui va impune măsuri drastice financiare sau chiar suspendarea activităţii.
Reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut
O altă propunere face referire la reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii, cât şi posibilitatea utilizării facilităţilor pentru angajaţi concomitent.
„Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii apreciază ca fiind extrem de importante şi binevenite măsurile propuse de Guvern în anul 2020 şi consideră că ar trebui continuate şi în anul 2021. Măsura susţinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajaţi reactivaţi din şomaj tehnic în câmpul muncii este una care a produs rezultate reale.
Pentru susţinerea sectorului această măsură ar trebui continuată, alături de restul măsurilor deja aprobate. Totodată, având în vedere că există societăţi cu mai multe puncte de lucru, în mai multe localităţi, toate fiind supuse unor restricţii specifice, este necesară aprobarea utilizării facilităţilor pentru angajaţi simultan.
Astăzi, o societate nu poate beneficia şi de facilitatea de şomaj tehnic şi de facilitatea pentru ‘kurzarbeit’. Acest lucru se aplică şi pentru societăţi care au doar un punct de lucru, dar sunt afectate de faptul ca operează la o capacitate redusă”, arată reprezentanţii patronatelor.
Facilități fiscale pentru salariul minim
Aceştia mai doresc introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare şi creşterea salariului minim, similare celei din sectorul de construcţii, pentru HoReCa. Astfel, FIO propune introducerea unui plafon de 3.000-3.500 de lei şi acordarea unor reduceri şi scutiri de taxe pe muncă, similare cu scutirile acordate în sectorul de construcţii, pentru o perioadă de 5 ani.
Această măsură, susţin ei, va aduce beneficii în sensul încurajării personalului calificat să rămână în ţară, cât şi eliminarea muncii la gri şi ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar şi la îmbunătăţirea calităţii actului de turism şi alimentaţie publică, permiţând societăţilor din sector să fie mai competitive în atragerea forţei de muncă calificate.
FIO propune reducerea taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2021 şi 2022
A cincea propunere se referă la reducerea cu cel puţin 50% a tuturor taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2021 şi 2022 şi reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%.
„Având în vedere că activitatea este mult redusă şi că redeschiderea va fi extrem de dificilă, lupta industriei este acum pentru supravieţuire şi păstrarea forţei de muncă. Astfel, orice fel de ajutor va constitui un sprijin major pentru ca industria HoReCa să poate rămâne la linia de plutire”, motivează membrii federaţiei.
De asemenea, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită rambursarea rapidă a creanţelor reprezentând TVA, deblocarea Măsurii 2 şi remedierea situaţiei aferente Măsurii 3 şi amânarea ratelor la credite precum şi regândirea procesului de eşalonare a datoriilor provenite din taxe şi impozite, dar şi suspendarea executărilor silite pentru cei afectaţi de aceste restricţii pentru anul 2021.
„Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită reluarea discuţiilor cu sistemul bancar, a moratoriului public valabil până la 31.12.2020, şi amânarea ratelor la credit pentru firmele din această industrie, până la relaxarea economiei şi repornirea acestui sector, fără dată limită, până la declararea finalului pandemiei”, se menţionează în comunicat.
Industria a fost afectată puternic de pandemie
Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii, care reprezintă interesele sectorului ospitalităţii în contextul în care este afectat puternic de efectele crizei Coronavirus, sunt Horetim Timişoara, Horeca Transilvania Cluj, Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Dolj, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni.
La iniţiativa Hospitality Culture Institute, reprezentanţii celor şapte organizaţii, din care fac parte peste 1.000 de antreprenori din ospitalitate, şi-au unit forţele pentru a apăra interesele naţionale ale unei industrii afectate grav de criza COVID -19 la nivel mondial.
Acest sector de activitate era format, anterior pandemiei Covid-19, din peste 40.000 de jucători: 18.000 unităţi de alimentaţie publică, 23.000 unităţi mixte de cazare şi alimentaţie publică, aproximativ 500 agenţii de turism şi numeroşi ghizi locali care au ca scop promovarea punctuală a fiecărei destinaţii turistice, universitare sau de business, se mai arată în comunicat.
Sursa: Agerpres
Foto: Arhivă
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Candidatul PNL la Președinția României, Nicolae Ciucă, a obținut, în județul Cluj, doar puțin peste 10% din voturi în primuk tur al alegerilor, cel mai slab rezultat al unui candidat de dreapta din ultimii 20 de ani.
La Cluj-Napoca, în orașul unuia dintre marii lideri ai PNL, Emil Boc, Nicolae Ciucă nu a obținut nici măcar 8% din voturi, fiind întrecut și de candidatul UDMR Kelemen Hunor.
Cum (n)-a fost votat Nicolae Ciucă la Cluj, în “fieful” PNL
Nicolae Ciucă, candidatul PNL la alegerile prezidențiale, a obținut cel mai bun scor în comuna Recea Cristur, unde a fost votat de 61,78% dintre alegători.
Localitățile clujene unde Nicolae Ciucă a fost primul în opțiunile alegătorilor și procentele obținute sunt următoarele:
- Ciucea – 30,11%
- Mărgău – 22,55%
- Mărișel – 33,61%
- Sânpaul – 21,74%
- Așchileu – 34,38%
- Panticeu – 42,78%
- Bobâlna – 27,18%
- Vad – 35,56%
- Câțcău – 44,36%
- Chiuiești – 24,78%
- Cornești – 29%
- Borșa – 34,02%
- Tureni – 17,52%
- Săndulești – 24,91%
- Căianu – 26,51%
- Pălatca – 40,48%
- Țaga – 22,03%
- Cătina – 22,15%
- Sânmărtin – 49,14%.
La alegerile locale din iunie 2024, PNL a câștigat în județul Cluj un numă de 51 de primării de municipii, orașe și comune.
EVENIMENT
Candidații Călin Georgescu și George Simion – naționaliști, extremiști, suveraniști, votați la Cluj în comune cu primari UDMR
Cei doi candidați la prezidențiale, considerați naționaliști, extremiști și suveraniști, cu accente legionare, Călin Georgescu și George Simion, au obținut voturi, și nu puține, inclusive în comunele din județul Cluj cu primari UDMR și unele, cu populație majoritar maghiară.
Astfel, în comuna Sic, unde candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a obținut 580 de voturi (88,01%), candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund și a primit 24 de voturi (3,64%, iar liderul AUR, George Simion, 9 voturi (1,37%), clasându-se pe locul 5.
În comuna Buza, George Simion ocupă locul 3, cu 55 de voturi (14,78%), în fața lui Georgescu, care a primit 42 de voturi (11,29%).
De asemenea, în comuna Moldovenești, independentul Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund, după Kelemen Hunor, cu 243 de voturi (19,1%) , urmat de George Simion, cu 152 de voturi (11,95%).
În Izvorul Crișului, candidatul AUR, George Simion, s-a clasat pe locul 2, după Kelemen Hunor, cu 45 de voturi (6,48%), în timp ce candidatul independent Călin Georgescu ocupă locul 4 cu 40 de voturi (5,76%).
În altă comună, Săvădisla, Călin Georgescu ocupă tot locul secund după candidatul UDMR, primind 319 voturi (14,89%), în timp ce George Simion s-a clasat pe locul 5, cu 153 de voturi (7,14%).
În Suatu, George Simion s-a clasat pe locul 2 după candidatul UDMR, cu 96 de voturi (14,68%), podiumul fiind completat de Călin Georgescu, cu 72 de voturi (11,01%).
În comuna Baciu, Călin Georgescu a ocupat locul 3, cu 915 voturi (15,35%), urmat pe 4 de George Simion, cu 535 de voturi ( 8,98%).
În fine, în comuna Sâncraiu, George Simion a înregistrat 62 de voturi (6,29%) și s-a clasat pe locul 2 după Kelemen Hunor, iar Georgescu 19 voturi (1,93%).
La alegerile locale din iunie 2024, UDMR a câștigat în județul Cluj 7 primării de comune: Baciu, Buza, Moldovenești, Săvădisla, Suatu, Sâncraiu și Izvoru Crișului, iar la Sic este primar independent susținut de UDMR.
EVENIMENT
FOTO. Diana Șoșoacă, ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot. Mii de voturi nule înregistrate
Președintele Partidului S.O.S România, Diana Iovanovici Șoșoacă, a fost ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale.
Astfel, duminică, după închiderea urnelor, la multe secții de votare cei care au numărat voturile au avut surpriza să constate că pe buletine de vot a apărut un chenar desenat cu pixul în interiorul căruia era trecut numele Dianei Șoșoacă și numele partidului și ștampila ”votat”.
De asemenea, cei 14 candidați aflați pe buletinul tipărit erau tăiați, voturile acestea fiind anulate.
Alți clujeni nemulțumiți au pus ștampila pe mai mulți candidați, astfel că și aceste voturi au fost considerate nule.
CCR a decis interzicerea candidaturii la Președinția României a Dianei Șoșoacă, astfel încât aceasta nu a figurat pe buletinele de vot.
Un bărbat de 48 de ani din Poieni, jud. Cluj, a fost amendat cu 2.000 de lei pentru ruperea unor afișe electorale.
„Potrivit celei mai recente centralizări a incidentelor electorale, de la debutul procesului de votare au fost înregistrate 11 sesizări privind posibile contravenții sau infracțiuni legate de alegeri. Dintre acestea, 3 sesizări nu s-au confirmat, iar alte 3 sunt în curs de verificare.
Bărbat de 48 de ani din Poieni, Cluj, AMENDAT pentru ruperea unor afișe electorale
Până în prezent, a fost înregistrat un dosar penal și au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale: un avertisment și 3 amenzi, însumând peste 5.000 de lei.
Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Huedin au fost sesizați în legătură cu distrugerea unor afișe electorale din apropierea secției de votare nr. 589 din localitatea Poieni.
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că un bărbat, de 48 de ani, din comuna menționată mai sus, ar fi distrus prin rupere aproximativ 13 afișe electorale tipărite, amplasate pe panoul din proximitatea secției de votare.
Afișele respective aparțineau mai multor formațiuni politice și candidați înscriși pentru Alegerile Parlamentare din 1 decembrie 2024.
Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și desfășurarea activităților electorale”, a transmis IPJ Cluj.