EVENIMENT
Povestea lui Mălin, un nevăzător toboșar și maseur în Cluj: „Eu vreau să privesc cu mâinile” (I)
Mălin-Ștefan Vacariu este un tânăr nevăzător de 24 de ani din Botoșani care a venit în Cluj-Napoca atât pentru studii superioare, cât și pentru a căpăta independență. Totodată, este toboșar cu aproape 10 ani de experiență, dar cântă și la pian și vocal, scrie versuri și uneori proză, gătește, e maseur și urmează să se angajeze în comerț. După cum a susținut el însuși, aceste lucruri nu reprezintă nici 10% din ceea ce este, fiind într-un permanent proces de evoluție.
„O să sune clișeic, dar vreau să ajung în punctul în care cea mai mare inspirație să-mi fiu eu. Sunt momente în care îți vine să renunți, dar eu cred mult în simboluri. Phoenix, de exemplu, e mai mult decât o formație pe care o ascult de ani. Simbolul în sine, al păsării ce renaște din cenușă, l-aș încadra printre sursele mele de inspirație.
Sunt mai multe, de la oameni până la animeul Naruto. Și el mi-a schimbat viața”, spune acesta, pentru Cluj24.
După cum se arată și în descrierea primului cover postat pe canalul său de YouTube, Frunză de Mălin, la 15 ani a descoperit tobele, iar de atunci face tot posibilul să împartă din harul său cu cei din jur.
Începutul. Bezna, a doua naștere: „Am terminat grădinița văzând, am început școala cu 5% vedere utilizabilă”
Pasiunea pentru muzică o are, însă, de la 7 ani, aceeași vârstă la care și-a pierdut vederea.
„Am terminat grădinița văzând, am început școala cu 5% vedere utilizabilă. Nu știu ce chestii s-au întâmplat, nici doctorii nu știu.
Mama vedea că apropiam mult un obiect dacă voiam să îl văd în detaliu, iar atunci când vorbea cu mine, eu îi spuneam că o văd, dar ochii meu erau în alte direcții, ba în sus, ba în jos, ca un fel de strabism.
Una dintre imaginile pe care nu am să le pot uita niciodată e mâna mamei mele peste a mea, ținându-mi pixul în mână și învățându-mă să scriu după mișcarea lui pe foaie. Desenam literele fără să le știu. Mama îmi linia caietele de limba română cu carioci stridente pentru a delimita rândurile.
Învățătoarea, cu care țin legătura și astăzi și pe care o stimez foarte mult, e ca o mamă pentru mine. Ea a dat startul, mi-a zis că pot. Ce scria la tablă scria mare în caiet și pentru mine. Ani întregi a mărit manualele la xerox. Aveam manuale de engleză și franceză în format A3, le îndoiam ca să încapă în ghiozdan și când venea vara, îmi făceam vânt cu ele, atât de mari erau”, povestește Mălin.
De aceea, când a început școala, a fost ca o a doua naștere pentru el, fiindcă a trebuit să ia totul de la zero. Deși acest lucru nu a venit, inițial, sub forma unei vești bune, întorsătura de situație l-a provocat să vadă anumite părți din el care ar fi rămas nedescoperite dacă lucrurile nu ar fi mers în această direcție.
MC Triple M. Muzician din școala primară. Scriitor. Maseur din facultate. Mălin face de toate
Mălin activează ca toboșar în trupele Behind the Mirror, The Rockstar Sleep Experiment, Order 66, și în cadrul studioului „A society”, abordând genuri muzicale precum: rock, pop, reggae, swing, blues, funk, disco, balcanic, rap și trap, colaborând cu un trapper clujean, The Real Homeboy.
„Lucrez cu oameni faini, deschiși, cu poftă de cântat și de aflat lucruri noi. Nu toți au noțiuni teoretice, prin urmare mai apar momente în care eu le explic și ei ascultă. Sunt strict când vine vorba de muzică”, notează el.
În paralel cu acest domeniu, scrie poezii, dar alternează uneori și cu proza. Pe lângă facultate, a făcut și o postliceală pentru a deveni maseur.
Viața de muzician: „Plecam acasă foarte bogați. Pot simți când se aprind blițurile telefoanelor în sală”
După gimnaziu, a urmat un liceu de arte.
„Înainte să îmi pierd vederea, ai mei m-au întrebat dacă vreau să cânt, iar eu le-am zis că da, la pian.
Îmi amintesc că, în clasa întâi, mă închiseseră într-o cameră să mă uit la desene animate, după care m-au chemat în dormitorul meu ca să găsesc acolo o pianină masivă, instrument care rămâne în istorie pentru mine, fiindcă e singurul pe care l-am auzit să cânte 3 note când apeși pe o singură clapă – nu a fost acordat niciodată.
După examenul de capacitate din a opta, m-am înscris la un liceu de arte unde am cântat 4 ani la pian, printând metri de Bach, Mozart și mai știu eu ce, îmbrăcat la costum. Erau… vremuri.
Liceul a avut ceva subtil din filmul <<Liceenii>>, că eram muzicieni. Nu contau supărările, ne respectam între noi, niciodată nu auzeai vorbe cu impact negativ, ci erau doar spuse în glumă, uneori. Din exterior, părea totul wow, că făceam muzică, dar în interior, fiind la un liceu de arte, era ceva obișnuit, fiecare fiind bun la ceea ce făcea.
Cele mai frumoase momente erau concertele cu filarmonica. Se adunau zeci, sute de oameni – n-am de unde să știu exact, dar simțeam multă lume. Plecam acasă foarte bogați. Aplauzele sunt cea mai bună răsplată pentru sufletul unui artist.
Și chiar dacă sunt orb, pot simți când se aprind blițurile telefoanelor în sală, o altă bucurie pentru cel de pe scenă”, relatează tânărul.
Cu timpul, s-a gândit să încerce să cânte și la tobe, la sugestia unui profesor.
„Mă gândeam că nu-ți trebuie ochi să dai cu bățul în tobe. După prima oră de percuție, mi-am dat seama că îți trebuie, dar am avut noroc de un prof bun, care scria partituri pe bloc de desen, stătea lângă mine să le învăț și le schimba. Îl respect foarte mult.
Mi-a dat încredere și susținere, mi-a pus mâna pe umăr, mi-a zis cum se numește, m-a întrebat cum sunt, asta după ce nu l-am văzut ani buni. De altfel, păstrez legătura cu toți oamenii care au avut un impact asupra evoluției mele academice”, precizează Mălin.
Un lucru pe care l-a descoperit prin muzică a fost matematica, despre care ține să sublinieze că e indispensabilă din acest domeniu.
„Pentru cine crede că în muzică nu există matematică, ar trebui să asculte 1 minut de Tool”, adaugă el.
Scrisul și cititul pentru un nevăzător: „Și noi, nevăzătorii, citim. M-am autoeducat prin cărți”
Dacă ar fi un cuvânt care să îl descrie pe Mălin, acesta ar fi „echilibru”, pentru că deși s-a împrietenit cu matematica prin muzică, e pasionat de multe alte domenii ce echilibrează balanța, printre care: cinematografia veche, istoria, – în special comunismul, războiul – criminalistica, gătitul, consiliatul, masajul, meditația, exercițiile de vizualizare, dezbaterile despre orice subiect.
Îi place și latura de uman – scrie versuri și, uneori, proză.
„Profesoarele mele de română din gimnaziu și din liceu au avut un impact mare asupra mea, mi-au dezvoltat un simț oratoric, mi-au dat un curaj de a vorbi în public pe care, la vârsta aia nu l-am exploatat suficient.
Dar am tendința de a vorbi repede și mult, poate uneori sunt prea acid. Dar asta, cu timpul, mi-a adus respect, pentru că sunt sigur pe ceea ce spun, iar atunci când greșesc, accept că sunt înfrânt și strâng mâna”, punctează el.
De asemenea, îi place să citească.
„Și noi, nevăzătorii, citim, dar prin audiție. Dintre operele românești, m-au marcat <<Elevul Dima dintr-a șaptea>>, <<Cișmigiu & company>> și <<Romanul adolescentului miop>>, de Eliade, care e foarte aproape de sufletul meu.
Am învățat esența tovărășiei, am descoperit frumusețea tinereții pe care nu o trăisem încă, am dezvoltat primele noțiuni de atracție spre frumos, spre feminin, iar prin asta mă refer la delicatețe, la descoperirea gândurilor oamenilor. M-am autoeducat prin cărți.
Iar de scris m-am apucat să scriu serios când am simțit că am ceva de care trebuie să mă eliberez, evident, în urma unei decepții în dragoste adolescentine”, completează tânărul.
Un maseur care are mereu o vorbă bună pentru clienți: „Dacă le place, revin. La mine revin mereu”
Diriginta din liceu i-a spus de postliceala ce urma să o facă simultan cu Facultatea de Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
„Mi-a zis că nu văd, dar că nevăzătorii activează în domeniul masajului. M-am interesat și am găsit la Cluj ceva potrivit. După 2 ani, am reușit să depășesc barierele propriei incapacități și să pun diploma pe frigider.
Oamenilor, dacă le place, revin. La mine revin mereu. Sfera mea preferată e partea de relaxare, mi se pare că e o sferă a terapiei cumva neglijată azi din cauza stresului și a oboselii. Nu apucăm să respirăm.
Eu, dacă am o anumită pregătire, de ce să nu ofer asta? Eventual, te și ascult și îți ofer o vorbă bună. La mine e fără hârtie. Sufletul omului se citește din voce, din privire, din energia pe care ți-o dă, iar eu resimt mult apăsările și gândurile altora”, descrie Mălin.
Studenția prin ochii unui nevăzător: „Ieșim înainte de sesiune chiar dacă am terminat facultatea. Viața de student nu e doar despre cursuri”
După liceu, a ales să se mute în Cluj-Napoca din dorința de a căpăta indepența și de a ajuta oamenii, urmând, astfel, Facultatea de Asisență Socială.
„A fost o alegere pe ultima sută de metri. Înainte de bac, m-am îndrăgostit de oraș, am simțit că îmi oferă posibilitatea de a exploata pasiunea pentru muzică, dar și o altă mentalitate și abordare socială. Oameni sunt mult mai deschiși aici.
Facultatea mi-a fost recomandată de un fost coleg, cu dizabilități la rândul său, care mi-a spus de un program special pentru adaptarea persoanelor cu dizabilități.
M-am interesat de beneficii și reduceri, am făcut demersurile pentru a accesa domeniul respectiv, am avut grijă să am o medie bună la bac ca să mă încadrez.
Cu timpul, am dezvoltat un sentiment puternic de empatie pentru anumite persoane, uneori am fost prea deschis sau prea sobru, și am avut impresia că facultatea va fi un mod prin care să pot exploata empatia dintr-un punct de vedere profesional, dar am primit un contact dur cu realitatea.
Am descoperit că e o birocrație grosolană, cu extrem de multe date care nu au aplicativitate și legătură cu ce se întâmplă.
Din punct de vedere social, a fost fain, am cunoscut oameni și locuri noi, am legat prietenii strânse cu oameni cu care practic aceleași lucruri ca în studenție, de dragul perioadei. Ieșim înainte de sesiune chiar dacă am terminat facultatea.
Viața de student nu e doar despre cursuri, ci și despre experiența din spate, de la cămin, când îți minți părinții că ai bani, te chinui să supraviețuiești cum poți, înveți cum e viața la comun. Din acest motiv, eu încurajez statul la cămin. Te ajută să te dezvolți, te pune în ipostaze prin care înveți să conviețuiești cu oameni care sunt foarte diferiți”, împărtășește Mălin.
Consiliere gratis: „Fiecare om merită măcar o șansă”
Totuși, tendința de a asculta și coordona oamenii nu a dispărut.
„Dacă vrei să ajuți pe cineva, nu trebuie să faci asta fiind subiectiv, punându-te în locul persoanei, ci prin a o îndruma să gestioneze situația în felul său. Îmi place să consiliez, dar fără componenta financiară. Mă dezvoltă și pe mine mult.
Ascultând și receptând trăirile altora, constați, la un moment dat, cât de diversificată e lumea din jurul tău, te deschizi și înveți să ai păreri contradictorii, dar fără să judeci, pentru că toți suntem oameni. Fiecare om merită măcar o șansă, în opinia mea.
Poate nu te înțelegi neapărat cu colegii de cameră, dar când primești pachet de acasă, nu ai cum să nu îl chemi cu tine la masă. Te învață să fii om, te responsabilizează. La urma urmei, trebuie să știi să fii om. Poate că mai ai și tu seri în care bei, în care chemi o fată la tine, trebuie să te înțelegi cu el, să nu te pârască”, descrie Mălin.
Nu în ultimul rând, la cămin, în studenție, a învățat să gătească cu banii pe care îi avea.
„Rugam părinții să cumpere tăvi și ce mai trebuie, am incendiat multe tigăi, dar rezultatul, în prezent, e unul bun. O dată pe săptămână am cină cu prietenii din anturajul meu”, adaugă tânărul.
Familia, o resursă de bază pentru Mălin: „Mustește de o scânteie de speranță, dar eu vreau să privesc cu mâinile”
Nu lipsesc nici mesele în familie, întrucât familia reprezintă totul pentru Mălin, pe lângă muzică. Deși el este împăcat cu faptul că nu vede, simte din partea membrilor familiei o speranță că se va rezolva în viitor, odată cu evoluția tehnologiei, dar ar vrea ca aceștia să înțeleagă că, poate, e mai bine orb.
Dacă ar fi să-și descrie relația cu familia pe scurt, ar folosi proverbele „Un șut în fund e un pas înainte” și „Nu sta după autobuz, că vine următorul”, deoarece din strictețe, părinții l-au făcut un om cu coloană vertebrală, căruia nu îi e frică să spună ce crede și care lasă loc de bună ziua oricând.
„Pentru unii oameni realitatea e greu de acceptat, chiar dacă ești pus în fața faptului împlinit. Ești așezat în postura de analist și nu reușești să empatizezi cu omul. Eu am acceptat demult că nu văd și sunt conștient că în viitorul apropiat nu se va putea remedia asta. Nu mă îmbăt cu apă rece, dar familia mea mustește de o scânteie de speranță.
Eu sunt împăcat și le spun că dacă ei cred asta și nu vor să accepte, sunt mai orbi decât mine. Eu vreau să privesc cu mâinile.
Familia e o resursă de bază pentru mine. Am o relație complicată cu ea, dar nu în sensul rău, pentru că oricât de tensionantă ar fi o situație, nu a existat niciodată un moment în care eu să nu pot apela la părinții mei. Dacă eram certați, nu mă orgoliam în halul în care să nu îi sun, fie că am căzut sau am rămas fără bani.
Poate că nu au venit să îmi spună <<bravo>>, dar au fost în primul rând la concertele mele. Pentru mine, nu e o rușine să o sun pe mama și să îi spun că o iubesc, îmi e rușine să înjur de față cu ea, din respect pentru educația pe care mi-a oferit-o. Prietenii, la rândul lor, nu mă înjură niciodată de mamă. Mai vorbim urât noi între noi, dar totul până la familie.
Când am făcut cover la piesa lui Ian, am avut o reticență, nu știam dacă să le arăt și lor, dar face parte din mine, așa că mi-am făcut curaj să îi arăt tatei, pentru că el e oarecum mai degajat în fața cuvintelor vulgare. Dar părinții niciodată nu le-au folosit în preajma mea. Și tatei, în mod surprinzător, i-a plăcut, a zis că sună bine, a putut să aprecieze rezultatul dincolo de acel aspect.
În schimb, primul meu pahar de whisky l-am baut cu mama. Mi-a zis că mai bine gust acasă să văd cum mă simt, să văd dacă-mi place, decât să mă fac de râs în public. Părinții au avut încredere în a mă lăsa de capul meu singur afară. Dacă spuneam că la 1 sau 6 veneam acasă, mă țineam de cuvânt. Nu mi-au zis niciodată la ce oră să vin.
Iar fratele meu a fost primul vis împlinit. Mi-am dorit să fie băiat și dovada că, de 16 ani, îmi umple viața”, susține tânărul.
A copilărit la țară, „cu vaca pe câmp și sania trasă de cățel sau de cal”. În prezent, are 2 câini, „2 saci de iubire și blană, sufletul lui când merge acasă”.
Partea II, în curând.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Decizie istorică la Budapesta. România şi Bulgaria intră în Schengen TERESTRU de la 1 ianuarie 2025. Fără CONTROALE la frontiere
România și Bulgaria devin, intră în zona Schengen, inclusiv pe cale terestră, de la 1 ianuarie 2025, după 13 ani de negocieri.
”România și Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025”, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter.
Decizie istorică la Budapesta. România şi Bulgaria intră în Schengen TERESTRU de la 1 ianuarie 2025
Decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, dar Ursula von der Leyen, care a salutat decizia luată, vineri, la Budapesta, a precizat că va fi vorba de o simplă formalitate.
„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a transmis pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria s-au reunit vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.
EVENIMENT
FOTO. Dispozitiv de alertare în premieră europeană, dezvoltat la Cluj. Primește și transmite mesaje dacă nu este semnal GSM
Un prototip al dispozitivului de alertare AlertBox, dezvoltat la Cluj-Napoca de compania AROBS, se află în fază de testare, acesta făcând parte dintr-un proiect co-finanțat de Agenția Spațială Europeană (ESA) prin programul ARTES (Advanced Research in Telecommunications Systems).
Reprezentanții AROBS au explicat, vineri, că prototipul este un sistem inovativ conceput în România și creat pentru a oferi populației acces neîntrerupt la serviciile de tip RO-Alert si 112 pentru zonele în care nu funcționează serviciile de tip GSM, de telefonie mobile, și pentru zonele dens populate în cazul unor evenimente neprevăzute/catastrofe – inundații, cutremure, ce întrerup aceste servicii și/sau furnizarea de energie electrică.
Conectat la satelit
”Dacă nu mai ai current nu mai ai nici servicii de telefon și nu mai primești mesaje de tip Ro Alert, astfel că nu știi ce să faci într-o situație de urgență și nu mai poți să raportezi urgențele pe care le poți avea.
Echipamentul AlertBox este conectat prin satelit, la rețelele Iridium și Starlink, are sistem de baterii care permite o autonomie de o jumătate de zi, îți dă voie să primește exavt aceleași mesaje de tip Ro-Alert pe care le-ai primi pe telefon în caz că se întâmplă o calamitate.
De asemenea, sistemul permite transmiterea unor mesaje redefinite către 112 și 113 să raportezi evenimentele urgente”, a spus Cosmin Stanciu, manager al Aerospace Business Group, AROBS Engineering.
Acesta a explicat că dispozitivul AlertBox este conceput pentru a conecta două sisteme globale de constelație de sateliți (Starlink și Iridium) la sistemele naționale de intervenție în caz de urgență.
Cost sub 1000 de euro
”AlertBox este un dispozitiv robust, construit pentru a face față mediului exterior si șocurilor termice și fizice. Este proiectat pentru a fi accesibil publicului larg – în special pentru situațiile când cetățenii nu dețin dispozitive mobile costisitoare de ultimă generație ce permit conexiune direct la sisteme satelitare”, a precizat Stanciu.
Potrivit acestuia, AROBS trebuie să livreze prin proiect 5 prototipuri, primul fiind, deja, în fază de testare, iar pentru a deveni viabil, dispozitivul complet va trebui să aibă un preț de cost de sub 1000 de euro.
Sistem de masă
CEO AROBS, Voicu Oprean, a declarat la rândul că proiectul AlertBox a fost dezvoltat de AROBS în cadrul unei colaborări cu ESA, în valoare de 300.000 de euro, fiecare parte suportând jumătate din costuri.
”Am dezvoltat un produs extraordinar de alertare pentru situațiile în care sistemele GSM sau de electricitate nu mai funcționează. Ne dorim ca acest sistem să devină disponibil în masă, în România și în alte state europene, astfel încât să poată salva vieți în momentele critice.
Noi încercăm să dezvoltăm o relațiile cu instituțiile statului, cu ISU, cu DSU, care ar putea să folosească aceste dispositive. Ne gândim că ar fi nevoie la nivelul țării de sute sau mii de astfel de AlertBox-uri, în zone izolate, care nu au acces la GSM și care permite o alertare.
La nivelul județului Cluj există un interes din partea Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean pentru un astfel de dispozitiv”, a explicat Oprean.
AlertBox-ul are și un modem care este conectat de STS, fiind un dispozitiv care se poate configura și adapta conform cerințelor beneficiarului.
Versiune cu camere video
AROBS este partener al ESA încă din 2011 dezvoltând de atunci mai multe proiecte. Pentru AlertBox, ESA a organizat o licitație la nivel European câștigată de AROBS.
Echipa de proiect de la AROBS Engineering dorește să identifice surse de finanțare pentru a dezvolta versiunea 2.0 a prototipului, care ar urma să asigure conexiunea la sistemul european Galileo și ar include camere video și cu infraroșu. AlertBox 2.0 ar fi capabil, pe baza unui algoritm AI, să auto-detecteze situațiile de urgență – incendiii, inundații, cutrenure, exploozii, și să transmită mesajul de alertă.
Iarna începe să-și intre în drepturi și în jud. Cluj. A nins viscolit azi-noapte și șoferii au început să aibă probleme pe unele drumuri județene.
Este și cazul celui dintre Ciurila și Sălicea, pe care s-a circulat în condiții dificile, fapt pentru care administratorul drumului a fost amendat pentru că nu a efectuat deszăpezirea acestuia și nu a acționat cu material antiderapant.
Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii
„În urma fenomenelor meteorologice recente din județul Cluj, caracterizate de ninsori abundente, traficul rutier pe sectorul de drum DJ107R, între localitățile Ciurila și Sălicea, s-a desfășurat în condiții dificile.
Polițiștii au efectuat verificări asupra stării de viabilitate a drumului, constatând că partea carosabilă era acoperită cu zăpadă, ceea ce a generat dificultăți pentru participanții la trafic.
Pentru a asigura desfășurarea în siguranță a circulației, polițiștii au intervenit pentru dirijarea traficului și au dispus măsuri operative pentru remedierea situației.
Totodată, în perioada 21-22 noiembrie a.c., polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Turda au aplicat două sancțiuni contravenționale operatorului economic responsabil pentru întreținerea acestui tronson de drum, având în vedere obligațiile legale privind deszăpezirea”, a transmis IPJ Cluj.
Primarul Clujului, Emil Boc, este și președintele Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European a Regiunilor, organism care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene.
Boc s-a aflat zilele trecute la Bruxelles la sesiunea plenară unde s-au aniversat 30 de ani de la înființarea Comitetului European al Regiunilor, ocazie cu care edilul Clujului a acordat un interviu pentru Cluj24.
Rep: Ce faceți la Bruxelles?
E.B. Este plenara Comitetului European al Regiunilor, comitet care este o instituție a UE, iar locul unde ne desfășurăm plenarele, pentru că suntem peste 400 de oameni la această întâlnire, este în sediul Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor este parlamentul primarilor din Uniunea Europeană și a șefilor de regiuni.
Sunt aceia care aduc vocea de jos a poporului european și o discută cu instituțiile europene. Procesele de luare a deciziilor implică atât Bruxelles-ul, Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, dimensiunea națională a statelor membre, guvernele statelor membre și dimensiunea locală, orașele și regiunile. Rolul nostru este acela de a le atrage atenția când o iau în direcție greșită.
Rolul nostru este acela de a cere mai multe resurse financiare ca să facem Europa puternică. Rolul nostru este acela de a arăta unde este prea multă birocrație și unde s-o corecteze. Rolul nostru este să arătăm, de exemplu, că politica de coeziune este acel lipici care ține Europa Unită.
Punctul nostru de vedere e luat în considerare
Rep: Dar aveți influență, aveți mecanisme prin care puteți influența decizia Parlamentului și a Comisiei, mai ales?
E.B: Evident că ei nu pot merge mai departe în nici o decizie fără punctul nostru de vedere. Noi nu votăm ca parlamentarii europeni, pentru că nu suntem aleși ai Parlamentului European. Dar suntem aceia fără de care ei nu pot merge mai departe.
Rep: În sensul că bugetul are nevoie de un aviz?
E.B: În sensul că punctul nostru de vedere, care se materializează în opinii, în puncte de vedere, este întotdeauna avut în vedere la luarea deciziilor majore în tot ceea ce înseamnă ecosistemul acesta de decizie politică de la Bruxelles.
Adun puncte de vedere comune
Rep: Și care e poziția dumneavoastră în acest organism al Uniunii Europene?
E.B: În cadrul Comitetului European al Regiunilor, eu dețin funcția de președinte al Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European al Regiunilor.
Adică acea comisie care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene, politicile care se bazează pe coeziune și domeniile precum transport, turism, locuire, tranziție justă, adică acele elemente care fac astăzi Europa puternică, dar în același timp îi creează și o problemă.
Deci, practic, rolul meu este, ca președinte, să adun de la toate regiunile din Uniunea Europeană, nu doar din România și din orașul meu, un punct de vedere comun și cu care să discutăm cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European și cu celelalte autorități de la Bruxelles, astfel încât să influențăm în interesul cetățenilor, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățenii Uniunii Europene. Primul și cel mai apropiat for, care e mai aproape de cetățenii europeni, suntem noi, primarii sau președinții de regiuni.
Ce era Clujul fără banii europeni
Rep: Ați sărbătorit 30 de ani de la înființarea acestui comitet, și ați și votat, exact, banii care se referă la politica de coeziune, care înseamnă ce? Că îmi spunea un expert de aici că tot timpul se iau bani de la politica de coeziune.
E.B: Uitați-vă la Cluj. Ce ar fi Clujul dacă nu ar fi avut cele 200 de milioane de euro care deja sunt implementate în Cluj? Când te uiți la Parcul Feroviarilor, o să știți că e făcut cu bani europeni.
Când te uiți la malurile Someșului, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles, duși prin munca noastră comună. Când te uiți la Piața Unii, o să știți că sunt banii duși de aici, din Bruxelles. Când te uiți la strada Kogălniceanu sau la strada Universității pietonalizată, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles.
Când vă uitați la autobuzele electrice din Cluj, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles. Când vă uitați la metrou, o să știți că sunt banii din Bruxelles început. Când te uiți la centura metropolitană, o să știți că sunt banii care vin de aici, de la Bruxelles.
Primul tronson Cluj-Florești deja este în lucru. Deci 4,5 miliarde de euro sunt acum banii europeni în lucru în Cluj-Napoca. Doar în municipiul Cluj-Napoca.
Ca să nu mai vorbim de cele 200 de milioane care s-au absorbit doar în ultimii patru ani.
Politica de coeziune, lipiciul UE
Rep: Vreți să mai rămâneți în cadrul acestui organism, pentru că a expirat mandatul conducerii Comitetului European al Regiunilor odată cu reînnoirea Parlamentului European?
E.B: Pentru că am fost reales ca primar, voi rămâne în această calitate. Pentru că Asociația Municipiilor din România m-a mandatat să reprezint în continuare Asociația, în numele municipalităților din România, alături de alți colegi de-ai mei, în viitorul Comitet European a Regiunilor, al cărui mandat începe în februarie 2025.
Acum este sfârșitul actualului mandat. De ce e importantă prezența noastră aici? În primul rând, avem un rol decisiv în aducerea banilor acasă.
Pentru că dacă nu am fi aici… Toată lumea vrea să ia banii. Se duc în diverse domenii.
Iar noi le arătăm celor prezenți aici că politica de coeziune, adică creșele, grădinițele, școlile, sunt făcute pe banii europeni din Cluj-Napoca. Școala Agârbiceanu, uitați-vă la Onisifor Ghibu, școli făcute pe banii unii UEde aici. Cresc calitatea vieții în fiecare colț al Europei.
Ne ajută să avem și noi un stil de viață european la noi acasă. Asta face politica de coeziune, acel lipici care diminuează decalajele dintre regiuni.
Le ajută pe toate să poată merge într-o direcție încât să nu se mărească diferența dintre ele ci să se apropie astfel încât libertatea de a alege să rămâi acasă să fie o libertate adevărată. Adică să nu fii forțat din motive economice să-ți părăsești regiunea, orașul, țara sau…
Rep: Ar ridica toată Europa cam la același nivel.
Calitatea vieții pentru oameni
E.B: Iar prin asta toți câștigăm. De ce?
Pentru că piața unică înseamnă că trebuie să ai condiții să vinzi toate produsele Uniunii Europene și să produci plus valoare și prosperitate în fiecare colț al Uniunii Europene. Dacă piața unică se restrânge doar la câteva zone din vestul Europei rămâne o mare arie europeană neexploatată din potențialul pieței unice. Dar piața unică să fie eficientă trebuie să ai și coeziunea ca să poți produce în fiecare colț al Unii Europene.
Dacă trebuie să ai oameni. Oamenii trebuie să aibă o calitatea vieții. Ce înseamnă aia?
Sănătate, spitale, educație, școli, grădinițe înseamnă infrastructuri centurile ocolitoare, metrou, înseamnă parcuri, înseamnă calitatea vieții, înseamnă transport public sustenabil, fără poluare.
Asta e coeziunea. De asta mă bat aici când vin la Bruxelles în primul rând, evident, să aduc cât mai mulți bani acasă în țară, felia noastră din coeziune să fie cât mai mare și mai consistentă cu argumente și la același timp să păstrăm pacea și prosperitatea în Europa.
Să știți că pacea și prosperitatea depinde de coeziune. Pentru că dacă nu se măresc decalaje dintre regiuni, oamenii încep să fie mulțumiți în Europa, dar când se măresc decalajele și oamenii devin unii foarte bogați, alții foarte săraci, tensiunea e la masă și de acolo până la spargerea UE nu e decât un singur pas. Deci ce facem noi aici?
Să păstrăm Europa unită
Cel mai important, păstrăm Europa unită. Și dacă Europa e unită, avem pace. Pentru că a doua zi, când Europa s-a dus la vale, încep războaiele și aici, în interiorul UE.
Cât timp avem Uniunea Europeană, avem pace acasă. Când coeziunea va dispărea, și Uniunea Europeană va dispărea și vor începe, așa cum a început după prăbușirea Imperiului Roman, de acum 2000 de ani, încep să-ți vină barbarii, încep să-ți vină tensiunile în interior și încep războaiele.
Haideți să ne păstrăm ce am câștigat. Pentru că bine spunea unul dintre fondatorii Uniunii Europene, mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie. Cât timp ne vom război pe masă, atunci este în regulă.
Astăzi suntem de acord că nu suntem de acord. Dar mâine venim înapoi la masă și găsim banii să mergem mai departe.
Asta este cam 10% din ceea ce fac.
Florin Danciu