Connect with us

ECONOMIE

Părere de ministru clujean. Marcel Boloş: „Dacă privim rezultatele, aş spune ca fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor”

Publicat


bolos
Rata de absorbţie a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 54% la 77%, în ultimul an fiind trimise şi aprobate toate cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc 46 miliarde euro pentru investiţii strategice, transmite Agerpres.
Potrivit raportului de activitate publicat de fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în ultimul an (mai 2022 – mai 2023), suma totală primită de România din fonduri europene prin Politica de Coeziune şi PNRR este de 11,3 miliarde de euro.
„La preluarea acestui mandat, mi-am asumat că va fi dedicat beneficiarilor. Toate demersurile pe care le-am făcut au avut un obiectiv precis: să transformăm banii europeni puşi la dispoziţia României în investiţii şi în oportunităţi de creştere. 2022 – 2023 a fost perioada în care, pe lângă absorbţia fondurilor alocate prin programele operaţionale din perioada 2014 – 2020, ni s-a oferit oportunitatea unică de a accesa finanţarea acordată prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă ce se adaugă bugetului semnificativ din Politica de Coeziune aferent perioadei 2021 – 2027. Cum va reuşi România să fructifice, în anii următori, acest buget fără precedent cred eu că depinde, în foarte mare măsură, de deciziile pe care le-am luat în această perioadă, de modul în care am ales să netezim drumul către reforme profunde şi investiţii durabile, care să aibă capacitatea de a schimba în bine viaţa românilor”, a transmis ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat.
Prin politica de coeziune, în ultimul an s-au încheiat peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro, în timp ce numărul contractelor semnate de coordonatorii de reforme şi investiţii, prin PNRR, este de peste 8.800, în valoare totală de 26 miliarde de euro.
  „Dacă privim rezultatele, aş spune ca fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor, atât din punctul de vedere al sumelor atrase de România şi al contractelor semnate, cât şi al mecanismelor pe care le-am pus în practică, prin descentralizare, digitalizare, debirocratizare, planificare şi predictibilitate. Cea mai mare satisfacţie pe care o am după acest an de eforturi intense este că rezultatele se văd cel mai bine în viaţa de zi cu zi a oamenilor: am oferit companiilor din toată ţara sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, 1 miliard de euro au fost investiţi în eficienţa energetică naţională şi 4 milioane de români vulnerabili au primit sprijin material pentru alimente, îmbrăcăminte, rechizite sau pentru plata facturilor de energie. Le mulţumesc prim-ministrului Nicolae Ciucă şi colegilor mei miniştri pentru tot ce am reuşit să realizăm împreună în domeniul fondurilor, iar pe colegii mei din minister îi felicit pentru aceste rezultate şi le mulţumesc pentru munca remarcabilă pe care au depus-o neobosit”, a completat ministrul Marcel Boloş.
Până în prezent, sumele primite de la Comisia Europeană din prefinanţări şi rambursări reprezintă 77% din alocarea totală a programelor operaţionale aferente perioadei 2014 – 2020. Autorităţile de management au semnat 16.616 contracte de finanţare cu beneficiarii, cu o valoare totală de aproximativ 48,5 miliarde euro, din care peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro au fost semnate doar în ultimul an. Plăţile totale către beneficiari în cadrul contractelor semnate însumează circa 21,3 miliarde euro, în ultimul an fiind făcute plăţi de peste 7 miliarde euro.
În cursul anului anului trecut, a fost semnat Acordul de parteneriat 2021 – 2027 şi au fost aprobate toate cele 16 programe (8 programe naţionale şi 8 programe regionale) care aduc României 46 de miliarde de euro în perioada de programare 2021 – 2027.
Potrivit MIPE, este primul exerciţiu de gestionare descentralizată a 8 din cele 16 programe aprobate, iar prin Ordonanţa de urgenţă nr. 23 din 12 aprilie 2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027 au fost reglementate măsuri de simplificare şi debirocratizare a accesării fondurilor.
Pe de altă parte, publicarea în luna februarie a calendarului estimativ al apelurilor de proiecte pentru 2023 şi 2024, o premieră în domeniul fondurilor, răspunde obiectivului de predictibilitate stabilit pentru această nouă perioadă de programare.
Până în prezent, au fost lansate în consultare publică ghiduri aferente a 100 apeluri de proiecte, în valoare totală de aproximativ 8,3 miliarde euro, din care circa 5,2 miliarde euro reprezintă contribuţia UE. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele, priorităţile şi bugetele stabilite prin programele negociate şi aprobate de către Comisia Europeană. Primele apeluri de proiecte urmează a fi deschise în luna iunie 2023.
  În perioada 2022 – 2023, companiile din România au avut acces la 1,5 miliarde de euro din fonduri europene, prin intermediul a patru măsuri.
Prin Măsura 412, MIPE a finanţat acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. În total, s-au semnat cu beneficiarii 13.361 contracte.
  Măsura 411 a avut un buget de 400 milioane de euro şi finanţată prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă a mediului de afaceri. În total au fost semnate 1.418 contracte.
Prin Măsura 411 BIS s-au acordat granturi din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor din industria alimentară şi a construcţiilor cu un buget total de 300 milioane euro finanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020. Aici s-au semnat 733 contracte cu o valoare de 251 milioane euro.
MIPE a implementat în toamna anului 2022 un pachet de măsuri de 500 de milioane de euro pentru a sprijini sectorul antreprenorial să dobândească independenţă energetică, prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor şi construcţiilor industriale/prestărilor de servicii precum şi celor specifice proceselor tehnologice cât şi pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu. Apelul a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
În cadrul apelului au fost depuse în total 718 proiecte, dintre care au fost aprobate 365, peste 90% din acestea fiind şi semnate.
În ceea ce priveşte sprijinul persoanelor vulnerabile, pachetul pentru perioada mai 2022 – mai 2023 a fost de peste 2 miliarde de euro de care beneficiază peste 4 milioane de persoane vulnerabile din România. Măsurile au fost finanţate prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 – 2020 şi prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 şi au oferit sprijin material concret persoanelor aflate în dificultate: sarduri de energie de 1.400 lei pentru 4 milioane de beneficiari – buget: 800 milioane euro; tichete sociale pentru alimente în valoare de 250 lei pentru 2,5 milioane de persoane – buget: 1,25 miliarde euro; pachete cu alimente a câte 25 de kg (3 tranşe acordate în 2022 şi 2023) pentru 1,18 milioane persoane: buget 49 milioane euro / tranşă; preşcolari şi elevi primesc tichete educaţionale în valoare de 500 lei pentru rechizite: 40 milioane euro; mame din grupuri vulnerabile primesc 2.000 lei pentru trusoul nou născutului: buget 12 milioane euro.
„În perioada de programare 2021 – 2027, prin programul special dedicat persoanelor vulnerabile, Programul Incluziune şi Demnitate Socială, România are la dispoziţie un buget de 4,15 miliarde de euro pentru a susţine măsuri sociale, din care aproape 1 miliard de euro sunt destinaţi acordării de sprijin material precum pachetele cu alimente de bază sau mese calde, sprijin pentru achiziţionarea de rechizite şi îmbrăcăminte pentru copiii din medii defavorizate, sprijin pentru cuplurile mamă – copil”, precizează MIPE.
Potrivit sursei citate, reglementările adoptate pe parcursul ultimului an au asigurat continuitatea proiectelor de infrastructură cu impact asupra a 7.000 de şantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanţare de 13 miliarde de euro.
Unul dintre principalele obiective ale acestei perioade a fost continuarea investiţiilor în infrastructura de apă şi apă uzată, în ultimul an fiind semnate 29 contracte în valoare totală de 1,2 miliarde euro, ceea ce înseamnă 267.000 români conectaţi la reţeaua de apă şi 181.578 la reţeaua de canalizare.
De asemenea, au fost salvate proiecte strategice de peste 10 miliarde euro din perioada 2014-2020 prin adoptarea unui act normativ care stabileşte şi defineşte tipurile de proiecte care fac obiectul procesului de închidere (proiecte etapizate, proiecte nefuncţionale, proiecte nefinalizate, proiecte ce trebuie reziliate). În plus, permite trecerea proiectelor dintr-o perioadă de programare în alta.
  Până în acest moment, România a implementat cu succes un număr de 72 de ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.
Prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022, fiind condiţionată de îndeplinirea satisfăcătoare a celor 21 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului IV 2021, suma efectiv încasată de România fiind de 2.561.989.840 euro, la care se adaugă 3,79 miliarde euro din prefinanţări.
„România s-a numărat printre primele şapte state din UE care au reuşit trimiterea cererii numărul II, condiţionată de realizarea unui număr de 51 de ţinte şi jaloane aferente trimestrelor I şi II ale anului 2022. Au fost reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental”, menţionează instituţia.
În calitate de coordonator naţional al PNRR, MIPE a demarat discuţiile cu Comisia Europeană pentru modificarea PNRR pe trei componente: introducerea capitolului RePowerEU (1,4 miliarde de euro pentru investiţii strategice în domeniul siguranţei energetice), diminuarea alocării ca urmare a creşterii economice şi modificări în baza circumstanţelor obiective.
În perioada aprilie 2022 – mai 2023 ministerele de resort în calitate de coordonatori de reformă/investiţii au lansat 64 apeluri de proiecte în valoare de 14, miliarde de euro în vederea realizării ţintelor şi a jaloanelor din PNRR, în urma avizelor emise de către MIPE, în calitate de coordonator naţional PNRR.
Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi au fost într-un dialog constructiv permanent, iar MIPE a transmis în numele României informal propunerile în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR. Modificarea Planului în conformitate cu circumstanţele şi nevoile actuale cuprinde trei componente distincte: diminuarea alocării în urma creşterii economice; introducerea capitolului REPowerEU; modificări în baza circumstanţelor obiective”, se mai arată în comunicat.
Pe de altă parte, MIPE aminteşte că România are acum un sistem informatic nou, MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 prin care se vor atrage cele 46 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021-2027.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Accident pe centura Vâlcele-Apahida. Un bărbat a rămas încarcerat

Publicat

De

Un accident a avut loc sâmbătă dimineață la ieșire din cartierul Borhanci, pe centura Vâlcele-Apahida.

Pompierii au intervenit sâmbătă dimineață la un accident petrecut pe centura Vâlcele-Apahida, la ieșire din cartierul Borhanci.

Din primele informații, ar fi vorba despre un accident cu o singur autoturism, în interiorul căruia se afla un bărbat încarcerat.

Victima este conștientă și cooperantă.

„La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare și un echipaj SMURD, tip terapie intensivă mobilă. Bărbatul a fost extras de către echipajele de descarcerare și predat echipajului SMURD. Conform primei evaluări acesta era conștient și cooperant”, au transmis reprezentanții ISU Cluj.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pro Infrastructură: Licitația tronsonului 2 al centurii metropolitane, ANULATĂ de Primăria Cluj-Napoca

Publicat

De

Asociația Pro Infrastructură a anunțat că licitația pentru tronsonul 2 al centurii metropolitane a Clujului a fost anulată din nou.

Asociația Pro Infrastructura a arătat, pe rețelele de socializare, că Primăria Cluj-Napoca ar fi descalificat oferta depusă de asocierea condusă de CON A pentru lucrările la tronsonul 2 al centurii metropolitane.

Pro Infrastructură: Licitația tronsonului 2 al centurii metropolitane, ANULATĂ de Primăria Cluj-Napoca

„BREAKING: Anulare-nainte de Săptămâna Mare pe Centura Metropolitană Cluj-Napoca.

Pe 9 aprilie ceream un deznodământ. Acesta a venit astăzi: anularea licitației după 5 luni în care primăria a clocit singura ofertă depusă de către sibienii de la CON-A și bistrițenii de la Dimex în noiembrie 2023.

Este neverosimil felul în care administrația clujeană în frunte cu primarul Emil Boc se chinuie, realmente, să «implementeze» acest proiect: studiu de fezabilitate gestionat din 2017 care trebuia să fie gata în 12 luni dar a durat 4 ani, la prima licitație pornită în februarie 2023 n-a participat nimeni și a fost anulată în mai, iar la a doua au avut nevoie de 5 luni ca să descalifice unica ofertă, deși puteau face asta în 3-4 săptămâni.

Poate a treia oară-i cu noroc”, se arată în postarea Asociației Pro Infrastructură.

Dimex 2000 ar fi primit notificare de anulare a licitației

Potrivit informațiilor Cluj24, firma Dimex 2000, una din asocierea care a depus oferta, ar fi primit o înștiințare de anulare a licitației din partea Primăriei Cluj-Napoca.

Pe platforma SEAP, a licitațiilor publice, licitația de proiectare și execuție a tronsonului 2 al centurii figurează ca fiind „în desfășurare”, dar sprecialiștii Asociației Pro Infrastructura au explicat că schimbarea statusului în „anulată” durează.

Pe de altă altă, Mircea Bulboacă, președintele companiei CON-A din Sibiu, liderul asocierii care a depus oferta, a declarat pentru Cluj24 că nu a primit nicio înștiințare privind anularea licitației și s-a arătat mirat de un asemenea demers al Primăriei clujene.

„Eu nu am fost informat și nu văd de ce s-ar anula”, a spus Bulboacă.

De asemenea, Cluj24 a contactat conducerea Primăriei Cluj-Napoca pentru un punct de vedere, dar nu am primit niciun răspuns.

Costuri mai mari pentru cele două tronsoane de centură

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat recent actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru centura metropolitană. Astfel, valoarea totală a investiției a crescut la peste 8,65 de miliarde de lei cu TVA.

Tronsonul I a ajuns la peste 6,1 miliarde de lei cu TVA, iar tronsonul II, la peste 2,5 miliarde de lei cu TVA.

„E o chestiune tehnică. Se actualizează valoarea de realizare a centurii metropolitane, tronsonul 2, prin actualizarea indicatorilor tehnico-economici cu nivelul inflației, astfel încât să poata fi finalizată procedura de licitație”, a declarat primarul Emil Boc la Napoca Live.

Amintim că licitația pentru tronsoanele 2 și 3 a fost anulată în mai 2023, deoarece niciun constructor nu s-a înscris la start. Ulterior, licitația a fost relansată sub forma unui singur tronson. În cadrul licitației, a fost depusă o singură ofertă, cea a Asocierii CON-A Operations, Dimex 2000, Hydrostroy AD, Concelex si Automagistral-Pivden.

Contractul pentru primul tronson al centurii metropolitane a fost semnat în luna august 2023 cu Asocierea S.C. Viarom Construct S.R.L. – S.C. Electrogrup S.A.

Durată de execuție este de 20 luni, din care 6 luni pentru proiectare și 14 luni pentru execuție.

La începutul lunii aprilie, Primăria Cluj-Napoca a făcut cerere către CNAIR pentru a putea face plata pentru exproprieri, astfel încât să poată începe lucrările la centură.

Citește mai departe

EVENIMENT

Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj închiriază spații pentru fumători. Când e licitația

Publicat

aeroport cluj facebook

Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj anunță o licitație publică în 16 mai ora 9 pentru închirierea unor spații cu destinația spațiu fumători.

Potrivit anunțului de licitație, un spațiu este situat în incinta aeroportului clujean la Terminalul pasageri Plecări Schengen, parter, zona de Nord, având o suprafață totală de 51,33 mp, iar celălalt la Terminalul pasageri Plecări Non-Schengen, etaj, zona de Nord-Est, având o suprafață totală de 63,60 mp.

Data-limită de depunere a ofertelor este 16 mai ora 8,50, ședința publică de deschidere a ofertelor fiind programată în aceeași zi la ora 9.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Alunecarea de teren de pe str. Uliului, văzută din DRONĂ. Strada e închisă. Viceprimarul Tarcea, la fața locului

Publicat

drona

Craterul apărut pe strada Uliului din Cluj-Napoca în urma surpării de teren de vineri seara a fost surprins de un clujean din dronă, iar imaginile arată dimensiunea sa și faptul că strada este complet blocată pentru accesul mașinilor. Viceprimarul Dan Tarcea a fost la fața locului.

Porțiunea afectată, o lungime de aproximativ 20 m, este îngrădită cu benzi de avertizare și de interzicere a accesului.


Clujenii care locuiesc mai sus pe stradă nu pot folosi mașinile pentru a coborî în oraș, iar accesul se face doar pe jos.

Locuitorii reclamă lipsa de reacție a autorităților și declară că se tem de venirea unei ploi abundente, care ar putea surpa și mai tare drumul.

„Asta e șocant, lipsa de reacție… Genul acesta de calamități se pot întâmpla, dar este o totală lipsă de reacție. Vine Poliția Locală, care nu poate să facă nimic. Avem noroc că nu plouă astăzi, dar ce o să se întâmple dacă mâine sau în următoarele zile o să plouă? Nu vine niciun profesionist din Primărie să ia vreo decizie”, a declarat un locuitor al străzii.

Vom reveni cu detalii despre intervenția autorităților și vom prezenta și soluții tehnice propuse de acestea pentru stabilizarea alunecării.

Viceprimarul Tarcea la fața locului

UPDATE. Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, și directorul Poliției Locale, Marcel Bonțidean, au fost sâmbătă dimineață la locul surpării de pe strada Uliului și au vorbit cu un locuitor al străzii.

Tarcea nu a făcut declarații și a spus doar că autoritățile locale sunt preocupate să găsească soluții pentru rezolvarea situației.

Locuitorii care locuiesc mai sus pe stradă au o cale de acces prin Hoia, un drum neasfaltat, de pământ și piatră.

„Doamne ferește să avem nevoie de ambulanță sau de pompieri”, a spus un locuitor de pe Uliului.

 

Sursa video & foto: Sergiu Răzvan

drona

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax