Connect with us

Aberații de România

OPULENȚĂ PE BANI PUBLICI. În plină pandemie, rectorul unei universități și-a cumpărat mobilier de lux de aproape 300.000 de euro

Publicat


* Birouri de 2.000 de euro, uși de 1.000 de euro, stative de 500 de euro, piele Burgundy, nuc Tanganika, mobilier tip British
* O măsuță de imprimantă e 5.500 de lei
* O bibliotecă de perete e 4.000 de euro
* Toate achizițiile au fost făcute din fondurile Universității de Agronomie (care acum se numește Universitatea de Științele Vieții) din Iași, anul trecut, în plină pandemie, când România avea deficit de 7%
* 300.000 de euro dintr-un foc pentru că rectorul universității, Gerard Jităreanu, a vrut să-și schimbe mobilierul la începutul celui de-al treilea mandat de rector.

Citești mai multe despre acest subiect dacă accesezi acest link.

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Aberații de România

Primăria SMART se LĂFĂIE în BANII clujenilor. ORAŞUL Primăria Cluj-Napoca. Bibarţ de la Arad poate ce nu e în stare BOC

Publicat

Într-un oraş de 5 stele, informatizat, european, smart – cum se laudă conducătorii administraţiei din Cluj-Napoca -, primăria a devenit un adevărat oraş în oraş din punct de vedere al numărului de angajaţi. Primăria Cluj-Napoca are, după declaraţia de anul trecut a lui Emil Boc, 3.172 de angajaţi!

Oraşul Băile Tuşnad, de exemplu, are doar 1.600 de locuitori, jumătate cât primăria clujeană. Ca să dăm exemplu şi din Cluj, oraşul Huedin are 9.300 de locuitori. Mai puţin de 3 primării clujene. În administraţiile lui Emil Boc, numărul angajaţilor primăriei s-a dublat, în loc să se reducă. Deşi suntem aşa de informaizaţi, smart şi europeni… O structură hiperbirocratizată, o cazemată greu accesibilă şi mulţi, prea mulţi frecători de mentă, care se lăfăie pe salarii grozave, plătite din contribuţiile clujenilor. Potrivit unor calcule, peste 10% din bugetul local, adică zeci de milioane de euro, merg pe … salariile angajaților.

În timp ce administraţia condusă de Emil Boc se tot umflă, într-un alt oraş mare, Arad, primarul Călin Bibarţ a anunţat o reducere a organigramei cu o treime!

Lauda de sine

Într-o declaraţie de exact acum un an, iulie 2020, Emil Boc se bătea cu cărămida de piept, în contextul pandemiei COVID-19.

”Avem 3.172 de angajaţi şi opt cazuri confirmate de COVID. Vă asigur că prima atitudine a fost cea de responsabilitate şi de calm. Nu are nicio vină persoana care are acest virus. Trebuie doar să acţionăm responsabil, conform prevederile legii: se face ancheta epidemiologică, se stabilesc contacţii direcţi, se izolează la domiciliu cei care au simptome. Se face testarea, după care Primăria apelează la dezinfectare, concedii sau munca la domiciliu şi de a respecta masca, distanţarea şi spălatul mâinilor”.

Aceasta este declaraţia lui Emil Boc. 3.172 de angajaţi.

De fapt, după ultima organigramă aprobată, din 2021, strict Primăria Cluj-Napoca are ”doar” 1.099 de angajaţi. Dar la aceştia se adaugă vreo 350 de angajaţi ai Poliţiei locale. Şi ar fi 1.400 de angajaţi. Dar se mai adaugă RADP, RATUC, Regia de Termoficare, Sala Polivalentă şi Cluj Inovation Park. Probabil că, adunaţi toţi, fac o armată de 3.172 de angajaţi. Nu putem să-l contrazicem chiar pe primar.

Aradul poate, Clujul-nu

Primarul municipiului Arad, Călin Bibarţ, a anunţat zilele trecute că primăria pe care o conduce îşi va reduce organigrama cu 360 de posturi până la toamnă. De la 1.150 de posturi, la 790. Posturile de conducere de la Arad vor fi reduse de la 75 la 59. În acest fel, Bibarţ estimează o economie anuală de 10 milioane de lei! Oare ce economie ar putea să facă Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca?

Pentru o comparaţie sumară, menţionăm că municipiul Arad, la 170.000 de locuitori (mai mult de jumătatea Clujului), va avea o primărie cu vreo 700 de angajaţi. Cluj-Napoca, cu 324.000 de locuitori, are o primărie cu 3.200 de angajaţi (de 4-5 ori mai mulţi decât Aradul).

Dar Clujul e şi oraş smart, informatizat. Faceţi, clujeni, comparaţia matematică. Şi economică.

Stufoşenia Primăriei Cluj-Napoca

Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca, un fel de guvernare locală din umbră, format din peste 52 de asociaţii civice, a făcut şi el o analiză a „Fenomenului birocratic în Primăria Cluj-Napoca”, în iunie 2020.

Dacă ar fi citit analiza, primarul Emil Boc s-ar fi luat de păr.

„Pentru a avea inca din inceput o imagine a stufoseniei de angajati cu care opereaza primaria noastra, am descarcat de pe site-ul institutiei ultima ORGANIGRAMA facuta publica.

Din continutul ei ar fi de inteles ca la cei 1095 de angajati proprii ar trebui sa adaugam Politia locala cu 321 persoane, astfel ca am ajunge la un total de 1416 persoane. Nu avem insa acces la aceasta clarificare si nu este singura primarie din cele analizate care nu doreste sa elucideze aspectul numeric al angajatilor”, se arată în analiza CCL.

Cluju-i fruncea la risipit bani

În aceeaşi analiză se fac comparaţii şi cu alte oraşe din ţară. Unele, la fel de mari cât Clujul.

„Am analizat date publice curente, luate de pe site-urile catorva primarii cu populatie cuprinsa intre 125.000 si 310.000 locuitori (date statistice dupa recensamantul ultim, din 2011).

Comparativ cu alte orase,municipiul Cluj-Napoca sta in felul urmator:

Municipiul Numarul angajatilor primariei Numarul de

locuitori/2011

Ponderea angajatilor primariei/Total populatie
municipiul Constanta 747 254.693 0,29 %
municipiul Iasi 837 263.410 0,32%
municipiul Timisoara 644 304.467 0,21%
municipiul Craiova 614 243.765 0,25%
municipiul Tg.Mures 873 127.849 0,68%
municipiul Brasov 335 227.961 0.15%
municipiul Oradea 581 183.123 0,32%
municipiul Cluj-Napoca 1.095 309.136 0,35%

Iata si parte dintr-o analiza recenta, pe acelasi subiect, din ziarul Justitiarul, cu numarul din 17 noiembrie 2019, unde apare, in plus numarul politistilor locali si banii cheltuiti din buget:

“Dacă numărul angajaților din primărie și al polițiștilor locali poate fi aflat din organigramă (sau din alte surse oficiale), numărul total al sinecurilor e imposibil de aflat. Din fericire, putem afla bugetul local anual plății angajaților din primării.

Așadar, situația cu angajații din primăriile din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Oradea, Târgu-Mureș e următoarea:

Cluj-Napoca

Primar: Emil Boc (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 326 milioane de euro

Număr angajați primărie: 1095

Polițiști locali: aproximativ 320

Bugetul alocat salariilor: 35.8 milioane de euro

Timișoara

Primar: Nicolae Robu (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 316 milioane de euro

Număr angajați primărie: 539

Polițiști locali: aproximativ 370

Bugetul alocat salariilor: 18.8 milioane de euro

Iași

Primar: Mihai Chirica (independent)

Bugetul orașului (pe an): 204 milioane de euro

Număr angajați primărie: 784

Polițiști locali: 361

Bugetul alocat salariilor: 30 milioane de euro

Constanța

Primar: Decebal Făgădău (independent)

Bugetul orașului (pe an): 168 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 778

Polițiști locali: 219

Bugetul alocat salariilor: 23 milioane de euro

Oradea

Primar: Ilie Bolojan (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 311 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 569

Polițiști locali: 71

Bugetul alocat salariilor: 10 milioane de euro

Târgu Mureș

Primar: Dorin Florea (ALDE)

Bugetul orașului (pe an): 71 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 873

Polițiști locali: 139

Bugetul alocat salariilor: 16 milioane de euro”, se mai arată în analiza CCL.

Foarte mulţi şefi şi şefuţi în primăria clujeană, salarii pe măsură

Raportul CCL trece în revistă şi o serie de salarii din primăria clujeană. Precizăm că e vorba de nivelul de acum 2-3 ani.

„Revenind la Cluj-Napoca, poate sunteți curioși să aflați ce fac mai exact cei aproape 1100 de angajați.

Concret, avem cam 100 de șefi, șefuleți. Restul sunt „executanți”. Dacă aveți răbdare, dați click și delectați-vă. Cu salarii de 22.000 lei (Emil Boc), sau 4000 de euro pensia eroului local Marcel Bonțidean, sau 4000 lei media pentru un polițist local, cine n-ar dori să lucreze în acest Paradis?“, menţionează raportul.

Concluzii grave

Analiza CCL scoate în evidenţă faptul că, deşi au tot fost angajaţi oameni şi organigrama a tot crescut, calitatea serviciilor primăriei către clujeni nu s-a prea îmbunătăţit.

„Toate elementele de analiza, culese din cele doua surse de date de referent ne spun acelasi lucru:

Cu exceptia municipiului Tg.Mures, unde exista o particularitate de mediu dar si o exagerare fara margini pe subiectul analizat, Cluj-Napoca ocupa un neonorant loc secund. Orice apel public adresat Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a supune analizei responsabile acest subiect a fost tratat cu neglijenta. Asa cum am subliniat adeseori in ultimii 3-4 ani cu exceptia momentului votului periodic pentru validarea initiativei Primarului, de aprobare a Organigramei primariei, nu am vazut dorinta pentru analiza pertinenta a activitatii pe fiecare departament. Este adevarat ca s-au inregistrat voturi impotriva ori abtineri la vot, insa acest fapt nu a fost luat in judecata ulterioara.

Am avut parte si de iesiri publice frecvente ale dlui. Primar, prin care ne anunta reusite in informatizarea proceselor de lucru din primarie cat si in relatia cu cetatenii,insa timpul a dovedit ca nevoia de angajari de personal a fost mereu mai mare iar servirea cetatenilor nu s-a imbunatatit substantial.

Este de notorietate

Practic, faptul ca un numar marit de functionari la o populatie relativ stabila, produce birocratie, scade calitatea serviciilor si sporeste nemultumirea cetatenilor. Cel mai elocvent exemplu vine din recenta perioada cu pandemia COVI 19, cand numarul injumatatit de personal din primarie a reusit sa serveasca mai bine cetatenii iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid si multumitor in relatia cu cetatenii.

Argumente cum ca exista normative la nivel european care ingaduie angajarea unui numar mare de personal in primarii, nu pot fi luate in considerare, atat timp cat ne referim la orase cu putere financiara diferita, la comunitati cu educatie si comportamente diverse, la primari mai mult sau mai putin gospodari, la structuri etnice, religioase,de varsta,de traditii necomparabile.

Municipiul Cluj-Napoca,a devenit un pol de dezvoltare in zona Transilvaniei iar veniturile bugetului local au crescut pe masura, insa pe astfel de evolutii economice prioritatea directionarii surplusului banesc este limpede, spre investitii si nicidecum spre angajari pentru birocratizare.

Asa cum am concluzionat dupa dezbaterile CCL din ultimele doua luni, PANDEMIA a adus cerinta acuta de schimbare in administratia locala. Vremea impartitului de bani in perioade de criza cere abordari profund schimbate. Prioritatile sunt altele iar alegerile locale vor pune in evidenta nevoia de schimbare de strategie”, mai relevă analiza.

(MaAv)

Citește mai departe

Aberații de România

ALBA-NEAGRA cu COVID. Pusă de DSP Cluj să stea în carantină 3 ZILE

Publicat

O româncă stabilită la Cluj, a fost pusă în fața unei situații inedite: are și nu are COVID 19. Pentru protejarea celor din jur, cu toate că s-a vaccinat, s-a autoizolat la domiciliu. Surpriza ei a fost să afle de la DSP Cluj că trebuie să stea în carantină 3 zile.

A vrut să se interneze în spital, iar procedura standard prevede o testare în prealabil. Testul a ieșit POZITIV. Văzând că nu are simptome, că stă mai mult în casă decât afară, știind că s-a vaccinat și cu rapel Pfizer, s-a dus să se testeze și la un cabinet privat. Testul a ieșit NEGATIV.

Neștiind ce să facă, a ales să se izoleze la domiciliu. După mai bine de o săptămână de la testarea pozitivă, a primit o decizie pe e-mail de la DSP, prin care era informată că trebuie să mai stea în carantină până în 11 aprilie, adică încă 3 zile.

Ca o paranteză – alți clujeni au declarat pentru Cluj24 că nu au primit deloc înștiințări de la DSP, așa cum s-a reglementat prin Ordin de ministru.

Conducerea DSP Cluj a precizat pentru Cluj24 că la nivelul județului sunt foarte multe cazuri de analizat zilnic, pe lângă cele 400 de cazuri confirmate, sunt și contacții direcți care trebuie să fie notificați, iar din cauza volumului mare de lucru pot apărea anumite întârzieri de comunicare.

”Dar au obligația să se izoleze imediat, după cum sunt înștiințați când își fac testul. Nu ai voie – o dată ce ieși pozitiv – să mergi altundeva, să te testezi, pentru că trebuie să stai izolat”, a declarat directorul DSP Cluj, Mihai Moisescu.

Unitățile de stat sau private sunt obligate să încarce într-o platformă națională toate cazurile depistate pozitiv, iar de aici DSP selectează persoanele care trebuie să fie notificate cu privire la carantină.

Mai bine să te autoizolezi decât să riști

Nerespectarea obligațiilor instituite de legislația specifică, așa cum au fost precizate anterior constituie infracțiunea prevazută de Codul Penal la Art 352  – Zădărnicirea combaterii bolilor și se pedepsesc după cum urmează:

 (1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amendă.

Citește mai departe

Aberații de România

EVITAŢI. Mii de CLUJENI s-au PROGRAMAT pentru VACCIN anti-COVID-19 la un centru care NU FUNCŢIONEAZĂ. Ţara lui PAPURĂ Vodă

Publicat

Câteva mii de clujeni s-au programat până acum la un centru de vaccinare anti-COVID-19 care însă nu funcţionează. Şi se pare că nici nu va funcţiona degrabă. Centrul respectiv este la Şcoala Horea de pe strada Horea din Cluj-Napoca.

Am aşteptat 3 săptămâni, niciun semn

Un clujean, F.L, ne-a sesizat astăzi că s-a programat pentru vaccinare la Şcoala Horea, dar că totul a fost degeaba. La fel ca el au procedat alte aproximativ 3.000 de clujeni.

„În urmă cu trei săptămâni m-am înscris pe platformă pentru vaccinare la Şcoala Horea de pe strada Horea. Am aşteptat până azi, nu m-a sunat nimeni, n-am primit niciun mesaj şi am zis să merg să văd care a situaţia. Am mers la Şcoala Horea şi mi s-a spus de la poartă că n-a fost nimeni vaccinat acolo, că nu e încă funcţional centrul de vaccinare, nu lucrează. Asta, deşi e trecut ca funcţional pe platformă şi m-am programat. Înaintea mea erau înscrişi acolo peste 1.400 de persoane. Acum sunt înscrise circa 3.000”, a declarat, pentru Cluj24, F.L.

Prefectul: Poate va funcţiona din 20 aprilie

Pentru a lămuri situaţia, în special pentru cei care s-au înscris deja la centrul respectiv, şi pentru cei care ar urma să se mai înscrie, am luat legătura cu prefectul judeţului Cluj, Tasnadi Szilard.

„Am înţeles că au problemă de personal. Astăzi a pornit la Turda un nou centru, eventual să încerce acolo. Acum, mie îmi apare centru de la Horea pe lista centrelor inactive, care nu vaccinează în momentul de faţă. Pe cale de consecinţă, nu pot să vaccineze. Noi avem promisiunea de la Bucureşti că în jurul datei de 20 aprilie o să ne pornească fiecare centru propus, între care e şi Horea. Dacă vor neapărat să se vaccineze la Şcoala Horea, ori aşteaptă până se activează, aproximativ în 20 aprilie, ori se programează în alte centre. La Floreşti, de exemplu, se aşteaptă în medie două-trei-patru-cinci zile”, a declarat, pentru Cluj24, prefectul Clujului.

Demers

Cluj24 a lansat o nouă rubrică, „Aberaţii de România/Sesizări de la cititori”. România are printre cele mai stufoase sisteme birocratice din Europa. Acoperiţi de legi şi de regulamente, instituţiile şi funcţionarii care trebuie să-i deservească pe cetăţeni se acoperă, la rândul lor, cu hârtii şi proceduri. Iar aceste proceduri şi hârtii solicitate sfidează adesea bunul simţ şi logica. Şi cel care pierde în primul rând este cetăţeanul simplu. Pierde bani, timp şi răbdare. Dar mai pierde şi prin plata costurilor unor funcţionari şi proceduri inutile. Citind aberaţiile cu care contribuabilii se întâlnesc în instituţiile publice, poate că cei care fac legile şi regulamentele –şi care nu se prea bat de ele- le vor mai schimba pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale.

Povestiţi-ne şi scrieţi-ne despre aberaţiile de care vă bateţi în contactul cu statul şi cu instituţiile sale. Tel: 0727329609 ; email: redactie@cluj24.ro

(MaAv)

Citește mai departe

Aberații de România

ABERANT. 3800 de lei AVIZUL. Pentru NIMIC. 10.000 de euro SALARIU, tot pentru nimic. BALAURUL cu 7 capete al HIDROELECTRICA Cluj

Publicat

CV, Gilău:

Pe la socrul meu prin curte trece ceva cablu de comunicaţii, care trimite date de la baraje spre Hidroelectrica. Ca să construiască, îi trebuie un aviz de la Hidroelectrica. Acest aviz a costat 3.800 de lei. Dar nici măcar n-a venit cineva la faţa locului, a trimis doar socrul meu o schiţă. Acest aviz era gratuit până acum un an. Nu înţeleg de ce acum costă 3.800 de lei.

Redacţia Cluj24:

Stimate domn, deja ne-au trecut şi pe noi toate apele şi ni s-a făcut părul măciucă, după ce ne-aţi curentat cu asemenea preţuri. Dacă e aşa de scump, vedeţi dacă nu cumva e semnat avizul de Sfântul Petru, că el era cu apele. Sau dacă nu cumva e bătut cu ceva perle de apă dulce foarte scumpe. Ca să încercăm măcar să vă mai descreţim fruntea, vă prezentăm din DEX şi termenul HIDRĂ: „Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un capăt, gura înconjurată de 6-8 tentacule și, la celălalt capăt, un fel de disc cu care se fixează pe un suport (Hydra); (și la sg.) animal care face parte din acest gen. 2. (Mitol.) Monstru fabulos închipuit ca un șarpe uriaș cu mai multe capete, care, tăiate, creșteau la loc”.

Şi, apropo, dacă ziceţi că nici n-au venit la faţa locului pentru avizul respectiv, noi zicem să vă bucuraţi, că vă mai puneau şi să le decontaţi motorina sau să le plătiţi taxiul.

Răspunsul Hidroelectrica. Şi salariile şefilor

Ca să trecem şi la lucruri serioase, am încercat să aflăm de la Hidroelectrica din ce se compune preţul atât de mare al unui aviz. Parte din răspunsul lor contradictoriu şi de neînţeles: „Taxa pentru emiterea Avizului nr. 69/2021 a fost stabilită în conformitate cu Procedura Avizare CTE documentații solicitate de terți: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/regulament_cte/regulament_cte_pentru_avizare_documentatii_depuse_de_terti_30892_din_16.03.2020.pdf  , Anexa nr.2 – Mod calcul taxă aviz. Din anexa nr. 2 rezultă activitatea prestată de Hidroelectrica pentru care se percepe această taxă de aviz”. Dar vom reveni, după ce ne mai lămuresc cei de la Hidroelectrica. Şi după ce mai săpăm şi noi un pic…

Până atunci, am mai aflat că salariile şefilor de la Hidroelectrica (puşi politic, companie de stat, printre cele mai profitabile) sunt în jurul a 10.000 de euro lunar (45.000 de lei). Trebuie să-şi scoată şi ei, săracii, de undeva pârleala…

Demers

Cluj24 a lansat o nouă rubrică, „Aberaţii de România/Sesizări de la cititori”. România are printre cele mai stufoase sisteme birocratice din Europa. Acoperiţi de legi şi de regulamente, instituţiile şi funcţionarii care trebuie să-i deservească pe cetăţeni se acoperă, la rândul lor, cu hârtii şi proceduri. Iar aceste proceduri şi hârtii solicitate sfidează adesea bunul simţ şi logica. Şi cel care pierde în primul rând este cetăţeanul simplu. Pierde bani, timp şi răbdare. Dar mai pierde şi prin plata costurilor unor funcţionari şi proceduri inutile. Citind aberaţiile cu care contribuabilii se întâlnesc în instituţiile publice, poate că cei care fac legile şi regulamentele –şi care nu se prea bat de ele- le vor mai schimba pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale.

Povestiţi-ne şi scrieţi-ne despre aberaţiile de care vă bateţi în contactul cu statul şi cu instituţiile sale. Tel: 0727329609 ; email: redactie@cluj24.ro

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate