În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Sindicatul Liber din Penitenciarul Gherla îi acuză pe ministra Justiției, Alina Gorghiu, și pe directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Dan Halchin, că prezintă ”noutăți fascinante” pentru sistemul penitenciar care a rămas încremenit în timp, dar care nu au legătură cu realitatea din teren.

Sindicat: Penitenciarul Gherla, plin de ploșnițe și gândaci rezistenți la insecticide. Sistemul informatic dă rateuri

”Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a declarat zilele trecute că se preocupă constant să optimizeze condiţiile de detenţie din unităţile existente, dar şi să îmbunătăţească pregătirea profesională a personalului din sistemul penitenciar și condiţiile lui de muncă.

De asemenea declară introducerea drug testului care poate fi folosit deja de poliţiştii de penitenciare, precizând că pe lângă aceste măsuri, „recent a adoptat în Guvern un regulament de funcţionare a penitenciarelor din România conform căruia nimeni nu va mai putea introduce droguri în penitenciare”. Și mai ieri, readuce în atenția publicului ideea mutării unor penitenciare din centrele unor orașe.

În aceeași tonalitate cu iz electoral, directorul general al ANP declară public implementarea unui nou soft informatic, deosebit de puternic, după mai mulți ani de muncă. O veritabilă bijuterie în materie de software, ca sa cităm exact.

Frumos. Noutăți fascinante pentru un sistem încremenit în timp.

Ne place cum sună! Însă avem datoria de a obiecta pentru că suntem aici în teritoriu și simțim pe pielea noastră diferența dintre realitate și declarațiile de presă”, arată sindicaliștii.

”Suntem rupți în c…”

Aceștia susțin că nu vor să fie învinuiți de rea credință, chiar apreciază orice progres în ceea ce privește Penitenciarul Gherla sau oricare altul, dar, din păcate, nu e cazul în aceste spețe, nici în cazul ministrei nici în cazul directorului general al ANP.

”Pentru că în realitate suntem rupți în c… – pe românește. Plini de ploșnițe și de gândaci din aceia rezistenți la insecticide și pesticide.

Ia să declare unul din ei că a reușit curățarea în totalitate a unui penitenciar de chestiile astea simple. Sau că alocă fonduri pentru condiții decente de muncă, iar lucrurile astea să se și vadă.

Declarațiile de presă rămân vorbe goale dacă nu există dovezi. Să avem hârtie igienică, săpun, materiale pentru curățenie. Chestii de bază, elementare, simple.

Gherla nu are teste anti-drog

Cum adică se preocupă constant să optimizeze condiţiile de detenţie din unităţile existente?

Îi invit pe cei care citesc aceste rânduri să facă solicitări scrise la Penitenciarul Gherla în care să ceară dovezi referitoare la ceea ce declarăm noi și la ceea ce apare in presă.

La Gherla chiar nu am primit drug testele astea la care se referă ministra. Nici materialele elementare de care vorbeam mai sus nu sunt asigurate de către angajator.

Și-apoi mai e ceva: nimeni nu va mai putea introduce droguri în penitenciare? Vom fi noi mai presus decât orice sistem penitenciar din lume care are, fără excepție, această problemă?

Vom reuși noi ceea ce nu se reușește nicăieri în penitenciare? Nu este cam bombastică această declarație?”, au menționat reprezentanții sindicatului din Penitenciarul Gherla.

Mutarea penitenciarelor nu e simplă

În ceea ce privește mutarea penitenciarelor, aceștia precizează că procesul nu este unul simplu, pentru că implică mulți parametri care, deliberat sau nu, sunt omiși din declarațiile oficialilor.

”Ce facem cu angajații acelor penitenciare și cu familiile acestora? Cum vor fi protejați copii acestor colegi care vor fi obligați, în unele cazuri să parcurgă și 50 de km zilnic până la noul loc de muncă?

Unde mai pui că în declarațiile pentru presă nu se face referire la desființarea unor locuri de deținere, asta contrastând cu obligațiile care au fost impuse României prin Memorandumul Rezmives.

Vor fi date în folosință mii de locuri de deținere, însă nicăieri nu regăsim numărul locurilor care vor fi desființate, pentru ca, în acest fel, să putem avea o imagine serioasă și relevantă a direcției în care ne îndreptăm.

Cât despre trâmbițatul sistem informatic, deocamdată, parerea generală a celor care lucrează pe el este că, în comparație cu cel vechi, e inferior. Poate e o bijuterie, dar e neșlefuită, domnule Halchin și în felul acesta nu are valoarea pe care o expuneți publicului.

Aplicația funcționează 5 minute

Oare știți că pe Vizita nu mai merge aproape nimic în noua aplicație, iar dacă asta nu ar fi destul, 5 minute funcționează normal și 3 ore nu. La fel la Evidență deținuți sau la magazinele din unități.

Până să economisim 3 milioane de hârtii avem 6 milioane de probleme. Părerea tuturor este că a fost dată în folosință înainte să fie pregătită suficient, iar asta ne face să credem că scopul lansării este unul politicianist.

Așa că avertismentul nostru către toți cei care urmăresc activitatea și declarațiile celor doi referitoare la penitenciare este că acestea trebuie strecurate prin elementarul filtru al bunului simț.

Și de asemenea prin cel cel al rațiunii conform căreia, în spatele declarațiilor frumos ornate, stă ascunsă multă mizerie, atent dosită și elegant ocolită atunci când societatea este informată despre modul în care oficialii cheltuie banul public”, au conchis sindicaliștii Penitenciarului Gherla.

Cine nu-l știe pe Bob? Bogdan „Bob” Rădulescu… Un fel de Bond, James Bond din Iris. „Ficiorul” ăla fain cu ochi verzi și cu vorbele la el. Clujean de-a nost, chiar dacă numele de familie îi din sud. Mna, nimeni nu-i perfect… Staroste, MC, influencer, actor și mai ales Haurențiu. All in one. Curtat ca pâinea caldă de organizatorii de evenimente și de firmele care vor reclamă „altfel”, dar și de viitorii miri care și-l doresc în loc de găină pe tavă cu țigara-n clonț. Omul care debordează de bună dispoziție și de optimism, catalizatorul atâtor și atâtor evenimente, mai mult sau mai puțin cu pretenții. Omul care face toți banii…

Citește și: VIDEO. COOLJEANUL ZILEI. Bogdan „Bob” Rădulescu: Sunt ARDELEAN din naștere, oltean din grație divină

Epic în tot ce face, Bob este în momentul de față în măsură să refuze o invitație de a prezenta un eveniment sau un produs dacă el nu e convins de mesajul transmis. Și asta puțini o fac. Ai nevoie de un caracter puternic și de un background suficient de bine conturat ca să zici „nu” unei oferte generoase din punct de vedere financiar.

Cum se fac BANII? Bogdan „Bob” Rădulescu: Drumul de la staroste, la MC, INFLUENCER și Haurențiu

Cochetând cu televiziunea, locul unde s-a închegat trupa „epicilor”, Bob a reușit să-și contureze câteva personaje care l-au ajutat în cariera de entertainer și influencer. „Locomotiva” acestora este, indubitabil, Haurențiu. Dac-ar fi să-și definească atribuțiile financiare, Haurențiu este cel ce-aduce bani în casă, în timp ce Bob e cel care-i cheltuie.

Cu aproape 200.000 de urmăritori pe Facebook și 44.000 pe Instagram, lui Bob îi curg „comenzile”, fie ele reclame, promovări de produse, moderări de evenimente ori nunți. Că, na, trebuie să mănâncă și gura lui ceva…

Bob este acționar în trei firme, dintre care doar două au legătură cu meseria lui. Este vorba de Epic Entertraining, Epic Act Events și Epic Med Systems.

Cum au mers firmele de la înființare

Epic Entertraining SRL a fost înființată în 2016, având ca obiect de activitate Activități de interpretare artistică (spectacole). Pe 2022 a avut o cifră de afaceri de 292.798 lei și un profit net de 216.413 lei, o creștere de 903% față de anul precedent.

Profitul net de la înființare și până în 2022 inclusiv a fost de 761.566 lei, adică aproximativ 153.000 euro.

Epic Act Events SRL a luat ființă în 2020, cu obiectul de activitate Activități de interpretare artistică (spectacole). În 2022 a avut o cifră de afaceri de 296.963 lei și un profit net de 195.989 lei, o creștere de 381% față de 2021.

Profitul net de la înființare și până în 2022 inclusiv a fost de 357.466 lei, adică aproximativ 72.000 euro.

Epic Med Systems SRL a fost fondată în 2021 și are ca obiect de activitate Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice. Firma este în parteneriat cu soția Irina. Cu o cifră de afaceri în 2022 de 177.742 lei, firma a fost pe pierdere în 2022,cu o scădere de 103%.

Profitul net în 2021 a fost de 115.492 lei, cu o pierdere de 2.400 lei în 2022, adică un total de 113.092 lei, adică aproximativ 23.000 euro.

Cu un calcul simplu, profitul obținut de Bogdan de pe cele trei firme în care este acționar de la înființare este de aproape 250.000 euro. Adică o medie lunară de 3.445 euro.

Așadar, talentul vinde bine, peste media pe economie. Dar omul își merită „every f…g penny” cu vârf și-ndesat… Nu degeaba a vrut Terminatorul să-și facă o poză cu el.

Foto: Facebook

Date: Termene.ro

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca organizează luni, între orele între orele 8-20 alegeri pentru funcția de rector și pentru membrii Consiliilor Facultăților de Medicină, Medicină Dentară și Farmacie, dar și pentru membrii Senatului Universității. Scrutinul se va desfășura în clădirea rectoratului de pe str. Victor Babeș nr. 8.

Actualul rector, Anca Buzoianu, candidează singură pentru un nou mandat.

Buzoianu a prezentat comunității academice o sinteză a celor patru ani de mandat de rector al UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, un bilanț al activității sale, cu realizările și provocările întâmpinate.

”De asemenea, am dezbătut viziunea și obiectivele cuprinse în planul managerial de candidatură la o nouă funcție de rector al universității noastre. Acest plan se bazează pe valorile și principiile care m-au ghidat în timpul primului meu mandat și care ne-au permis să dezvoltăm, împreună, o universitate puternică și valoroasă.

Continuitate pentru proiecte

Îmi doresc ca noul mandat pentru care candidez să se definească prin continuitate, echipa de conducere a UMF ”Iuliu Hațieganu” propunându-și optimizarea actului managerial în baza experienței acumulate în mandatul anterior.

Continuitatea ne va permite să ducem la bun sfârșit proiectele de anvergură deja începute care, în mod firesc, necesită timp pentru finalizare: Centrul de Simulare, Training și Cercetare și Centrul de Chirurgie Experimentală, o nouă Bibliotecă, preluarea Spitalului CFR și aducerea lui la standarde moderne de îngrijire și dotare, reabilitarea clădirii Anatomie, o nouă biobază și o bază sportivă a universității, grădinița universității etc”, a spus Anca Buzoianu.

Fiul Doinei Cornea, fosta disidentă a regimului comunist, Leontin Iuhas, reclamă modul în care Compania Națională Poșta Română a ales să omagieze 100 de personalităţi ale rezistenţei anticomuniste din România, dar și refuzul Romfilatelia de a emite un timbru omagial în memoria mamei sale.

”Spre surprinderea noastră, alături de Elisabeta Rizea şi Radu Filipescu şi alte câteva personalităţi marcante ale luptei împotriva comunismului nu şi-au găsit loc fraţii noştri muncitorii care s-au revoltat în 15 noiembrie 1987 la Braşov, muncitorii care au protestat în 1977 în Valea Jiului.

Fiul Doinei Cornea, acuze la adresa Romfilatelia. Refuză emiterea unui timbru omagial în memoria fostei disidentă

Nici vorbă de Doina Cornea, Corneliu Coposu, Vasile Paraschiv, grupul Şuşman şi alte grupuri importante de partizani, Iulius Filip şi mulţi, mulţi alţii.
Neincluzându-i nici in categoria eroi cunoscuţi, dar nici în categoria eroi necunoscuţi, pentru instituţiile statului român ei se regăsesc în categoria eroi inexistenţi”, a spus Iuhas.

Autoritățile statului refuză legăturile cu eroii anticomuniști

Acesta susține că instituţii ale statului român, aflate în subordonarea Parlamentului sau a Guvernului României, s-au ferit întotdeauna de orice legătură cu memoria eroilor neamului morţi în închisorile şi lagărele de exterminare comuniste sau care au fost închişi sau persecutaţi în mod abuziv.

”Au trecut 34 de ani de când putea să o facă, au trecut câţiva ani de când i s-a cerut de câteva fundaţii să o facă, dar Romfilatelia refuză cu obstinaţie să emită un timbru omagial „Doina Cornea”!

La fel cum nu i s-a părut important să emită, atunci când i s-a solicitat acest lucru, un timbru omagial „Memorialul Sighet”.

Cinci ani de la moartea Doinei Cornea

Anul acesta s-au împlinit cinci ani de la plecarea dintre noi a doamnei Doina Cornea.

Dacă Romfilatelia nu a găsit de cuviinţă să strecoare un timbru „Doina Cornea” printre „Ziua paşaportului românesc”, „Păsări de curte” sau „Râşniţe” putea să o facă Guvernul României, acesta având anual la dispoziţie iniţierea emiterii unui număr de serii filatelice”, a mai spus Leontin Iuhas, care conduce și președintele Fundaţiei ”Doina Cornea”.