Editorial Opinii
OPINIE. Petru Romoşan: Aforismele lui Talleyrand şi o scurtă privire în istorie
Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord (1754-1838, născut şi mort la Paris), pe scurt, Talleyrand a fost unul dintre cei mai mari (şi longevivi) politicieni ai Franţei din toată istoria sa bogată în mari oameni de stat : Ludovic al XIV-lea, Richelieu, Napoleon I, Charles de Gaulle etc. De-a lungul a opt ani, Talleyrand a fost al doilea om al imperiului napoleonian şi, de departe, principalul său diplomat. Fusese deja o mare figură în două regimuri anterioare, l-a sprijinit pe Napoleon în ascensiunea sa şi tot el a fost cel care l-a scos din istorie.
Despre Talleyrand s-au scris sute de cărţi. Omul rămâne un subiect aparte în toate studiile de politologie, administraţie şi, mai ales, diplomaţie. Vorbele lui de spirit despre secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, femei, Napoleon, conversaţie, revoluţie, morală, guvernare etc. au făcut deliciul contemporanilor şi continuă să încânte şi astăzi prin luciditate, realism, inteligenţă, umor, paradox şi pur cinism uneori. Talleyrand e şi azi un fel de „tată” sau „bunic” al diplomaţilor de pretutindeni.
Am mai tradus câteva aforisme ale lui Talleyrand despre America de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, unde a fost refugiat (1794-1796). Dar opera sa „de spirit”, orală (colportată) şi scrisă, este imensă. Iată acele aforisme :
„Nu-mi mai vorbiţi despre o ţară (SUA – n.n.) în care fiecare om pe care l-am întâlnit era dispus să-mi vândă câinele lui.”
„Faţă de America, Europa trebuie să fie mereu foarte atentă şi să nu furnizeze nici un pretext de acuze sau de represalii. America creşte în fiecare zi. Ea va deveni o putere colosală şi va veni un moment în care, având cu Europa comunicaţii mai uşoare graţie unor noi descoperiri, ea va dori să-şi spună cuvântul în treburile noastre şi să se amestece în ele.”
„Există aici mai multe mijloace de a face avere decât oriunde altundeva.”
„Statele Americii fac o ţară în care, dacă există 32 de religii, găseşti doar un singur fel de mâncare, şi acela prost” (Talleyrand en verve – mots, propos, aphorismes, Horay, Paris, 2002).
Francezii au avut mari regi, împăraţi, comandanţi de oşti : Clovis I (domnie 481-511), care cucereşte cea mai mare parte a Galiei şi se converteşte la creştinism ; Carol cel Mare (Charlemagne – domnie 768-814), fiu al lui Pepin cel Scurt, măreşte considerabil regatul francilor şi este încoronat de Papa Leon al III-lea la Roma, la 25 decembrie 800, împărat al Occidentului ; Ludovic al IX-lea, zis Ludovic cel Sfânt (Saint Louis – domnie 1226-1270), canonizat în 1297 ; Francisc I, „părintele şi restauratorul literelor” (domnie 1515-1547), îi aduce în Franţa pe Andrea del Sarto, Benvenuto Cellini şi Leonardo da Vinci, pe care-l numeşte „tatăl meu”, şi este considerat regele emblematic al Renaşterii franceze ; Henric al IV-lea (domnie 1589-1610), primul rege al Franţei din casa capeţiană de Bourbon, pune capăt Războaielor Religioase de 30 de ani prin Edictul de Pacificare de la Nantes, care autorizează cultul protestant ; Ludovic al XIV-lea („Regele Soare”, domnie 1643-1715) ridică Franţa la rangul de mare putere ; Napoleon I (primul împărat al francezilor, domnie 1804-1814, după ce fusese prim consul 1799-1804, „Micul caporal”, „Marele general”) ; Napoleon III (preşedinte şi împărat 1848-1870 – primul preşedinte al Republicii ales prin vot universal masculin şi ultimul împărat al francezilor 1852-1970) ; Charles de Gaulle („Salvatorul Franţei” în timpul celui de-al doilea război mondial) conduce Franţa între 1944 şi 1946, între 1985 şi 1959, şi este preşedinte între 1959 şi 1969 – ultimul mare om de stat francez. În secolul XX, Franţa i-a mai avut pe Georges Clemenceau, Léon Blum, François Mitterrand şi Philippe Séguin.
Francezii au avut şi mari prim-miniştri, miniştri de Finanţe, mari diplomaţi. Talleyrand, de mai multe ori prim-ministru şi ministru de Externe, este, alături de Richelieu, Mazarin sau Colbert, unul dintre cei mai mari şi mai cunoscuţi. Cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis de Richelieu, 1585-1642) a fost principalul ministru (nu se inventase încă titulatura de prim-ministru) al regelui Ludovic al XIII-lea între 1624 şi 1642 şi este considerat fondatorul statului francez modern.
Cardinalul Richelieu a fost urmat direct de cardinalul Mazarin (Jules Raymond Mazarin – Giulio Raimondo Mazzarino 1602-1661), care a fost principalul ministru (1643-1651) al Anei de Austria, mama şi regenta regelui Ludovic al XIV-lea şi, în continuare, până la moartea sa, principalul ministru al lui Ludovic al XIV-lea. Jean-Baptiste Colbert (1619-1683), secretar de stat al Casei Regale, controlor general de Finanţe şi al treilea ministru principal al lui Ludovic al XIV-lea între 1661 şi 1683, a fost creatorul „intervenţionismului” şi al „mercantilismului” în politica economică a statului, transformând Franţa într-o mare putere politică, economică şi militară.
Dar să revenim la opera „aforistică” a lui Talleyrand din care cităm în continuare :
„Există trei feluri de a şti : a şti propriu-zis, a şti să trăieşti şi a şti să faci. Ultimele două te dispensează, în general, de primul.”
„Cuvintele Republică, Libertate, Egalitate, Fraternitate erau scrise pe toate zidurile, dar lucrurile pe care le exprimă ele nu erau nicăieri.”
„Toată tinereţea mea a fost orientată către o profesiune (clericală – n.n.) pentru care nu aveam nici o chemare.”
„L-am iubit pe Napoleon. M-am ataşat chiar de persoana lui, în ciuda defectelor pe care le avea. La început, m-am apropiat de el graţie acelei atracţii irezistibile pe care o exercită orice adevărat geniu. Faptele lui bune au născut în mine o sinceră recunoştinţă. De ce m-aş teme s-o spun ? M-am bucurat de gloria lui şi de reflexele pe care le aruncă ea asupra celor care îl ajutau în nobila sa minsiune. Pot şi să mărturisesc că l-am slujit cu devotament şi, atât cât a depins de mine, cu un devotament luminat. Pe vremea în care putea să audă adevărul, i-l spuneam cu toată loialitatea mea. I l-am spus şi mai târziu, atunci când trebuia să te foloseşti de menajamente pentru a-l face să-i parvină. Dizgraţia pe care mi-a cauzat-o francheţea justifică, în faţa conştiinţei mele, faptul că m-am despărţit de politica lui mai întâi şi apoi de persoana lui, atunci când ajunsese în punctul în care punea în pericol destinul patriei mele.”
„O spun şi o repet cu fruntea sus : n-a existat niciodată vreun conspirator primejdios împotriva lui (Napoleon – n.n.) altul decât el însuşi. Cu toate astea, a făcut să se exercite asupra mea cea mai odioasă supraveghere în ultimii ani ai domniei sale. Aproape că aş putea aduce această supraveghere ca probă a imposibilităţii în care m-aş fi găsit de a conspira chiar dacă mi-aş fi dorit s-o fac.”
„Sunt întotdeauna vorbit ori prea de bine, ori prea de rău : mă bucur de onoarea exagerării.”
„N-am conspirat în viaţă decât în epocile în care aveam complice majoritatea Franţei şi în care încercam, dimpreună cu ea, să-mi salvez patria.”
„Am ieşit din treburile statului numai atunci când ele nu mai existau.”
„O bibliotecă bună e de ajutor la toate stările sufleteşti.”
„Fericirea unui bărbat îndrăgostit e extremă pentru că se bazează pe o realitate aflată în domeniul imaginaţiei.”
„Am în mine ceva inexplicabil care poartă ghinion guvernelor care mă neglijează.”
„O monarhie trebuie să fie guvernată cu democraţi, iar o republică, cu aristocraţi.”
„Oamenii merituoşi au adesea nenorocul de a nu găsi ocazia de a se face cunoscuţi. Dar proştii sunt mult mai nefericiţi, căci ocazia nu le lipseşte niciodată.”
„Mijlocul cel mai onest de a-ţi repara greşelile este să ai curajul de a le recunoaşte.”
„Fără libertatea presei nu există regim reprezentativ.”
„Financiarii nu-şi fac bine afacerile decât atunci când statul le face prost pe ale lui.”
„E mai rău decât o crimă, e o greşeală.” (În legătură cu asasinarea ducelui d’Enghien)
„Politicii îi va fi foarte greu să devină o ştiinţă.”
„Domnilor, sunt poate singurul care nu cere nimic. Un mare respect, iată tot ce vreau eu pentru Franţa. Ea e destul de puternică prin resursele ei, prin întinderea ei, prin numărul şi mintea locuitorilor ei, prin provinciile ei care se continuă, prin administraţia ei unitară, prin mijloacele de apărare cu care natura şi meşteşugul i-au garantat frontierele. Eu nu vreau nimic, vă repet. Şi vă aduc imens.” (Cuvântul de deschidere la Congresul de la Viena din 1815)(op. cit.)
Cândva, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului XX, România a fost francofonă şi francofilă. Marea dinastie românească a Brătienilor şi prietenul ei, celebrul Eugeniu Carada, au avut neîntrerupt sprijinul Franţei. În a doua jumătate a secolului XX am fost vrând-nevrând aliaţii sovieticilor. Astăzi, românii au devenit anglofoni şi americanofili, şi nu jură decât pe economia germană. Convieţuirea cu Imperiul Otoman ne-a învăţat să fim mereu cu cei mai puternici. Tabloul politic planetar e în aşteptarea unui mare cutremur, cu războaie şi catastrofe de tot felul. Pe cine se vor sprijini mâine oamenii politici români şi România ?
Petru Romoşan
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Sâmbătă dimineața se circulă în condiții de ceață și de carosabil umed din cauza ploilor pe drumurile din Cluj și din mai multe județe. Traficul este restricționat pe DN6 Orșova-Lugoj, unde un transport agabaritic s-a defectat și a rămas pe șosea.
Potrivit Centrului Infotrafic, circulația se desfășoară alternativ, pe un sens, prin dirijare de către polițiști, pe DN6 Orșova-Lugoj, la kilometrul 448, în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, din cauza unui transport agabaritic care a rămas imobilizat pe carosabil, în urma unei defecțiuni tehnice.
Ceață în Cluj și în alte județe din țară. Atenție la carosabilul UMED
Sunt semnalate precipitații ușoare sub formă de ninsoare, însă fără depunere pe suprafața de rulare, pe DN 1A, localitatea Cheia, județul Prahova.
În restul țării se circulă preponderent pe un carosabil umed, fiind semnalate precipitații sub formă de ploaie pe mai multe drumuri din județele Argeș, Bacău, Brăila, Constanța, Covasna, Dolj, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, dar și în municipiul București.
Ceața scade vizibilitatea în trafic sub 200 de metri, pe alocuri chiar sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și Tulcea.
Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov, DN 1 Ploiești-Brașov și DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, se circulă pe un carosabil umed, fiind precipitații ușoare sub formă de ploaie, cu vizibilitate bună și valori de trafic normale.
EVENIMENT
Pădurar de 54 de ani din Dej, reținut de polițiști pentru FALS informatic. Ajuta la FURT de lemne
Un pădurar de 54 de ani din Dej a fost reținut de polițiști pentru fals informatic. Acesta introducea în aplicația informatică destinată evidenței transporturilor de material lemnos date nereale.
„La data de 28 noiembrie a.c., organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, Serviciul de Ordine Publică – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de un bărbat în vârstă de 54 de ani, din municipiul Dej, funcționar public-pădurar cu atribuții de pază a fondului forestier din proximitatea municipiului Dej.
Pădurar de 54 de ani din Dej, reținut de polițiști pentru FALS informatic. Ajuta la FURT de lemne
Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, constând în 5 acte materiale.
Din cercetări a reieșit că, în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, bărbatul, în exercitarea funcției, ar fi introdus în aplicația informatică destinată evidenței transporturilor de material lemnos date nereale. Modificările ar fi vizat identificarea beneficiarilor/destinatari ai materialului lemnos, cantitățile transportate, punctele de descărcare și persoanele care efectuau transporturile, toate datele fiind altele decât cele reale.
La data de 29 noiembrie a.c., față de acesta a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, pentru documentarea completă a activității infracționale”, a comunicat IPJ Cluj.
EVENIMENT
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea un compartiment destinat tratării și diagnosticării bolilor infecțioase.
Înființarea noii structuri, care va permite izolarea pacienților, a fost aprobată de Consiliul Județean, care are în subordine unitatea sanitară.
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Noul compartiment este necesar pentru izolarea și tratarea pacienților infectați sau colonizați cu germeni cu rezistență la antibiotice, problemă din ce în ce mai acută, cu scopul limitării circulației germenilor
”Ne adaptăm continuu și încercăm să luăm cele mai bune decizii care să vină în sprijinul întregii echipe medicale și în beneficiul copiilor spitalizați. Astfel, prin măsurile propuse, dorim să contribuim la furnizarea unor servicii medicale de înaltă calitate, adaptată nevoilor micilor pacienți”, a transmis președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Organizarea compartimentului în structura spitalului va crea condițiile nu doar pentru a asigura asistența medicală a pacienților cu boli infecto-contagioase, ci și de intervenția mai rapidă în diagnosticarea acestora. Un alt beneficiu pentru pacienți este faptul că, în cazul unui diagnostic de boală infecto-contagioasă stabilit la Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU), pacienții nu vor mai fi transferați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, care este foarte aglomerat în perioadele cu viroze respiratorii.
O nouă linie de gardă
Recent, la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca a fost înființată și o nouă linie de gardă, pentru a se scurta scurta timpul de așteptare al micilor pacienâim inclusiv în perioadele în care crește numărul de infecții acute ale căilor respiratorii și a cazurilor de gripă.
CULTURA
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
La sărbători, precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.
Același lucru se petrecea și de Sfântul Andrei, cel Întâi Chemat, care este și Ocrotitorul României, și care este celebrat la 30 noiembrie.
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, 29 spre 30 noiembrie, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii, arată specialiștii cujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj .
Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug.
Apoi, arată specialiștii clujeni, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr.
Cum știau fetele de măritat că ursitul va fi bun gospodar
Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, după cum arată etnologul Maria Boscșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.
Foto: Fete din Orman, jud. Cluj (Fotografie realizată în anul 1956, de la stânga la dreapta: surorile Oros Silvia, Oros Lucreția și Oros Marioara)/ Arhiva CJCPCT Cluj