Opinie. Mirel Borodi: 150 de ani de colaborare. Prima asociere a clujenilor în afaceri. Expoziţia de pe Eroilor

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la anii copilariei mele antreprenoriale, parca si acum imi salta inima de emotie. Aparitia capitalismului dupa o lunga perioada de  timp  de comunism a generat in randul romanilor o euforie generala in cautarea căilor de producere  rapida a banilor . Nu multi intelegeau notiunile de companie, actiuni, obligatiuni sau unitati de fond, dar cu toate astea, majoritatea era gata in orice moment sa devina achizitori ai titlurilor de capital si parteneri in diverse afaceri .  Colegii de intreprindere se asociau in cate un SRL-u si porneau cu entuziasm in aventura antreprenoriala. Dupa un aşa zbucium, dupa atata energie pozitiva pusa in slujba colaborarii, te asteptai la o explozie a fenomenului colaborativ.  Din pacate, lucrurile n-au stat chiar asa.

Cei care au bani pleacă cu cunoştinţe, cei care au cunoştinţe, pleacă cu banii

Este o descriere a bursei de valori ca locul in care se intalnesc cei care au bani cu cei care au cunostinte si cei care au bani pleaca cu cunostinte, iar cei cu cunostinte pleaca cu banii. A urmat o lunga perioada de falimente rasunatoare de la mari companii si pana la fonduri de investitii. Era o lectie pe care fiecare nou capitalist român o primea si, asemenea unui duş rece, ar fi trebuit să aibă rolul de a-l căli.

Poate pentru generatia care era pe final de mandat era prea tarziu, dar noile generatii de investitori, antreprenori aveau la dispozitie un curs interesant de studiat. Ca efect imediat, scaderea apetitului de asociere al oamenilor de afaceri pe fondul diminuării încrederii pe care o aveau unii in altii.

Timp de doua decenii am asistat, desigur cu mici exceptii,  la o continua destructurare a colaborarii. Miile de companii, cu o multitudine de actionari in spate, au urmat fie calea dizolvarii, fie pe cea a concentrarii intr-o singura mână a capitalului. SRL-urile cu unic asociat deveneau cea mai reprezentativa forma de societate in ecosistemul antreprenorial romanesc.

E greu dacă sunt mai mulţi, dar e rău dacă eşti singur

Suntem in acest punct. Avem majoritatea afacerilor detinute de asociat unic si prima generatie de antreprenori se afla la sfarsitul mandatului lor. Sunt de 30 de ani in afaceri si au depasit de ceva vreme varsta de pensionare. S-au concentrat pana in acest moment pe cresterea afacerii si in marea majoritate a cazurilor sunt cei care controleaza totul in afacerea lor. Ei trebuie sa plece si altcineva ar trebui sa le ia locul.

Sub 15% din afaceri se transferă in cadrul familiei, in timp ce restul ar trebui sa-si identifice un succesor din afara. Vor reusi cei peste 100.000 de antreprenori români sa-si vanda afacerea in timp util sau vor trebui sa o lichideze? Cui sa le propuna sa o cumpere? Si acum apare cea de-a doua lectie a capitalismului pe care o primim. Daca din prima s-a invatat ca nu-i bine sa te arunci cu ochii inchisi in tot felul de asocieri si sa faci investitii fara sa le intelegi, ce-a de a doua lectie ne invata ca nici sa fii singurul asociat al afacerilor tale nu-i bine .

Sa cultivi forme colaborative implicand prin planurile de fidelizare si pe cei mai buni angajati in structura de proprietari sau sa realizezi structuri de societati de capitaluri pot fi solutii bune, atat pentru cresterea companiei, cat si pentru transferul ei. E greu daca sunt mai multi, dar e rau daca esti singur.

Orice colaborare se bazează pe reguli

Cele doua lectii vor introduce cu siguranta in manualul antreprenorului si investitorului român reguli. Va trebui sa invatam ca orice colaborare se bazeaza pe reguli. Setul de reguli care descrie ce se intampla in fiecare situatie si care se afla in actul constitutiv al asocierii va fi fundamentul noilor colaborari.

Eu cred ca suntem la un nou început. Un nou curent colaborativ va cuprinde detinatorii de afaceri . Digitalizare si verde am vazut ca sunt directiile impuse de la nivel european. Poate, va pare un alt ideal care sa anime colaborările viitoare.

Prima asociere a clujenilor

Daca privim in istorie, prima asociere a mestesugarilor romani din Cluj,  se forma avand la baza idealul national. Reprezentanti de seama ai bisericii pun bazele, acum 150 de ani, unei asociatii a mestesugarilor.

In februarie 1871, la Casina Romana din Cluj are loc adunarea de constituire a “ Reuniunii Sodalilor Romani din Cluj “, prima asociatie de meseriasi cu atestat din Europa. Stim cu totii ca la final de secol IX, breslele isi pierdeau monopolul si apar clasele de meseriasi care constituie mai tarziu cele doua blocuri sociale : patronatul si sindicatul. Primul constituindu-se din randul meseriasilor care au ajuns sa detina ateliere si mai tarziu fabrici, iar ce-l de-al doilea adunand  meseriasii lucratori din ateliere si fabrici.

Deci, acum un secol si jumatate, intelectualitatea romaneasca clujeana punea bazele unei asocieri care se adresa meseriasilor , sodali inseamna calfa, cu scopul de-a crea o clasa de mijloc. Prin activitati de formare a tinerilor romani se dorea ridicarea nivelului statului lor.

Scopuri ale reuniunii

Prin invatarea unei meserii, cultivarea unor traditii, ridicarea nivelului intelectual se intentiona ca pe de-o parte sa se creeze o clasa de meseriasi romani educată, iar pe de alta parte prin întoarcerea unora dintre acestia in mediul rural sa contribuie la dezvoltarea societatii romanesti de la sate.

Reuniunea se straduia ca pe langa formarea ca mestesugari a tinerilor romani sa-i ajute sa-si dezvolte si celelate cunostinte  si sa devina persoane implicate social.  S-a constituit in acest scop o biblioteca,  se organizau festivaluri de datini, serate literare unde se recitau poezii de Coşbuc , Alecsandri si alti poeţi ai vremii. Se jucau la festivaluri pese scrise de Iacob Mureşianu, interpretate uneori de tineri amatori . S-au creat fonduri de bani  ( fondul Grigore Silaşi ) pentru a se putea sprijini diverse actiuni.

Expoziţia din centrul Clujului

O parte  din povestea reuniunii precum si a succesorilor sai o puteti vedea la pavilionul expozitional de pe B-dul Eroilor , din spatele monumentului Memorandiştilor.

Daca privim succesiunea colaborare/ individualism eu consider ca suntem din nou la inceputul unor noi forme de colaborare. Viitorul ne va demonstra cum .

Mirel Ioan Borodi, membru al biroului executiv al Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, autoarea expoziţiei