OPINIE/ Mircea BERTEA – Despre scenariile de funcționare a școlilor și limitele pandemiei la Cluj

Ce spun statisticile și ”scenariile” de funcționare a școlilor

După cum este bine cunoscut, din 8 februarie a început pentru elevii din preuniversitar semestrul al II-lea al anului școlar în curs. Un început dificil, deși mult așteptat ca speranță a revenirii la școala cu prezență fizică pentru toți elevii și profesorii județului nostru. Și nu numai! O speranță materializată, însă, doar parțial și fragmentat, în baza celor trei scenarii prevăzute de ordinul comun nr. 3.235/93/04.02.2021 al ministrului educației și al ministrului sănătății pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Așadar, în baza scenariilor prevăzute de ordinul comun menționat mai sus, în funcție de rata incidenței cumulate a Covid-19 la mia de locuitori, 96.000 de elevi și 8300 de cadre didactice din cele 81 de localități (UAT) ale județului Cluj, localități în care funcționează 395 de unități de învățământ preuniversitar, au început semestrul al II-lea după cum urmează:

– 38 de localități în scenariul verde (rata incidenței sub 1 la mia de locuitori), ceea ce a însemnat că toți elevii și profesorii merg la școală (prezență fizică);

– 32 de localități în scenariul galben (rata incidenței sub 3 la mia de locuitori), adică preșcolarii, elevii din primar, elevii claselor a VIII-a și a XII-a merg la școală, în timp ce elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a rămân acasă, continuând școala în online;

– 11 localități în scenariul roșu (rata incidenței peste 3 la mia de locuitori), adică preșcolarii și elevii din primar merg la școală, respectiv la grădinițe, cu prezență fizică, în timp ce toți elevii din celelalte clase au rămas acasă, continuând școala în online.

Avându-se în vedere ezitările prelungite până la limita vacanței intersemestriale ale celor doi miniștri care au semnat ordinul privind aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, numărul relativ mare al localităților care și-au trimis toți copiii la școală (38 de localități, adică 46,91%), la care s-au adăugat 32 de localități (39,5%) cu aproximativ jumătate din elevi la școală, a putut să pară încurajator. Dacă mai punem și copiii de grădiniță și cei de primar din cele 11 localități din scenariul roșu, ar cam trebui să fim chiar mulțumiți…

La zece luni de la prima închidere a tuturor școlilor din țară aveam din nou în toate localitățile de la oraș sau de la sate copii și elevi cu prezență fizică la școală . Cu siguranță, părinții, în primul rând, și apoi cadrele didactice au sesizat și au trăit pe viu semnificația și impactul acestui eveniment: revenirea fizică a elevilor la școală. Cât despre elevi, cu deosebire despre cei de la grădiniță și primar (dar nu numai), v-o spun din experiența directă a acestor zile, bucuria lor a fost și este încă nemărginiță. Și sinceră.

Dincolo de statistici și ”scenarii”

Desigur, ceea ce am prezentat mai sus, pe baza ratei de incidență cumulată a Covid-19 la 1000 de locuitori pe localități (UAT) ale județului Cluj la data de 04.02.2021 (rată de incidență în funcție de care s-au propus și aprobat scenariile de începere a școlii, respectiv semestrul II, la data de 8 februarie a.c.), sunt date și interpretări cantitative. Și acestea relative, în sensul în care publicarea ratei de incidență Covid-19 pe cele 81 de localități (UAT) ale județului, localități extrem de inegale între ele ca număr de locuitori și, prin urmare, și ca număr de elevi, poate genera interpretări și concluzii greșite, chiar cantitative. Despre cele calitative, ce să mai vorbim…!

Populația și numărul de elevi ai municipiului Cluj-Napoca figurează în statistica incidenței la DSP Cluj ca o unitate, după cum tot ca o unitate (localitate cu valoarea unei unități administrativ-teritoriale) este și Ploscos, spre exemplu. Dincolo de această încadrare comună ca unități administrativ-teritoriale ale județului nostru, deosebirile și diferențele dintre ele sunt enorme. Din toate punctele de vedere și la toți parametrii: Ploscoșul are 644 de locuitori, pe când Cluj-Napoca 336.540! Și enumerarea deosebirilor și diferențelor ar putea continua.

Ceea ce face ca, statistic vorbind, să putem discuta, spre exemplu, la nivel de județ de un procentaj de 86,5% dintre localități (UAT) cu școli în scenariile verde și galben și de un procentaj de 13,5 % dintre localități în scenariul roșu, așa cum se prezenta, de altfel, situația pe localități la începerea semestrului al II-lea. Numai că în cele 13,5% localități cu școli în scenariul roșu s-ar putea, la un moment dat, să fie 80% dintre toți elevii județului, adică 13,5% ca procentaj pe localități să reprezinte 80% ca procentaj din numărul total de elevi la nivel de județ.

Așadar, statistica incidenței pe localități/unități administrativ-teritoriale ale județului, deși corectă ca reprezentare a incidenței cazurilor de Covid-19 pe entități teritoriale, poate fi irelevantă sau chiar derutantă în cazul în care ne raportăm la numărul de real de elevi prezenți la școală și, în plan mai larg, la numărul de locuitori în general. Din fericire, situația din județul nostru nu e chiar dramatică din acest punct de vedere (deși municipiul Cluj-Napoca, localitate ce concentrează aproape jumătate din populația județului, este și rămâne în scenariul roșu), câtă vreme Câmpia Turzii era la început de semestru în scenariul verde, iar celelalte orașe și municipii ale județului în scenariul galben, adică cu aproximativ 50% dintre elevi prezenți fizic la școală.

Și totuși, ceea ce contează

Desigur, analiza comparativă pe indicatori cantitativi și calitativi a rezultatelor din statistica epidemiologică Covid-19 la nivelul județului nostru ar putea continua. Vom face o asemenea extindere într-un articol viitor, când vom beneficia de rezultatele statistice la împlinirea celor 14 zile minim necesare pentru analize și decizii ale organismelor de specialitate în cazul epidemiei cu care se confruntă o lume întreagă.

Vom remarca acum doar trei lucruri care contează enorm:

1. Faptul că autoritățile de decizie, chiar dacă au ezitat cam mult, au luat până la urmă hotărârea redeschiderii fizice a școlilor. Este de apreciat că școala s-a redeschis, în loc ca această decizie să fie iarăși amânată. Este acesta și un semn de curaj, în sensul că nu trebuie să facem din procesul educațional o anexă la procesul sanitar, dar și o posibilă dovadă de strategie corectă (Ceea ce nu ne prea caracterizează). O strategie corectă și din punct de vedere moral și psihologic, dacă luăm în considerare că după materializarea acestei decizii (în fapt, delegarea acesteia autorităților locale, pe baza unor reglementări unitare la nivel național) rezistența părinților s-a mai diminuat, numărul profesorilor deciși să se vaccineze a crescut, s-au primit teste în cabinetele școlare etc. În general, frica de pandemie a mai scăzut.

2. Este de apreciat că pare că a început un proces de descentralizare, deși în cazul de față poate fi vorba mai degrabă de pasarea responsabilității de la autoritatea centrală la cea locală. Oricum, un început. Unul bun.

3. Factorii de decizie, comunitatea educațională și, cu deosebire părinții, au început să înțeleagă că acum toți trebuie să fim mult mai responsabili ca înainte. Și că, în mod cert, cheia soluției în acest proces este, deopotrivă, în mâna școlii, a profesorilor și a lor, a părinților. Toți aceștia sprijiniți real de comunitatea educațională centrală și locală.

Dacă toate acestea se vor întâmpla cu adevărat, atunci și prevenirea și combaterea efectelor și manifestărilor pandemiei și succesul școlar se vor putea realiza într-un interval de timp recuperatoriu rezonabil.

Mircea Bertea