Connect with us

Editorial Opinii

OPINIE. Marius Moldovan: Cine ne scrie sau cine ne citește istoria

Publicat


istoria

Legendele spun că atunci când evreii l-au supărat atât de tare pe Dumnezeu, acesta a îngăduit să li se dărâme Templul, să li se fure simbolurile cele mai puternice ale națiunii și credinței și nici acum nu se știe în ce direcție a dispărut Chivotul Legii. Evreii au rămas să plângă secole de atunci la Zidul Plângerii. Mai corect spus, au luptat să se poată ruga din nou la Zidul Plângerii. Dacă nu se luptau să își facă stat și să își apere țara nu aveau nici măcar șansa de a plânge și a se ruga la ruina Templului.

Despre lacrimile unei națiuni întregi mareșalul Kutuzov spunea prin 1812 în războiul cu turcii ”că nu a lăsat țăranului român decât ochii în cap ca să poată plânge!”.

Peste vreo două secole n-au mai lăsat nici metalurgia. Istoria arată că rușii sunt spaima și pericolul cel mai mare.

De ce istoria? Am mai spus-o și ne place să repetăm. Istoria este materia care contribuie cel mai mult la modelarea unui copil. Dar la modelarea unei națiuni?

Să fii mai bun, mai drept, onest, să vrei să fii viteaz, erou, să ai spirit de sacrificiu, să iubești oamenii, să fii martir pentru credința ta precum Brâncovenii, să fii solidar cu cei buni, combativ împotriva nemerniciei, să fii patriot, să intri în luptă ca Stroe Buzescu.

Să înveți și la literatură poezia lui Bolintineanu despre Buzescu (poetul a scris Preda) sau ”Românii supt Mihai- Voievod – Viteazul”, ”Frații Jderi” și atâtea minunății ale literaturii care au ca subiect istoria.

Importanța Istoriei și Geografiei

Se poate argumenta enorm explicând importanța și frumusețea studiului Istoriei și Geografiei. Putem încerca să explicăm că distrugerea școlii românești tradiționale este o mare lovitură care se dă neamului românesc. Istoria și Geografia sunt pietre de temelie ale acestei școli.

Mai ales prin ele se face Educația, nu prin multe ore de ”opționale”, care încarcă programa, sufocă elevii și continuă procesul de mărunțire a ceea ce a mai rămas din școala și corpul profesoral. Dar trebuie să înțelegem că a scoate istoria din școală poate avea efecte dezastruoase. Ar determina generațiile tinere să nu își mai pună atâtea întrebări, să nu mai facă analize și comparații. Se încearcă acum decredibilizarea și marginalizarea ei.

Cine ne scrie acum istoria? Nu este grupată printre științele exacte, dar ceea ce s-a făcut cu această disciplină parcă duce gândul la un Top muzical în permanentă schimbare. Sigur că unele exagerări și imixtiuni trebuiau corijate. Dar cât timp și cine ar trebui să facă aceasta?

Cine conduce Cultura?

Inițial s-au înregistrat succese comerciale prin texte care s-au ocupat de demitizarea istoriei în gen Lucian Boia (”Istorie și mit în conștiința românească” s.a). A fost contrazis de istorici cu argumente istorice, dar și morale, arătând că a fost informator al Securității.

Nu vom insista în disputele dintre dânșii, dar ca ”simpli cetățeni”  folosind o sintagmă cu conotații istorice avem voie să ne întrebăm cine ne scrie, cine ne învață acum istoria? Cine răspunde de Cultură în România?

Datorită unor jurnaliști glumeți, dar inteligenți, am scăpat la un moment dat de doamna Biro de la Bihor să o avem pe scaunul ministerial. Ea spunea ”doar” că în Bihor datorită bunei administrații, ”nu mai există copii bipezi”, iar cei care au mai rămas eventual o să fie ”imputați”.

Am ajuns peste ani ca ministru al Culturii să ajungă Raluca Turcan care își dorea din partea partidului ”să avem drumuri moderne pentru a putea sta cât mai mult în trafic!”. Are multe gafe și bâlbe monumentale care se pot verifica pe internet și ar stârni rumoarea, eventual râsul, dar faptul că s-a filmat când se laudă cu expoziția din Olanda le cam întrece și nu mai e nimic de râs.

Invitație la jaf

Obiectele de tezaur au stat fără pază permanentă șase luni în Olanda, parcă era o invitatie la jaf. Un orășel cu un muzeu care a avut cu 40.000 mai puțini vizitatori decât Muzeul Țăranului Român (care a avut 170.000 în ultimul an).

Prea multe muzee din România s-au transformat în sinecuri alături de alte instituții așa zis culturale care au devenit structuri parazitare fără efecte pozitive în educație și cultură. Poate dimpotrivă, sunt modele de pasivitate, indolență și incompetență. Un jurnalist spunea că singurii profesioniști în cazul jafului din Olanda au fost hoții.

Nu deranjează că ministra de acum, Natalia Intotero, a absolvit Universitatea ”Spiru Haret” sau Doamne Ferește!, are numele italian al soțului. Să vedem ce va face!

Nici nu menționăm numele partidelor care le-au promovat pe aceste trei doamne. Au fost cadouri care nu cred că au adus prestigiu și voturi partidului.

Postul de ministru al Culturii ar trebui să fie mai mult decât o sinecură de partid. Pentru că altfel toate instituțiile care țin de el să vor transforma în sinecuri parazitare părtașe la deșcolarizarea și prăbușirea educațională constatată în ultimele decenii.

Scandalul cu șefa de la Institutul Cultural din Anglia care cânta manele este de tristă, notorietate și se regăsește pe Internet pentru cine vrea să râdă. Câte altele ori mai fi pe care presa nu le-a descoperit. Și presei trebuie să ”i se ia piuitul!” și eliminate chioșcurile de ziare.

Program prelungit la biblioteci în Cluj și la sălile de lectură

Nenumărați ani muzeele de istorie au fost închise și la București și la Cluj și în alte părți. S-a descoperit că se trăiește cel mai bine când nu ai vizitatori. De aceea (prea) multe muzee, instituții culturale, biblioteci din România au program 8.00-16.00 de luni până vineri. Conducătorii și angajații nu au avut astfel deranjat programul în familie. Dar muzeele nu ar putea fi vizitate mai ales în week-end? Așa e în UE, iar luni e zi de pauză.

Dacă ne mândrim, pe bună dreptate, că atragem la Cluj atât de multi studenți, iar orașul câștigă enorm de pe urma lor, nu ar fi corect și omenește să le deschidem toate sălile de lectură, din toate bibliotecile pentru a învăța? Mai ales că noi plătim firme de pază în baza bibliotecilor, nu ca în Olanda! Adică noi plătim pază la muzee și biblioteci nevizitate, nevizitabile după programul de funcționare.

Impactul rețelelor sociale

Dacă muzeele sunt închise cu anii sau au programe neatractive, a rămas rolul rețelelor sociale să informeze cetățenii, mai ales tinerii, inclusiv pe diferite teme istorice. Dacă școala este decredibilizată, dacă tocmai conducătorii culturii sunt compromiși, iar din cărți se citește tot mai puțin, informarea în toate domeniile se face în spațiul virtual predominant.

Cum (prea) mulți am devenit atleți ai rețelelor sociale am găsit niște postări mai mult decât interesante și o să le redăm fără prea multe comentarii pentru că suntem avertizați de la început: ”Pe această pagină proștii nu au dreptul să comenteze””

Pagina îi aparține domnului Horațiu C. Damian, un clujean care uimește prin sinceritate: ”…literatura română este una marginală, extrem de slăbuță calitativ și insignifiantă cantitativ. E o literatură bună pentru niște țărănuși neevoluați, care și-au făcut studiile (dacă le putem numi astfel) la școala din sat, sau pentru niște oameni simpli de la oraș, cu seralul neterminat. Dar literatura română, inclusiv Rebreanu, nu pot fi calificați drept mare literatură, capodopere, autori mari etc. Sunt autori minori ai unei literaturi minore. De aceea, nu vă mai dați de ceasul morții.

Nu merită. Vă face rău la sănătate…. Garantat, după ce vă veți extinde orizonturile, după ce veți ieși intelectual dintre hotarele satului, veți înceta de îndată să vă mai dați de ceasul morții. Pentru că veți putea aprecia exact care este locul literaturii române. O literatură modestă, dintr-un spațiu cultural și mai modest, dar cu oameni fuduli foarte. Fuduli fără acoperire”.

Rolul istoricilor

Nu ar fi meritat să îi facem reclamă personajului pentru a nu obține un efect precum maneliștilor care au sute de mii de urmăritori. Horațiu C. Damian are mult peste 9.000 de urmăritori. Ce nație, ce studii au acești urmăritori, dar trebuie constatat că sunt aproape 10 mii și mai există și alte site-uri despre rescrierea, modelarea, denigrarea istoriei.

Câți vizitatori are Muzeul National de Istorie al Transilvaniei? Câți ani a stat închis? Câți conducători de instituții clujene sunt absolvenți de istorie?

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) și al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, doi oameni de excepție, sunt sigur istorici. Câți clujeni, sau utilizatori de internet au doctoratul în istorie la Cluj? Profesorii de la alte facultăți se plângeau că istoricii erau privilegiați fiindcă li s-au alocat prea multe doctorate la UBB sub conducerea profesorilor Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan comparativ cu alte domenii. Noi încercăm să argumentăm că dimpotrivă!

Cât profesori, câți angajați au institutiile din domeniul istoriei, câți studenți sunt la Facultatea de Istorie de a ajuns domnul Horațiu C. Damian să îi învețe pe mii de oameni istoria adevărată a României?

Merită pomenit cu riscul de a-i face reclamă pentru că Horațiu C. Damian se pare că este angajatul Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, implicit subalternul profesorului univ dr. Daniel David, fost rector al UBB, actual ministru al Educației.

”Fiind noi un popor, s-o spunem pe cea dreaptă, de țărănoi neciopliți și limitați”, după cum ne explică cu generozitate Horațiu C. Damian, cred că am merita să existe o luare de poziție din partea UBB.

Iar tinerii să aibă șansa de a se putea informa chiar din site-uri istorice mai atractive, mai dinamice cărora să le pese și de câți cititori și ce fel de cititori au paginile lor intituționale, unele generos subvenționate.

Ministrul de Externe jignit în Parlamentul Olandez

Am evitat o polemică cu tentă naționalistă. Deși Raluca Turcan și alții s-au fudulit că au dus obiecte inestimabile ale tezaurului într-un muzeu obscur dintr-un orășel neînsemnat în țara unde ministrului de externe Cristian Diaconescu și întregii delegații a României i s-a aruncat în față în Parlamentul lor că sunt țigani.

Am râs de condiția mai nouă ca în filmele americane să existe un număr clar de  de minoritari rasiali sau sexuali, de persoane cu handicap, de femei pentru corectitudine politică. Cine dintre politicienii și istoricii nostri poate explica cum din 8 membri ai Comisiei Monumentelor Istorice nr. 6 (MM, SM si BH) 7 sunt maghiari? În România. Mai pare umoristic?

Istoria nu este doar cea mai frumoasă poveste, cum spune profesorul Cioroianu. Este cea mai importantă materie care poate contribui la creșterea frumoasă și corectă a unui om și a unui neam.

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




1 Comentariu

1 Comentariu

  1. andrei

    ianuarie 29, 2025 la 4:45 pm

    Aspecte surprinse foarte corect desi par incredibile. Se astepată un punct de vedere al UBB fata de cele afirmate în spatiul public de propriul angajat ? Sau al instituțiilor care se ocupă cu istoria. Cand un functionar in secuime a spanzurat o paiață care-l reprezenta pe Avram Iancu reacțiile au fost mult mai vehemente. Politica pașilor mărunți sau pas-cu pas are deja suces clar ! Chiar așa să fie la Comisia aceea a monumentelor ? Multumim !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT pe DN1 la Căpușu Mare, în Cluj. Cisternă cu gaz implicată

Publicat

accident

O cisternă cu gaz a fost implicată într-un accident, vineri, pe DN 1, în localitatea Căpușu Mare, din județul Cluj. Circulația rutieră se desfășoară pe un singur sens.

Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române, accidentul a avut loc pe DN 1, localitatea Căpușu Mare, județul Cluj.

ACCIDENT pe DN1 la Căpușu Mare, în Cluj. Cisternă cu gaz implicată

A fost vorba de un impact între un autoturism și o cisternă cu gaz, fără scurgeri. Din primele informații, nu au rezultat victime.

Circulația rutieră se desfășoară pe un singur fir, alternativ, prin dirijarea polițiștilor, valorile de trafic fiind în creștere.

Foto: Arhivă

Citește mai departe

EVENIMENT

Strada Valea Gârbăului din Florești, închisă și sâmbătă pe un segment, din cauza lucrărilor la centura metropolitană

Publicat

De

Se închide un tronson din strada Valea Gârbăului

Lucrările pe segmentul străzii Valea Gârbăului, din zona Epinvest, vor continua și pe parcursul zilei de sâmbătă, 8 februarie, anunță Primăria Florești.

Astfel, pe o porțiune din această stradă nu se va putea circula cu mașina între orele 9:00 și 17:00.

Rute ocolitoare pentru șoferi

Pentru a evita acest tronson, participanții la trafic sunt rugați să folosească rutele alternative.

Astfel, aceștia pot circula fie pe strada Colinei, fie pe drumul de acces din parcarea centrului comercial Vivo, intrarea nr. 1.

Inițial, Primăria a anunțat că, din cauza lucrărilor la centura metropolitană, segmentul va fi închis doar joi și vineri, între orele 9.00 și 17.00.

 

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Chematul la nuntă în satele clujene, un obicei păstrat până în ziua de azi

Publicat

De

În satele din județul Cluj, nunțile erau evenimente de mare însemnătate, organizate cu grijă și respect față de tradiție. Odată încheiat postul, începerea sezonului nunților era marcată de un ritual aparte: chematul la nuntă.

Această datină, păstrată mai ales pe Valea Someșului Mic și în satele de munte, transforma invitația la nuntă într-un adevărat spectacol al comunității.

În satele de pe Valea Someșului Mic, sâmbăta, doi feciori numiți „colăcari” și două chemătoare străbăteau satul pentru a invita oamenii la nuntă. Îmbrăcați de sărbătoare, aceștia purtau cu ei bote împodobite cu panglici colorate, busuioc și colaci mari, simboluri ale belșugului și ale norocului în căsnicie.

Ajunși la fiecare gospodărie, ei ziceau:

„Noi în casă am intrat,

Pă scaun ne-am așezat,

Cuvântu’ nu ni l-am dat!

Di pă scaun ne-om scula

Șî cuvântu’ ni l-om da,

Că ne-o trimăs mnireasa,

Mnireasa șî mnirile,

Pă la tăte căsâle,

Să facă bine să vie,

Mâine, la-a lor cununie!

Mnireasa îi floare-aleasă,

Mâine să duce de-acasă,

O trecut gradu’ cu stini

Și să duce la străini…”, se arată pe pagina Tradiții clujene.

Această invitație simbolică era un semn de respect față de comunitate, iar cei invitați primeau vestea nunții cu bucurie, pregătindu-se să participe la marele ospăț.

Chematul călare în satele de munte

Dacă în zonele de câmpie invitațiile se făceau pe jos, în satele de munte ale județului Cluj, chemarea la nuntă era și mai spectaculoasă. În joia dinaintea nunții, tinerele neveste porneau călare prin sat, pe cai frumos împodobiți, purtând cu ele coșărci și desagi. În schimbul invitației, sătenii ofereau produse pentru ospăț: găini, carne afumată, brânzeturi, ouă, făină, cartofi și varză.

Cei care dăruiau găini le trimiteau la casa mirelui sâmbătă dimineața, contribuind astfel la pregătirea mesei festive.

Un obicei încă viu

Deși timpurile s-au schimbat, tradiția chematului la nuntă a fost păstrată în unele zone ale județului. Astfel de obiceiuri rămân vii prin eforturile comunităților locale, oferind o legătură prețioasă cu trecutul și valorile autentice ale satului românesc.

Foto: Chematul la nuntă – Mărișel, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj – reconstituire realizată în anul 2020 de Asociația „Mărișana”

Citește mai departe

EVENIMENT

A fost descoperit modul perfect de a fierbe un ou. Doar că aveți nevoie de timp

Publicat

Modul perfect de a fierbe un ou

Oamenii de știință susțin că au descoperit modul perfect de a fierbe un ou.

Din punct de vedere tehnic, gătitul unui ou în coajă este mult mai complicat decât ar putea părea la prima vedere, spun cercetătorii, citați de The Guardian.

Modul perfect de a fierbe un ou

Pentru bucătari, provocarea majoră este dată de faptul că părțile unui ou, gălbenușul și albușul, sunt făcute din proteine diferite care se denaturează și se îngroașă la temperaturi diferite: 85 de grade Celsius pentru albuș, respectiv 65 de grade Celsius pentru gălbenuș, arată studiul, potrivit Mediafax.

De asemenea, este problematic faptul că gălbenușul nu poate fi încălzit separat de albuș, cu excepția cazului în care acestea sunt separate și gătite în vase diferite. Din această cauză, albușul și sfera exterioară a gălbenușului sunt adesea prea gătite, în timp ce centrul poate fi puțin copt.

“Gătire periodică”

În 2002, gastronomul molecular francez Hervé This a propus o soluție alternativă: gătirea oului într-o baie de apă la 65 de grade Celsius, timp de cel puțin o oră. Această metodă „sous vide” conferă gălbenușului o aromă și o textură de neegalat. Cu toate acestea, metoda presupune că albușul nu se întărește complet.

Noua abordare, cunoscută sub numele de „gătire periodică”, a fost inspirată de o tehnică dezvoltată anterior pentru a crea straturi în interiorul obiectelor din plastic.

„Ne permite să avem un singur material, într-o singură bucată, dar cu structuri diferite și, prin urmare, proprietăți diferite”, spune Ernesto Di Maio, cercetător în domeniul materialelor la Universitatea Federico II din Napoli, al cărui laborator a inventat-o.

S-a ajuns la 32 de minute

Emilia Di Lorenzo, studenta sa doctorandă, a modelat matematic transferul de energie prin diferitele straturi ale unui ou, precum și dinamica gătitului acestora, pentru a ajunge la o rețetă de bază.

Tehnica obținută constă în alternarea unui ou între o cratiță cu apă clocotită la 100 de grade Celsius și un castron la 30 de grade Celsius la fiecare două minute, timp de 32 de minute. Prin întreruperea transferului de căldură de la coajă la centru, temperatura gălbenușului nu depășește niciodată 65 de grade.

„Ajunge doar la o stare gelatinoasă”, spune Di Lorenzo. Studiul a fost publicat în Communications Engineering.

Foto: pixabay.com

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate