Editorial Opinii
OPINIE. Marius Moldovan: Cine ne scrie sau cine ne citește istoria
![istoria](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2021/07/ubb-istorie.jpg)
Legendele spun că atunci când evreii l-au supărat atât de tare pe Dumnezeu, acesta a îngăduit să li se dărâme Templul, să li se fure simbolurile cele mai puternice ale națiunii și credinței și nici acum nu se știe în ce direcție a dispărut Chivotul Legii. Evreii au rămas să plângă secole de atunci la Zidul Plângerii. Mai corect spus, au luptat să se poată ruga din nou la Zidul Plângerii. Dacă nu se luptau să își facă stat și să își apere țara nu aveau nici măcar șansa de a plânge și a se ruga la ruina Templului.
Despre lacrimile unei națiuni întregi mareșalul Kutuzov spunea prin 1812 în războiul cu turcii ”că nu a lăsat țăranului român decât ochii în cap ca să poată plânge!”.
Peste vreo două secole n-au mai lăsat nici metalurgia. Istoria arată că rușii sunt spaima și pericolul cel mai mare.
De ce istoria? Am mai spus-o și ne place să repetăm. Istoria este materia care contribuie cel mai mult la modelarea unui copil. Dar la modelarea unei națiuni?
Să fii mai bun, mai drept, onest, să vrei să fii viteaz, erou, să ai spirit de sacrificiu, să iubești oamenii, să fii martir pentru credința ta precum Brâncovenii, să fii solidar cu cei buni, combativ împotriva nemerniciei, să fii patriot, să intri în luptă ca Stroe Buzescu.
Să înveți și la literatură poezia lui Bolintineanu despre Buzescu (poetul a scris Preda) sau ”Românii supt Mihai- Voievod – Viteazul”, ”Frații Jderi” și atâtea minunății ale literaturii care au ca subiect istoria.
Importanța Istoriei și Geografiei
Se poate argumenta enorm explicând importanța și frumusețea studiului Istoriei și Geografiei. Putem încerca să explicăm că distrugerea școlii românești tradiționale este o mare lovitură care se dă neamului românesc. Istoria și Geografia sunt pietre de temelie ale acestei școli.
Mai ales prin ele se face Educația, nu prin multe ore de ”opționale”, care încarcă programa, sufocă elevii și continuă procesul de mărunțire a ceea ce a mai rămas din școala și corpul profesoral. Dar trebuie să înțelegem că a scoate istoria din școală poate avea efecte dezastruoase. Ar determina generațiile tinere să nu își mai pună atâtea întrebări, să nu mai facă analize și comparații. Se încearcă acum decredibilizarea și marginalizarea ei.
Cine ne scrie acum istoria? Nu este grupată printre științele exacte, dar ceea ce s-a făcut cu această disciplină parcă duce gândul la un Top muzical în permanentă schimbare. Sigur că unele exagerări și imixtiuni trebuiau corijate. Dar cât timp și cine ar trebui să facă aceasta?
Cine conduce Cultura?
Inițial s-au înregistrat succese comerciale prin texte care s-au ocupat de demitizarea istoriei în gen Lucian Boia (”Istorie și mit în conștiința românească” s.a). A fost contrazis de istorici cu argumente istorice, dar și morale, arătând că a fost informator al Securității.
Nu vom insista în disputele dintre dânșii, dar ca ”simpli cetățeni” folosind o sintagmă cu conotații istorice avem voie să ne întrebăm cine ne scrie, cine ne învață acum istoria? Cine răspunde de Cultură în România?
Datorită unor jurnaliști glumeți, dar inteligenți, am scăpat la un moment dat de doamna Biro de la Bihor să o avem pe scaunul ministerial. Ea spunea ”doar” că în Bihor datorită bunei administrații, ”nu mai există copii bipezi”, iar cei care au mai rămas eventual o să fie ”imputați”.
Am ajuns peste ani ca ministru al Culturii să ajungă Raluca Turcan care își dorea din partea partidului ”să avem drumuri moderne pentru a putea sta cât mai mult în trafic!”. Are multe gafe și bâlbe monumentale care se pot verifica pe internet și ar stârni rumoarea, eventual râsul, dar faptul că s-a filmat când se laudă cu expoziția din Olanda le cam întrece și nu mai e nimic de râs.
Invitație la jaf
Obiectele de tezaur au stat fără pază permanentă șase luni în Olanda, parcă era o invitatie la jaf. Un orășel cu un muzeu care a avut cu 40.000 mai puțini vizitatori decât Muzeul Țăranului Român (care a avut 170.000 în ultimul an).
Prea multe muzee din România s-au transformat în sinecuri alături de alte instituții așa zis culturale care au devenit structuri parazitare fără efecte pozitive în educație și cultură. Poate dimpotrivă, sunt modele de pasivitate, indolență și incompetență. Un jurnalist spunea că singurii profesioniști în cazul jafului din Olanda au fost hoții.
Nu deranjează că ministra de acum, Natalia Intotero, a absolvit Universitatea ”Spiru Haret” sau Doamne Ferește!, are numele italian al soțului. Să vedem ce va face!
Nici nu menționăm numele partidelor care le-au promovat pe aceste trei doamne. Au fost cadouri care nu cred că au adus prestigiu și voturi partidului.
Postul de ministru al Culturii ar trebui să fie mai mult decât o sinecură de partid. Pentru că altfel toate instituțiile care țin de el să vor transforma în sinecuri parazitare părtașe la deșcolarizarea și prăbușirea educațională constatată în ultimele decenii.
Scandalul cu șefa de la Institutul Cultural din Anglia care cânta manele este de tristă, notorietate și se regăsește pe Internet pentru cine vrea să râdă. Câte altele ori mai fi pe care presa nu le-a descoperit. Și presei trebuie să ”i se ia piuitul!” și eliminate chioșcurile de ziare.
Program prelungit la biblioteci în Cluj și la sălile de lectură
Nenumărați ani muzeele de istorie au fost închise și la București și la Cluj și în alte părți. S-a descoperit că se trăiește cel mai bine când nu ai vizitatori. De aceea (prea) multe muzee, instituții culturale, biblioteci din România au program 8.00-16.00 de luni până vineri. Conducătorii și angajații nu au avut astfel deranjat programul în familie. Dar muzeele nu ar putea fi vizitate mai ales în week-end? Așa e în UE, iar luni e zi de pauză.
Dacă ne mândrim, pe bună dreptate, că atragem la Cluj atât de multi studenți, iar orașul câștigă enorm de pe urma lor, nu ar fi corect și omenește să le deschidem toate sălile de lectură, din toate bibliotecile pentru a învăța? Mai ales că noi plătim firme de pază în baza bibliotecilor, nu ca în Olanda! Adică noi plătim pază la muzee și biblioteci nevizitate, nevizitabile după programul de funcționare.
Impactul rețelelor sociale
Dacă muzeele sunt închise cu anii sau au programe neatractive, a rămas rolul rețelelor sociale să informeze cetățenii, mai ales tinerii, inclusiv pe diferite teme istorice. Dacă școala este decredibilizată, dacă tocmai conducătorii culturii sunt compromiși, iar din cărți se citește tot mai puțin, informarea în toate domeniile se face în spațiul virtual predominant.
Cum (prea) mulți am devenit atleți ai rețelelor sociale am găsit niște postări mai mult decât interesante și o să le redăm fără prea multe comentarii pentru că suntem avertizați de la început: ”Pe această pagină proștii nu au dreptul să comenteze””
Pagina îi aparține domnului Horațiu C. Damian, un clujean care uimește prin sinceritate: ”…literatura română este una marginală, extrem de slăbuță calitativ și insignifiantă cantitativ. E o literatură bună pentru niște țărănuși neevoluați, care și-au făcut studiile (dacă le putem numi astfel) la școala din sat, sau pentru niște oameni simpli de la oraș, cu seralul neterminat. Dar literatura română, inclusiv Rebreanu, nu pot fi calificați drept mare literatură, capodopere, autori mari etc. Sunt autori minori ai unei literaturi minore. De aceea, nu vă mai dați de ceasul morții.
Nu merită. Vă face rău la sănătate…. Garantat, după ce vă veți extinde orizonturile, după ce veți ieși intelectual dintre hotarele satului, veți înceta de îndată să vă mai dați de ceasul morții. Pentru că veți putea aprecia exact care este locul literaturii române. O literatură modestă, dintr-un spațiu cultural și mai modest, dar cu oameni fuduli foarte. Fuduli fără acoperire”.
Rolul istoricilor
Nu ar fi meritat să îi facem reclamă personajului pentru a nu obține un efect precum maneliștilor care au sute de mii de urmăritori. Horațiu C. Damian are mult peste 9.000 de urmăritori. Ce nație, ce studii au acești urmăritori, dar trebuie constatat că sunt aproape 10 mii și mai există și alte site-uri despre rescrierea, modelarea, denigrarea istoriei.
Câți vizitatori are Muzeul National de Istorie al Transilvaniei? Câți ani a stat închis? Câți conducători de instituții clujene sunt absolvenți de istorie?
Directorul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) și al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, doi oameni de excepție, sunt sigur istorici. Câți clujeni, sau utilizatori de internet au doctoratul în istorie la Cluj? Profesorii de la alte facultăți se plângeau că istoricii erau privilegiați fiindcă li s-au alocat prea multe doctorate la UBB sub conducerea profesorilor Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan comparativ cu alte domenii. Noi încercăm să argumentăm că dimpotrivă!
Cât profesori, câți angajați au institutiile din domeniul istoriei, câți studenți sunt la Facultatea de Istorie de a ajuns domnul Horațiu C. Damian să îi învețe pe mii de oameni istoria adevărată a României?
Merită pomenit cu riscul de a-i face reclamă pentru că Horațiu C. Damian se pare că este angajatul Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, implicit subalternul profesorului univ dr. Daniel David, fost rector al UBB, actual ministru al Educației.
”Fiind noi un popor, s-o spunem pe cea dreaptă, de țărănoi neciopliți și limitați”, după cum ne explică cu generozitate Horațiu C. Damian, cred că am merita să existe o luare de poziție din partea UBB.
Iar tinerii să aibă șansa de a se putea informa chiar din site-uri istorice mai atractive, mai dinamice cărora să le pese și de câți cititori și ce fel de cititori au paginile lor intituționale, unele generos subvenționate.
Ministrul de Externe jignit în Parlamentul Olandez
Am evitat o polemică cu tentă naționalistă. Deși Raluca Turcan și alții s-au fudulit că au dus obiecte inestimabile ale tezaurului într-un muzeu obscur dintr-un orășel neînsemnat în țara unde ministrului de externe Cristian Diaconescu și întregii delegații a României i s-a aruncat în față în Parlamentul lor că sunt țigani.
Am râs de condiția mai nouă ca în filmele americane să existe un număr clar de de minoritari rasiali sau sexuali, de persoane cu handicap, de femei pentru corectitudine politică. Cine dintre politicienii și istoricii nostri poate explica cum din 8 membri ai Comisiei Monumentelor Istorice nr. 6 (MM, SM si BH) 7 sunt maghiari? În România. Mai pare umoristic?
Istoria nu este doar cea mai frumoasă poveste, cum spune profesorul Cioroianu. Este cea mai importantă materie care poate contribui la creșterea frumoasă și corectă a unui om și a unui neam.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
![](http://cluj24.ro/wp-content/uploads/2020/01/logo-cj24-taiat-300.jpg)
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
![](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2021/04/UMF-Cluj.jpg)
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
Analiză UBB Cluj: Bugetul pe 2025 are două riscuri majore, instabilitatea politică internă și presiuni economice externe
![UBB](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2025/02/Levente-Szasz_FSEGA-1.jpg)
Bugetul României pentru acest an, adoptat recent de Parlamentul României, a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, după deficitele majore înregistrate în ultimii ani, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) de la UBB Cluj-Napoca.
RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Acest obiectiv național poate fi atins însă doar printr-o guvernare economică responsabilă care să ia în calcul depășirea a două obstacole importante: instabilitatea politică internă și presiunile economice semnificative, atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, în contextul global actual.
Inflație moderată
„În bugetul pentru acest an, au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală.
Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
În 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, însă situația s-a schimbat complet în 2024.
Deficit bugetar uriaș
Dacă în 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală.
În consecință, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%. Analiștii RoEM ai UBB precizează însă că datele privind veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, în timp ce pentru datele din 2024 și 2025 au folosit metodologia Ministerului Finanțelor, între cele două putând exista diferențe minore.
Creștere a veniturilor
Pentru reducerea decalajului față de statele membre ale UE, precum și pentru a începe drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar, prin atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, guvernul României prognozează o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB) și doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%).
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, în principal, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora. Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024.
Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Levente Szász.
Impozite pe consum
Analiștii RoEM evidențiază că un aspect important și poate puțin conștientizat este faptul că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE.
Datele analizate de echipa RoEM a UBB arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE.
De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE.
Este loc de îmbunătățire
Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, spun cercetătorii RoEM. Pentru comparație, veniturile bugetare medii în țările UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB, în ultimii 20 de ani, pe când același indicator în cazul României a oscilat în intervalul de 30-35%.
Începând din 2016, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare.
„Problema veniturilor scăzute ale statului nu este cauzată doar de impozitele relativ mai scăzute față de țările UE, ci și de nivelul scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu din 2023.
Dar pentru reducerea semnificativă a echilibrului bugetar și pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al țării, trebuie luate măsuri suplimentare de corecție și în anii următori, care vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor.
Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, adică o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB FSEGA, membru al echipei RoEM.
Riscuri majore
Analiștii RoEM avertizează că există însă cel puțin două riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase în acest proces de consolidare bugetară.
„Primul risc, cel intern, apare în cazul în care nu există un guvern stabil și o voință politică fermă pentru reducerea deficitului. În această situație, există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7% sau chiar pe cel din 2024, care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce chiar la o criză economică generală și la recesiune.
Iar al doilea risc, cel extern, persistă chiar și în condițiile unei guvernări eficiente, deoarece economia poate fi afectată de șocuri externe semnificative. Pe de o parte, slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare – în decembrie, de exemplu, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Pe de altă parte, taxele vamale anunțate de președintele Trump, precum și cele așteptate a fi anunțate în viitor, ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României”, spune Béla-Gergely Rácz.
Astfel, concluzionează analiștii de la UBB, în condițiile în care economia care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă nu doar cu o instabilitate politică internă, ci și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale, este absolut esențială o guvernare economică responsabilă, fiind poate ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar.
EVENIMENT
FOTO. Ghiță, primul scafandru atestat al ISU Cluj, iese la pensie după o carieră de 30 de ani. A salvat muncitori din râul Someș
![scafandru](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2025/02/pompi-1.jpg)
Un moment special și emoționant a avut loc, luni dimineață, în curtea ISU Cluj. După aproape 30 de ani petrecuți în cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca, plutonier adjutant șef Gheorghe Șomlea a trecut în rezervă. În 2005 a fost primul scafandru atestat al ISU Cluj.
”Pentru mulți, Ghiță este un adevărat mentor. Profesionalismul său, sfaturile, dar și umorul apreciat de toată lumea, îl fac una dintre figurile emblematice ale subunității. În 2005 a devenit primul scafandru atestat al ISU Cluj, iar de-a lungul carierei a luat parte la nenumărate intervenții de succes, indiferent că au fost salvări din medii ostile, incendii sau accidente rutiere.
Emoționat în fața formației, Ghiță a spus: <<Voi nu sunteți colegii mei. Voi sunteți familia mea!>>.
Au urmat ropotele de aplauze, apoi subofițerul primit de la tura de serviciu un tablou care să îi aducă aminte întotdeauna de una dintre cele mai impresionante misiuni.
A salvat muncitori din râul Someș
Acum mulți ani, într-o zi de noiembrie, Ghiță a contribuit decisiv la salvarea unor muncitori din apele reci ale Someșului. Aceștia rămăseseră blocați cu remorca tractorului în apă, iar pompierul i-a salvat eroic rând pe rând.
Ghiță, îți mulțumim pentru tot!”, arată ISU Cluj.
![traseu deviat](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2025/02/bus.jpg)
Compania de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca informează utilizatorii liniei M25 că, în perioada 17 – 23 februarie, traseul acesteia va fi deviat, ca urmare a lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare menajeră pe str. Tăuțului.
Noul traseu va fi următorul:
– Tur – strada Bucium – VIVO! Cluj-Napoca – Valea Gârboului – str. Răzoare – str. Crinzatemelor – str. Tăuțiului ( sat Tăuți )
– Retur – str. Tăuțiului ( sat Tăuți ) – str. Crinzatemelor – str. Răzoare – str. Avram Iancu – strada Bucium.
În această perioadă linia va fi deservită de un microbuz, neexistând posibilitatea ca pe traseul deviat să circule un autobuz din cauza configurației stradale.
Orarul de circulație al liniei M25 valabil în această săptămână este:
Plecări Bucium: 6:10 , 15,30
Plecări Tăuți: 6:30, 15:50
EVENIMENT
A doua prelevare de organe la Spitalul Județean Cluj în 2025: Ficatul și rinichii unei femei, o nouă șansă la viață unor bolnavi
![organe](https://cluj24.ro/wp-content/uploads/2025/02/organe.jpg)
O nouă prelevare de organe, duminică seara, a avut loc la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, cea de-a doua de la începutul acestui an.
”Ficatul și rinichii unei paciente în vârstă de 61 ani, internată pe Secția Terapie Intensivă I, aflată în moarte cerebrală, vor da o nouă șansă la viață unor oameni aflați în suferință.
Echipele de prelevare au fost coordonate de către dr. Guenadiy Vatachki, director executiv al Agenției Naționale de Transplant și dr. Tudor Moisoiu de la ICUTR Cluj.
Diagnosticarea și menținerea în condiții fiziologice a donatorului a fost asigurată de o echipă formată din conf. univ. dr. Cristina Petrișor, KDP regional, dr. Elena Ștefănescu, medic primar ATI și dr. Dumitru Pătraș, coordonator de transplant în cadrul SCJU Cluj.
Mulțumiri echipelor medicale implicate în intervenție! Respect și recunoștință familiei donatorului!”, transmit reprezentanții spitalului clujean.
Rinichii vor fi transplantați la pacienți la ICUTR Cluj-Napoca, iar ficatul la pacienți de la Institutul ”Fundeni” din București.
andrei
ianuarie 29, 2025 la 4:45 pm
Aspecte surprinse foarte corect desi par incredibile. Se astepată un punct de vedere al UBB fata de cele afirmate în spatiul public de propriul angajat ? Sau al instituțiilor care se ocupă cu istoria. Cand un functionar in secuime a spanzurat o paiață care-l reprezenta pe Avram Iancu reacțiile au fost mult mai vehemente. Politica pașilor mărunți sau pas-cu pas are deja suces clar ! Chiar așa să fie la Comisia aceea a monumentelor ? Multumim !