Connect with us

CULTURA

OPINIE/Ioan Lumperdean: Stafia comunismului a bântuit prin România din… 11 mai 1921

Publicat


În urmă cu 100 de ani, la București s-a înființat Partidul Comunist din România. Acceptat sau contestat, evenimentul din mai 1921 a influențat, cu precădere după 1944, istoria României. După unii în rău, după alții în bine. Astăzi mulți dintre români nu știu și nici nu-i prea interesează.

Regimul politic, economic și social instaurat și controlat de Partidul Comunist Român este prezentat nu prin fapte acceptabile sau condamnabile, ci mai multe prin sloganuri, clișee și etichete lipite din dreapta sau stânga spectrului politic românesc. Nu de puține ori cuvântul comunist este sinonim cu cel de dușman și/sau… penal.  În fapt, este reversul medaliei. Așa au procedat și comuniștii după ce i-au deposedat de puterea politică și economică pe adversarii lor. Îi numeau cu insistență exploatatori, dușmani ai poporului, bandiți!!!

O scurtă introspecție în istoria zilelor din mai 1921 ne poate oferi unele repere interesante pe această temă.

De ce a apărut stafia comunismului?

Sintagma stafia comunismului  a fost găselnița lui Karl Marx și Friedrich Engels, în 1847-1848, când au scris și publicat Manifestul Partidului Comunist. S-a scris și s-a dezbătut mult pe textul Manifestului. Multă vreme  a fost considerat cartea de căpătâi a comuniștilor. La vremea respectivă și mai ales mai târziu a făcut unele valuri printre burghezi și proletari sau printre proletari și comuniști, dar și printre socialiști, fie ei feudali, utopici, mic-burghezi sau reacționari, cum au fost numiți și caracterizați în lucrarea amintită.

Cu și fără insistență, ideile Manifestului au prins rădăcini în solidaritățile muncitorești, socialiste și comuniste din anii următori: partide politice, asociații și uniuni internaționale. Toate sub deviza: „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Era răspunsul și confruntarea dintre bogați și săraci, în esență dintre muncă și capital.

Dacă privim întregul tablou prin ochiul zilelor de astăzi nu o să înțelegem prea multe. Capitalismul de atunci nu era prea generos și „omenos”. De altfel, nu prea a fost niciodată, dar a realizat progres și dezvoltare, eficiență și competiție. Și dacă nu ar fi fost presiunile sociale de atunci și de mai târziu, nu s-ar fi ajuns la ceea ce este astăzi.

Istoria ne dezvăluie profundele transformări pe care le-a generat capitalismul în întreaga lume. Însă, fără opțiunile sociale generate de mișcările egalitariste, socialiste și comuniste nu s-ar fi ajuns la actuala fizionomie politică și democratică de astăzi. La vremea începuturilor stafiei comuniste, deținătorii bogăției și puterii economice și politice au înțeles și nu prea, sau nu au vrut, să înțeleagă ce se întâmplă și li se poate întâmpla. Și așa au apărut partidele socialiste, muncitorești și comuniste, iar mai apoi regimurile lor politice. În arealul acestora se încadrează și faptele din mai 1921 și cele de mai târziu.

Cum s-a ajuns la un partid comunist în România?

La începutul secolului XX, după cel mai devastator război de până atunci din istoriei, care a și fost numit Marele Război (1914-1918), în Rusia se declanșa revoluția bolșevică. Sărăcia, foametea și deznădejdea au stat la fundamentele acesteia, iar  aroganța diriguitorilor vremii, din Rusia și din lume, le-au amplificat. V.I.Lenin a venit cu formule tentante și atrăgătoare care au funcționat și hipnotizat milioane de oameni. O Internațională Comunistă, numită și  Comintern, a luat ființă la Moscova, în martie 1919. Scopul principal: răsturnarea prin forță a capitalismului prin declanșarea revoluție mondiale și instaurarea republicilor sovietice.

Pentru aceasta, spunea Lenin, trebuie înființate partide comuniste care să acționeze la lichidarea partidelor burghezo-moșierești, orânduirilor și claselor acestora. Confruntarea dintre bogați și săraci, dintre muncă și capital a îmbrăcat forme și formule radicale. Exista experiența și exemplul Comunei din Paris, când s-a instaurat pentru 72 de zile, primul guvern proletar din istorie.

În aceste împrejurări, între 1918-1921, în mai multe țări s-au înființat partide comuniste. Cele mai multe au apărut prin transformarea partidelor social-democratice și socialiste sau prin convertirea politică a organizațiior sindicale.

Instituționalizarea politică comunistă s-a înfăptuit în 1918 în Germania, Austria, Finlanda, Polonia, Ungaria, Lituania, Argentina, Mexic. În 1919 în Bulgaria, Iugoslavia, Norvegia, Olanda. În 1920, în Franța, Grecia, Turcia, Danemarca, Spania, Iran, Indonezia. În 1921, în Marea Britanie, Portugalia, Belgia, Italia, Cehoslovacia, Suedia, China, Mongolia. Partidele au aderat la ideile leniniste și la Internaționala Comunistă.

Adeziunea s-a făcut cu și fără condiționări sau rezerve, devenind astfel secții ale acesteia. În funcție de opțiunea exprimată, se primea sprijin logistic și material de la Moscova. Nu a fost o noutate în istorie. Alianțele s-au recompensat și se recompensează ori de câte ori este necesar!!!

Ce s-a întâmplat la București în mai 1921

În spațiul românesc, ideile egalitarismului social, prin negarea economiei și societății capitaliste, au apărut încă de la începutul secolului al XIX-lea. La 1893 s-a format Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, care era în legături strânse cu mișcările socialiste europene.

În 1899 a  intervenit colapsul partidului, prin trădarea generoşilor. A fost o grupare care s-a desprins din partid și a migrat spre PNL. Și-au spus generoși pentru aderarea din generozitate la social-democrație. Dincolo de fapte și declarații, rămâne acțiunea în sine, ca un fel de avanpremieră a dizidențelor partinice de mai târziu.

Însă, în februarie 1910, cei care se declarau vlăstarii vechii rădăcini socialiste au înființat Partidul Social-Democrat din România. În 1921, acest partid, trecut prin experiențele războiului și a crizelor social-economice, a militat pentru paradigma instituțională comunistă. A fost o politică a pașilor mărunți,  energici și zgomotoși prin demonstrația din 13 decembrie 1918 (cu victime și arestări), publicarea Proiectului de program (9/22 decembrie 1918, greva generală din 20 octombrie 1920, articole în presă, greve și proteste.

La 9 mai 1921 se publică în ziarul Socialismul „Proiectul de Statut al Partidului Socialist-Comunist”. Sub această denumire se încerca transferul identitar al partidului de la socialist la comunist.

11 mai 1921

Între 8-12 mai 1921 au avut lucrările Congresului Partidului Socialist. Au fost prezenți delegații din 29 de secțiuni, care dispuneau de 540 de mandate, reprezentând 45.086 membri. Era o realitate numerică modestă generată de situația economică și structura socială a României la acea vreme, dar și de slaba aderență la ideile socialiste.

Timp de trei zile (8-9-10 mai) s-au prezentat documente, s-au exprimat opinii și s-au făcut propuneri pentru reorganizarea politică și instituțională a partidului. Problema care a născut cele mai aprinse discuții a fost cea a afilierii necondiționate sau condiționate (cu rezerve) la Internaționala a III-a Comunistă. În seara zile de 11 mai 1921 s-a hotărât transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist, ca secțiune a Internaționalei Comuniste. Tezele și hotărârile acesteia erau obligatorii pentru toți membrii partidului. A doua zi, când trebuiau adoptate documentele finale, cei care au votat afilierea fără rezerve au fost arestați!!! Actul de constituire nu a putut fi validat.

Ce s-a întâmplat după 12 mai?

Arestarea și întreruperea lucrărilor Congresului își găsea justificarea în atitudine Rusiei Sovietice, care nu recunoștea integritatea teritorială a României, realizată prin Marea Unire din 1918. V.I. Lenin condiționa afilierea cu lupta până la despărțirea de statul român a provinciilor unite în 1918. Ideea a fost reluată în decembrie 1923 de către Federația Comunistă Balcanică.

Încarcerarea unor lideri comuniști și apoi scoaterea în afara legii a Partidului Comunist prin Legea  Mârzescu (decembrie 1924) își găsesc suportul în aceste atitudini. Finalizarea actului de înființare a PCR a avut în zilele de 3-4 octombrie 1922, la Congresul al II-lea de la Ploiești. Atunci a fost adoptat Statutul partidului și au fost alese Comitetul Central, Secretariatul și secretarul general.

Poate că ar fi bine să reportăm centenarul PCR-ul în anul viitor. Însă cel mai bine ar fi să privim cu luciditate istoria acelor timpuri și să reflectăm la tensiunile care sunt astăzi în lume. Și nu puține. Ele pot deveni, oricând, explozive. Nimeni nu poate previziona ce se poate întâmpla mâine. Stafia comunismului poate să bântuie din nou prin omenire!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Scriitorul Ovidiu Pecican, noul director al revistei de cultură ”Steaua”

Publicat

De

Scriitorul Ovidiu Pecican, colaborator al Cluj24, este noul director al revistei de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca.
Pecican mai conduce două reviste culturale private, „La Mongolu” și „Avalon”.
Acesta este profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Steaua, denumită pe larg „Steaua literară, artistică și culturală”, este o revistă de literatură, cultură și spiritualitate românească din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

Clujeni de 5 stele

NUMELE a trei instituţii MEDICALE clujene. Trei PERSONALITĂŢI. O pagină. 45 de ani de la moartea lui Octavian Fodor

Publicat

Să ne amintim de unde vin numele spitalelor clujene. La 45 de ani de la moartea lui Octavian Fodor, trei personalităţi medicale reunite pe o pagină şi care dau numele pentru trei unităţi: Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Octavian Fodor”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”.

În imagine este o lucrare a lui Octavian Fodor din anul 1946, când era asistent, cu dedicaţie pentru Leon Daniello, ambii activând atunci la Clinica Medicală I, condusă de Iuliu Haţieganu (arhiva Cluj24).

Octavian Fodor

(17 octombrie 1913, 8 iunie 1976) medic, membru titular al Academiei Române, profesor universitar emerit (1969) „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”, decorat cu Ordinul Meritul Sanitar clasa I „pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră” (1970).

Leon Daniello

(2 octombrie 1898, 27 martie 1970), medic, membru corespondent al Academiei Române, descendent al unei vechi familii grănicerești, cu numele strămoșesc Dănilă. A lucrat la Spitalul „Wilhelmin” din Viena, la clinicile conduse de Ernst von Romberg și E. Sauerbruch din München, la Spitalul „Charité” și la Institutul „Pasteur” din Paris. S-a ocupat de organizarea, la Cluj, a profilaxiei antituberculoase la studenți, împreună cu dr. Iuliu Hațieganu, înființând, în 1926, primul dispensar studențesc din România și unul dintre primele din Europa. În 1928 a înființat primul dispensar TBC pentru populație, din Cluj.

Iuliu Hațieganu

(14 aprilie 1885, 4 septembrie 1959), medic internist recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă. A pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în toamna lui 1919.

(MaAv)

Citește mai departe

CULTURA

Începe Cluj Folk Fest. Cântă Emeric Imre, Fără Zahăr sau Cosmin Vaman&Spam 

Publicat

,,Acum sunt mai pustiu ca totdeauna/De când mă simt tot mai bogat de tine..”, recunoști aceste versuri? Weekend-ul acesta le poți asculta îndeaproape la Cluj Folk Fest. Ediția de anul acesta debutează de astăzi, 18 iunie până pe 20 iunie, pe scena sălii spectacole „Dumitru Fărcaș” a Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca.

Clujenii care vor veni în acest weekend la festival vor avea ocazia să îi asculte live, pe Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Emeric Imre, Magda Pușkaș, Dinu Olărașu, Daniel Iancu, Marius Bațu, Adrian Ivanițchi, Ducu Bertzi, Cristi Dumitrașcu, Florin Săsărman, Cosmin Vaman&SPAM, OCRU, Fără Zahăr și Țapinarii.

Accesul la eveniment începe de la ora 17.00, iar concertul începe la 18.30 cu respectarea tuturor normelor de protecție sanitară. Rugămintea organizatorilor este ca publicul să vină din timp la Casa de Cultură a Studenților pentru a se evita aglomerația.

Bilete și abonamentele, în număr limitat, pot fi achiziționate de pe site-ul de ticketing Ambilet.ro

Dana Coțovanu

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

TIFF2021/ Proiecții simultane în 20 de localități a filmului de deschidere, la 20 de ani de festival

Publicat

De

Organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță că deschiderea aniversară a celei de-a 20-a ediții va beneficia de proiecții simultane în 20 de localități din țară, în data de 23 iulie.

”Vineri, 23 iulie, de la ora 21, comedia spaniolă <<Dineu cu vecinii de sus>> va avea parte de o proiecție specială în Piața Unirii din Cluj-Napoca și se va vedea, în paralel, pe marile scene din Alba Iulia, Arad, Bistrița, Borșa, Brașov, Criț (județul Brașov), Florești (județul Cluj), Iași, Lugoj, Miercurea Ciuc, Morău (județul Cluj), Oradea, Salonta, Satu Mare, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighet, Târgu Mureș și Toplița”, a declarat președintele TIFF, Tudor Giurgiu.

”Dineu cu vecinii de sus” este o comedie prezentată în parteneriat u Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian.

TIFF va avea loc în perioada 23 iulie – 1 august.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate