Connect with us

ECONOMIE

OPINIE. Ioan Lumperdean: DATORIA publică în vremurile de altădată

Publicat


Ce este datoria publică am încercat o explicație într-un text anterior. Este limpede că aceasta are o vechime îndelungată. Putem afirma că s-a născut odată cu statele. Sau cel puțin cu ceea ce înțelegem prin noțiunea de stat ca formă instituționalizată a puterii. Misterele istoriei sunt încă misterioase și greu de penetrat și în acest univers. După cum la fel de greu de înțeles și penetrat sunt și bolile economiei. În acestă ordine de idei apar întrebări firești, de și despre datoria publică și bolile economiei în alte vremuri

Datoria publică – realitate sau boală economică?

Oamenii nu au ajuns încă să cunoască și să ofere soluții pentru numeroasele boli naturale. Exemplul cel mai la îndemână – pandemia coronavirusului. În privința bolilor economice răspunsurile sunt și mai greu de formulat. În primul rând că sunt mai tăcute și mai greu de identificat și diagnosticat.

În al doilea rând, „doctorii” economiei acționează, uneori, dispersat și disparat și nu întotdeauna concertat și concertat. În al treilea rând,  „medicamentele” pe care economiștii le sugerează trec prin filtrul deciziei instituționale, politice. În al patrulea rând, o boală din economie se vindecă, sau nu, după ani și ani. Se potolește, dar nu dispare, și reapare atunci când nici nu te mai gândești. De ce? Pentru că economia este rezultatul activității umane și ca orice lucru omenesc are sensibilitățile, neîmplinirile și subiectivismele sale. „Fără de greșală” este doar Dumnezeu. Oamenii sunt supuși greșelilor.

Ne punem atunci întrebarea: este datoria publică o boală a economie? Dacă mergem pe logica inevitabilelor greșeli omenești și dacă acceptăm că fără oameni nu ar fi fost  ceea ce numim datorie publică, atunci putem să spunem (nu și să afirmăm) că este o boală. Dacă facem o introspecție mai cuprinzătoare putem să ajungem la concluzia că NU este o boală a economiei. Atunci ce este? Cred că răspunsul îl găsim, prin analogie cu situația pandemică din zilele noastre.

Datoria publică reprezintă totalitatea împrumuturilor contractate de un stat, pe termen scurt, mediu și lung, pentru satisfacerea unor necesități productive, investiționale și/sau consumeriste. Nu este o boală, dar poate fi „bacteria” sau „virusul” care  declanșează bolile specifice economiei:  crize economice, depresiune/recesiune, dezechilibre micro și macroeconomice, inflație, șomaj, stagflație etc.

Indubitabil, după cele trecute și știute, prin politici economice chibzuite pot să se atenueze astfel de situații. Pot fi amânate și lăsate în grija altora. A generațiilor prezente și viitoare. Nu pot fi în totalitate contracarate. Uneori devin explozive și neiertătoare!!! Să vedem, punctual, ce s-a întâmplat în îndelungata istorie a omenirii atunci când statele s-au îndatorat.

Statele din antichitate funcționau și pe datorie

Cuvântul stat vine din latinescu status și înseamnă a sta. Dar și a acționa, a decide. Încă din antichitate, cei care decideau și cei pentru care se decidea și-au pus întrebarea, atât cât au putut și au priceput, dacă pot oamenii să trăiască în afara unor comunități organizate. Pot să se apere și să răspundă, cu și fără stat la multiple pericole și provocări naturale și umane?

Nu știm foarte exact ce au gândit și comunicat oamenii antichității, deși cunoaștem ideile exprimate de unii autori celebri ca Heralclit, Herodot, Plutarh, Cicero, Caesar  și alții. Ideea responsabilității și responsabilizării statului în politicile economice, sociale, de apărare și cucerire și de consolidare instituțional-teritorială este prezentă. Unele din acestea deziderate sunt valabile și astăzi, iar pentru împlinirea lor  statele au nevoie de bani. Aceștia puteau fi obținuți prin taxe și impozite,  prin confiscări, cuceriri și anexări teritoriale. Erau și sunt practici la îndemâna decidenților statali.

Atunci când nu au mai fost și nu mai sunt bani, statele se împrumută de pe piețele interne sau externe. Știm astăzi, din informațiile care ni s-au păstrat, că statele antice (orașe-cetăți, regate sau imperii) s-au împrumutat de multe ori. În Grecia, înainte, în timpul și după războiul peloponesiac (431-404 î.Hr.) orașele state Atena și Sparta, principalii adversari, au apelat pentru dotări și operațiuni militare, pentru construirea linilor de apărare și de atac, la ajutorul cămătarilor. Orașul-stat Oropos, din proximitatea  Atenei, s-a împrumutat cu o dobândă preferențială de numai 10% pe an.

Statul antic care a „lucrat” cel mai mult cu cămătarii a fost Imperiul Roman. Expansiunea treptată, de la o suprafață de aproximativ 180 km pătrați până la uriașa dimensiune de 6 mil. de km pătrați a mobilizat însemnate resurse naturale, materiale, umane și pecuniare. Multă vreme cuceririle și măreția Romei s-au autoîntreţinut. Când banii nu au mai ajuns, mânuitorii de bani, numularii și argintarii au venit cu soluția banilor cu împrumut și consultanța financiară, pentru autoritățiile imperiale și provinciale. Adeseori se încheiau înțelegeri, mai mult sau mai puțin oneroase, între părți.

În vârtejul acestora îi găsim și pe celebrul Cicero, cu toată faima sa de om integru sau pe Caius Iulius Caesar, cu aureola sa de mare conducător politic și militar. Toate au funcționat până când toate drumurile duceau la Roma. Apoi au pierdut toți, dar a rămas spiritul Romei din care s-au adăpat societățile și statele următoare. Obiceiul împrumuturilor și al datoriei publice s-a transmis mai departe și pe mai  departe!!!

Epoca medievală între anatema creștină și tentația creditelor

Antichitatea a intrat în disoluție, treptat, într-o lungă perioadă de timp. Organizările statele antice s-au autoexclus de la masa istorie și datorită nesăbuinței pentru bani. O civilizație fără bani, cu schimburi locale și interlocale pe bază de troc sau cu repere de schimb naturale a bântuit mai bine de o mie de ani Europa.

Creștinismul, prin uriașul său mesaj egalitarist, a condamnat creditul cu dobândă și schimbul cu adaus comercial. „Prețul just” (fără profit și câștig) trebuia să asigure echilibrele sociale. Cei care încălcau acest principiu erau aspru anatemizați. Foamea pentru bani nu a putut fi însă potolită.

Au intrat în scenă cămătarii evrei, iar după introducerea purgatoriului în doctrina bisericii catolice, cămătarii creștini s-au avântat cu voinicie în activitățile monetare. Datoria publică a redevenit actuală, mai ales că statele s-au angajat în războaie și cruciade, în organizări interne senioriale, în domolirea presiunilor sociale și răscoalelor devastatoare. De unde bani? De la cei care-i aveau și îi ofereau cu generozitate și… dobândă!!! Uneori aceste practici au reconfigurat istoria.

Când banii sunt mai presus decât regina

Anglia în secolul al XIV. Doi monarhi, Eduard al II-lea (1307-1327) și fiul său Eduard al III-lea (1327-1377), se împrumută masiv de casele de comerț și cămătărie italiene, Bardi și Peruzzi. Li se acordă facilității și privilegii și garanții multiple. Economia și resursele tezaurului regatului  sunt cvasitotal controlate de italieni. În disperare de cauză, Eduard al III-lea oferă drept garanție, în Flandra, la Gant, soția și cei doi fii.

Datoria publică crește și regele se vede nevoit să suspende plățile. Casele Bardi și Peruzzi au intrat în faliment. Izvoarele sunt imprecise despre ce s-a întâmplat cu regina și fiii săi. Știm însă că regele și-a păstrat domnia. Și mai știm că la mijlocul secolului XX s-a calculat că datoria ar fi ajuns la 900.000 de lire sterline. Împreună cu dobânda capitalizată s-ar fi ajuns la întreaga avere a Marii Britanii, împreună cu cea a Commonwelth-ului. Ar fi însemnat falimentul Regatului Unit și Brexitul ar fi fost mai timpuriu!!!

Datoria publică care a călugărit un împărat

Carol Quintul (1519-1556) stăpânește teritorii întinse din Europa și dincolo de mări, după marile descoperiri geografice. Se spunea că în imperiul său „sorele nu apune niciodată”. Sintagmă atribuită și altor suverani, îndeosebi celor britanici. Are mai puțină importanță. Oricum, puterea și stăpânirea sa erau mari, excesiv de mari pentru acele timpuri. Și cu toate acestea, Carol Quintul abdică și se retrage la mănăstire, unde moare la 21 septembrie 1558. Explicația: datoria publică uriașă contractată de la mai multe casele de comerț și cămătărie germane în frunte cu celebrii Fuggeri.

Datoria publică care a generat o revoluție

Franța lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715). O monarhie autoritară sub semnul devizei „Statul sunt eu”!!! Un rege cheltuitor și orbit de măreția soarelui. Nu degeaba i se spunea „regele Soare”.

Și pentru a dovedi acest lucru s-a angajat în războaie costisitoare, în construcții mărețe precum palatele de la Versailles, în donații pentru nobilime. Banii, din nou banii și tot mai mulți bani. Datoria publică ajuns la zenit!!!

Încercările de reformă au eșuat, iar urmașul său Ludovic al XV-lea (1715-1774) a continuat sub o altă deviză: „După noi potopul”. În fapt, cuvintele i-au aparținut marchizei de Pompadour, metresa regelui. Și a venit potopul:  marea revoluție franceză. Nu întâmplător s-a spus că Ludovic al XV-lea i-a lăsat moștenire urmașului său Ludovic al XVI-lea… o revoluție!!!

P.S. În secolele care au urmat, statele moderne nu s-au mai dezlipit de datoria publică. Au păstrat-o ca pe copilul bun și rău. Bun când veneau banii și rău când veneau scadențele. Cum a fost acest balet într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Un clujean de 34 de ani, dispărut în 22 mai, a fost găsit mort în Chinteni

Publicat

De

Clujean dispărut de acasă găsit mort

Bărbatul de 34 de ani din Cluj-Napoca, dat dispărut de familie, a fost găsit mort, în urma unor căutări de amploare.

Clujeanul a plecat de acasă, voluntar, în data de 22 mai a.c., în jurul orei 17.00.

Un clujean de 34 de ani, dispărut în 22 mai, a fost găsit mort în Chinteni

Potrivit polițiștilor, au fost efectuate căutări de amploare sub coordonarea Serviciului de Investigații Criminale, la care au participat polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj Napoca, Secției 3 Poliție Rurală Baciu, cu sprijinul Gruparii de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca, efective din cadrul ISU Cluj, dar și cu sprijinul asociaților și voluntarilor.

Poliția continuă verificările

Astfel, polițiștii au stabilit traseul de deplasare, iar ulterior a fost descoperit, din nefericire, cadavrul bărbatului, în comuna Chinteni, de către efectivele ISU Cluj.

În cauză se efectuează verificări cu privire la modul în care a survenit decesul, sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă.

Foto: Arhivă

Citește mai departe

EVENIMENT

Remus Lăpușan, candidat PSD la Consiliul Județean: Să redăm Clujul oamenilor înseamnă să aducem extraordinarul în administrație!

Publicat

Remus Lăpușan, candidat PSD la Consiliul Județean Cluj

Ați pornit la drum în campanie cu un slogan interesant: redăm Clujul oamenilor! Ne puteți explica, în câteva cuvinte, la ce vă referiți când spuneți asta? Adică acum Clujul nu mai este al oamenilor?

Remus Lăpușan: Clujul a fost dintotdeauna și trebuie să rămână al oamenilor: al celor de bună-credință, onești, care vor să trăiască frumos, în armonie, cu o calitate a vieții la cote ridicate.

Însă acum, din păcate, se întâmplă un lucru ciudat: Clujul este mai mult al unora care au un blocaj în ceea ce privește dezvoltarea strategică.

Nu zic că nu s-au întâmplat și lucruri bune în toți acești ani de când este PNL la Consiliul Județean, dar nu pe câte ar fi trebuit să se întâmple!

Au fost foarte multe orgolii politice, de multe ori avem viziuni diferite, și majoritatea proiectelor pe care am reușit să le pornim – le-au amânat cât au putut sau le-au abandonat de-a dreptul, numai pentru că veneau de la noi!

Și pot să vă dau exemple câte vreți: de la Agro Transilvania (care acum funcționează, dar nu are destinația inițială), la centrul de sacrificare a animalelor din Iclod, la centrul de colectare legume-fructe din zona Turda-Câmpia Turzii, la Tetarom 4, Tetarom 5 și așa mai departe.

Și Cluj-Napoca? Și aici credeți că sunt blocaje?

Remus Lăpușan: Da, în Cluj-Napoca avem alt exemplu de blocaj la nivel de gândire strategică: orașul a pierdut startul dezvoltării post-decembriste în mare parte din cauza politicii protecționiste prost înțelese a lui Gheorghe Funar.

Când a venit Emil Boc la primărie în 2004, orice a făcut a părut spectaculos în comparație cu ce fusese până atunci! Dar de fapt a adus orașul într-o stare de normalitate.

Noi acum trebuie să ne creștem nivelul de așteptări: trebuie să ducem Cluj-Napoca din sfera de ordinar (adică obișnuit) în sfera de extraordinar. Dar actuala administrație nu mai poate mai mult! Este un lucru firesc: am învățat în management despre curba lui Gauss; noi acum suntem într-o groapă de potențial, care urmează în mod natural după o perioadă de dezvoltare.

Avem nevoie de creativitate, de inovație, de inițiativă ca să începem să urcăm iarăși. PNL nu mai poate, Emil Boc nu mai poate, pentru că ei și-au atins maximul de potențial!

Avem nevoie de o schimbare în administrația locală ca de aer! Altfel, ideea că suntem inima Transilvaniei inclusiv din punct de vedere al evoluției rămâne un vis frumos!

Mai departe – Clujul este mai mult al celor care speculează cererea mare de pe piața imobiliară și, cu acordul (tacit sau nu neapărat) al administrației locale, fac aproape imposibilă cumpărarea unei locuințe la un preț decent – cel puțin în Cluj-Napoca.

Asta pe lângă faptul că Primăria din Cluj-Napoca nu s-a implicat în realizarea PUZ-urilor, și avem atâtea și atâtea cazuri de proiecte haotice de urbanism.

Gândiți-vă că atunci când a venit Emil Boc la Primărie, în 2004, în Bună Ziua nu exista aproape nimic.

Cartierul acesta s-a construit cumva de la zero. Putea fi o bijuterie a orașului: cu o tramă stradală logică, adaptată traficului previzionat, cu utilități trase la capacitatea potrivită – pentru că tu, primărie, trebuia să te gândești strategic cum vrei să arate cartierul acela: vrei un cartier de case? Vrei un cartier și cu blocuri? Dacă da, cât de înalte? Cu câte unități locative? Și atunci știi de la început cum dimensionezi conducta de apă, de gaz sau cablurile pentru curent electric.

Trebuiau construite de la început clădirile de utilitate socială: creșe, grădinițe, școli, biserici, un centru medical, inclusiv stabilită poziția supermarketurilor. Așa, ce avem? Un cartier blocat, din toate punctele de vedere.

Din păcate, nu este singurul exemplu. Asta e realitatea, și cred că nu sunt singurul care o vede!

Clujul este al marilor retaileri care au strivit pur și simplu producătorii locali! Sigur, este bine că există pe piață și avem acces la game diversificate de produse, dar avem nevoie vitală de o strategie de susținere a producătorilor locali! Actuala administrație a județului nu a făcut nimic în acest sens, din păcate.

Și mai pot continua cu exemple despre cum este confiscat județul Cluj în acest moment (și în privința infrastructurii medicale, a infrastructurii sociale, a traficului etc.).

Asta înseamnă să redăm Clujul oamenilor: să aducem extraordinarul în administrație, ca să ne îmbunătățim traiul de zi cu zi. Nu avem timp fizic să așteptăm minuni sau să ne complacem, viața e scurtă oricum, trebuie să acționăm!

Și cu toate acestea, Emil Boc și administrația PNL se lăudau săptămâna trecută le evenimentul lor de lansare a candidaților că au adus județul pe locul 2 în ceea ce privește contribuția la PIB.

Remus Lăpușan: Da, nu contest că suntem pe locul doi ca și contributori, dar oamenii? Unde sunt oamenii în toată ecuația asta?

Întrebați-i pe clujeni dacă sunt fericiți! Întrebați-i dacă o duc bine de la o zi la alta! Întrebați-i dacă au salarii mari – în cazul în care au totuși un job, dacă ajung repede dintr-un loc în altul, întrebați-i de când nu și-au mai permis să meargă în concediu!

Bun, și atunci care este soluția pentru acest blocaj de care vorbiți?

Remus Lăpușan: Împreună cu ceilalți colegi ai mei, am gândit o dezvoltare sistematică a județului Cluj.

Proiectele noastre reprezintă o viziune integrată despre bazele solide pe care ar trebui să reconstruim Clujul.

Dezvoltarea are la bază susținerea producătorilor locali (și nu mă refer doar la produsele agricole, să ne înțelegem).

Producția românească este în declin, pentru că nu a fost protejată aproape deloc. Începem cu un inventar al producătorilor, pe zone, astfel încât să știm unde și ce tip de produse găsim. Apoi le oferim o platformă de promovare: trebuie să îi facem cunoscuți și accesibilii publicului larg. Produsele lor sunt privite acum ca fiind de nișă.

Poate din cauza prețurilor ridicate? Adică percepția e că dacă e bio și local, e scump.

Remus Lăpușan: Da, este adevărat, dar tocmai de aceea trebuie să îi susținem de la nivel de administrație, prin politici publice adecvate.

Ne gândim să înființăm un departament al producătorilor locali în Consiliul Județean care numai asta să facă: să îi ajute să fie accesibili oamenilor (și din punct de vedere al prețului, și din cel al accesului fizic la produsele lor).

Avem producție locală, avem consum – trebuie să avem infrastructură! Vrem să construim un drum modern către zona de munte: din Huedin spre Băișoara. Avem drum – avem turiști; avem turiști – avem investitori!

Vrem să dezvoltăm o unitate de sacrificare animale în zona Dej-Gherla (pentru că acolo avem o concentrare mai mare de fermieri), alături de abatorizare și prelucrare a cărnii. Vrem să construim un centru de colectare legume-fructe în zona Turda-Câmpia Turzii și un centru de colectare a produselor din zona montană în proximitatea orașului Huedin.

Trebuie să avem o companie de transport în comun la nivel județean, care să asigure conexiunea între sate și centrele urbane! Nu mai putem ține izolate comunitățile rurale!

Avem nevoie de mai multe parcuri industriale, în tot județul, care pe de-o parte ne aduc investitori, iar pe de altă parte oferă mai multe locuri de muncă, accesibile inclusiv celor din mediul rural.

Pe final, aveți un mesaj special cititorilor noștri?

Remus Lăpușan: Dragi clujeni, nu vă mulțumiți cu puțin! Îndrăzniți să vreți mai mult!

Citește mai departe

CLUJ24 TV

VIDEO. Podcast Cluj24 Contraste. Dr. Cristian Ursu (PNL), un salvator în politică

Publicat

Cristi Ursu

Cristian Ursu este candidat al PNL pe lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca și invitat la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de jurnalistul Florin Danciu. 

”Pe medicul-șef de la UPU-SMURD îl știu de pe vremea când era… jurnalist (amator, cum afirmă in podcast) și se ocupa de pagina de știri internaționale la „Mesagerul transilvan”. Mai scria și comentariu politic sau editoriale sub numele de Claudiu Albu.

Între timp Claudiu Albu a redevenit doctorul Cristian Ursu, specialist în medicina de urgență și șeful UPU-SMURD, prima linie a sistemului medical clujean.

Deci un salvator de profesie pe care Emil Boc l-a convins să intre în politică unde, se pare, e mare nevoie de competențele sale! Vă rog să ascultați și un altfel de discurs, fără promisiuni și angajamente de campanie, dar cu bun simț și, poate, cu prea multă modestie”, a spus realizatorul podcastului.

CMF: 21240015

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Clujean anchetat după ce și-a spânzurat cațelul într-un copac. Animalul a fost salvat de niște băieți

Publicat

Clujean anchetat pentru cruzime împotriva animalelor

Caz șocant la Turda. Un clujean este anchetat de poliție după ce și-a spânzurat cățeul de un copac în zona Băilor Sărate.

Cățelul a fost salvat de câțiva tineri care au văzut ce s-a întâmplat, după care a fost luat de o iubitoare de animale.

Clujean anchetat după ce și-a spânzurat cațelul într-un copac. Animalul a fost salvat de niște băieți

Un bărbat, cunoscut, de altfel, pentru cruzimea cu care tratează animalele, a fost văzut de niște tineri în timp ce trăgea cățelul cu lanțul în pădurea de lângă Băile Sărate.

Turdeanca Eva Pop, cea care a făcut cunoscută povestea pe Facebook, spune că  animalul a fost salvat de câțiva băieți care se plimbau chiar atunci prin zonă.

“Băieții l-au urmărit pe bărbat, dar când a fost fost găsit cățelul era deja spânzurat de un copac. Unul dintre băieți l-a ținut în brațe, iar celălalt i-a tăiat cablul.

L-au resuscitat dar după ce și-a revenit a dispărut împreună cu călăul lui! Au urmat apoi două zile de căutare a cățelului”, spune Eva Pop.

Cazul a ajuns la Poliția animalelor

Cățelul a fost găsit după câteva zile de căutări legat, ân curtea bărbatului. Acesta a fost preluat de turdeanca Eva Pop și este în siguranță.

Poliția animalelor a fost anunțată și s-a implicat imediat în acest caz.

O anchetă este acum în desfășurare.

UPDATE

La data 23 mai, polițiștii din cadrul Biroului Pentru Protecția Animalelor s-au sesizat din oficiu cu privire la infracțiunea de schingiurea animalelor, faptă prevăzută și pedepsită de Legea 205/2004, după ce în prealabil au fost efectuate verificări în cazul unui bărbat, de 62 de ani, din municipiul Turda, deținător al unui patruped.

În urma primelor verificări au reieșit indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii menționată mai sus, de către bărbatul în cauza, asupra patrupedului pe care îl avea în posesie.

Astfel, polițiștii Biroului Pentru Protecția Animalelor au ridicat animalul pentru acordarea îngrijirilor necesare și plasarea acestuia într-un adăpost.

În continuare sunt efectuate cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și luării masurilor legale care se impun.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax