OPINIE/ Despre școala tradițională în și dincolo de pandemie

I. Varianta nemulțumiților cu bani

Se cunoaște că încă din secolul al XVIII-lea ce se învăța în marile universități ale lumii și, mai ales, felul în care se preda în aceste universități a fost criticat și nu de puține ori ironizat de savanți și absolvenți de elită, de la Adam Smith la Einstein și, mai aproape de noi, de la Steve Jobs la inventatori și antreprenori celebri. Și viața, cu deosebire tehnologia, le-a dat dreptate.

Cu aproape un deceniu înaintea pandemiei de Covid-19, Elon Musk se pronunța și el categoric pentru renunțarea la școala tradițională, susținând necesitatea unui învățământ orientat pe dezvoltarea aptitudinile copiilor, proces de învățare experimentat ulterior chiar pe copiii săi.

Deși e greu de crezut că cititorul nu știe cine este Elon Musk, facem, totuși, precizarea că Elon Musk este unul dintre cei mai prolifici antreprenori din ultimele decenii. Este CEO și CTO la SpaceX, membru în boardul de directori Solar City, fondator la Tesla Motors și arhitect de produs la aceeași companie. Tot el a co-fondat PayPal. Și nu în subsidiar, Musk este și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri tineri ai lumii.

Este un pionier al celor mai noi și curate tehnologii ale planetei, pregătind si experimentând tehnologia călătoriilor spațiale pe Lună și Marte și zborurile intercontinentale ce se estimează că vor dura doar 30 de minute. El este producătorul mașinilor Tesla, mașini electrice care nu poluează și poate cel mai important antreprenor vizionar al lumii noastre.

Nu ajută la nimic să înveți multe lucruri care ți se predau la școală

Oponent celebru al învățământului traditional, Elon Musk a fost și continuă să fie un adversar declarat al învățământului traditional față de care în ultimul deceniu și-a exprimat în repetate rânduri profunda sa dezamăgire. Iată câteva opinii ale acestuia: ”Cred că nu ajută la nimic să înveți multe lucruri care ți se predau în școală, pentru că nu le folosești niciodată în viitor, iar copiii sunt bulversați vizavi de motivul pentru care ele sunt trecute în manuale”; ”Nu este nevoie să fi absolvit o facultate, nici măcar un liceu. Dacă cineva termină o universitate bună ar putea fi un indicator al faptului că este capabil de lucruri mărețe, dar nu este neapărat cazul”, adăugând că lumea de azi face o regretabilă confuzie între școală și educație și afirmând cu fermitate că poți să ai succes în viață și fără o diplomă.

Avea și are Elon Musk dreptate?

Dincolo de nenorocirile pandemiei care ne-a obligat la nivel planetar să părăsim sălile de clasă tradiționale și să ne amenajăm școli acasă, cu sau fără ajutorul tehnologiei, viața i-a dat dreptate lui Musk, în sensul că, cel puțin în Statele Unite ale Americii, noul trend este ca marile companii să angajeze oameni nu neaparat cu studii, ci obligatoriu cu au abilităţi înalte pentru postul respectiv. Ca dovadă, încă din octombrie 2018, site-ul de joburi Glassdoor a făcut o listă cu 15 corporaţii care susţin că școala și studiile nu mai reprezintă un criteriu de selecţie la angajare.

Și, culmea, chiar la angajarea în firmele și companiile de top ale lumii! Printre acestea se află Google, Apple, IBM, EY, Penguin Random House, Costco Wholesale, Whole Foods, Hilton, Publix, Starbucks, Nordstrom, Home Depot, Chipotle, Lowe’s și chiar Bank of America!

Și, totuși, tot românu-i fruntea…

Ceea ce nu știa Elon Musk și nu știu nici marile companii americane la care am făcut referire mai sus este că noi le-am luat-o cu mult înainte, în sensul că și pe timpul erei comuniste, și după 1989, pentru vechea și noua nomenclatură joburile bine plătite și chiar locurile în Parlament și Guvern au fost și sunt din punctul de vedere al raportării la școală mult mai ”prietenoase” ca-n State.

Contează aici dosarul și calitatea de membru și nu studiile. Doar câteodată și diploma. Diplomă care la noi este, totuși, și o inedită sursă de risc. În sensul că, în baza ei, suntem catalogați analfabeți funcționali. Și nu unii oarecare, ci dintre cei mai ”serioși” din Europa și din lume! De aici și întrebarea: Mai e nevoie de școala tradițională în România?!

Educația pe PF(A)

Pandemia de Covid-19 și harababura guvernamentală în educația de acum ne scutesc de răspuns. Dacă vreți școală publică cumpărați-vă pepsiglas sau treceți la învățământul pe persoană fizică. Puteți integra și acoperi astfel și meditațiile particulare care au înflorit în pandemie ca ciupercile după ploaie. Ce fel de ciuperci și ce fel de ploaie? Răspunsul la această întrebare este, în noua configurație a școlii românești, tema perpetuă pentru școala online desfășurată acum în bună parte offline de acasă. Cu afirmarea subliminară a unei noi și inedite filosofii educaționale: copiii nu pot veni la școală pentru teze, în schimb părinții și bunicii lor sunt așteptați în școli să voteze…

Mai țineți minte lumea pe dos din ”Harap-Alb” al lui Ion Creangă? Dacă ați uitat, căutați volumul în biblioteca personală sau împrumutați-I, încercând o însănătoșire morală prin acest fel inedit de homeopatie specifică vremurilor tulburi. Luați-vă gândul de la școală și de la învățare organizată, gratuită și publică. Pentru că au trecut pe persoană fizică. În curs de autorizare.

Mircea Bertea

*Prof. dr. MIRCEA  BERTEA este directorul Colegiului Naţional Pedagogic „Gh. Lazăr” Cluj-Napoca, Profesor asociat Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj, Membru al Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare Paris, Expert al Uniunii Europene pentru Educaţie şi Cultură.