OPINIE. Criptomonedele: promovare, comunicare și publicitate

În vârtejul marilor provocării generate de criza pandemiă, de restricționarea unor activități sociale și îndeosebi de războiul ruso-ucrainean, oamenii încercă să-și protejeze banii și valorile dobândite. Alături de formele tradiționale de conservare valorică și tranzacționare comercială și monetară se află de un deceniu și jumătate criptomonedele.

14 ani de criptomonede

După apariția în 2008 a primei criptomonede, Bitcoin, sub semnătura, invizibiului, Satoshi Nakamoto, ideea unei monede cripto-virtuale a câștigat, ușor ușor teren în spațiul privat și public. Astăzi fenomenul este în desfășurare, cu plusuri și minusuri, cu argumente pro și contra. Un aspect este cert: noul însemn monetar există și trebuie privit și utilizat cu multă atenție!!! Nu e de mirare că în urmă cu o săptămână, un comunicat al unor prestigioase instituți bancare europene, publicat pe IMPACT. RO (re)amintește utilizatorilor pericolele care pot să apară prin achiziționaerea și gestionarea criptomonedelor.

Fiind un produs monetar relativ nou, criptomonedele au fost promovate prin ativități punctule și multiforme. Generatorii (minerii) însemnelor monetare criptate erau conștienți de impactul și atitudinile subiecțiilor sociali: nedumerire, circumspecție, respingere, acceptare, promovare și publicitate. Campaniile în comunicare, publicitate și marketingpentru dezvoltarea interseului oamenilor față de noul produs monetar și, implicit, cucerirea treptată a pieței îmbină tradiția cu noutatea. Astăzi, după un deceniu și jumătate de la „nașterea” Bitcoinlui, pot fi identificate activitățile inițiate și desfășuarte de criptomoneariști.

Prima, și cea mai importantă problemă a fost și este acceptarea noului produs monetar. Oameni au fost și rămân circumspecți atunci când este vorba de orice fenomen nou sau relativ nou. Să ne aducem aminte de teama și neliniștea generate de primele mașini, locomotive, lămpi cu gaz și filament electric, de televizoare, computere și așa mai de parte. Este aproape firsc să apară teamă, neîncredere și controverse și în arealul criptomonetar. Și însemnele monetare tradiționale au generat astfel de reacții. Dematerializărea monetară este de mult o realitate. Însă de fiecare dată când s-a trecut de la obiectele premonetare la monedă, de la aceasta la banii metalici, apoi la înscrisuri speciale purtătoare de valoare (bacnote, cecuri, viramente, polițe, carduri etc.) și așa mai departe, omenirea a trecut peste praguri și incomodități psihce, mentale și comportamentale.

Ambiguităţi, nesiguranţă, respingeri, acceptări

În istoria monetară renunțarea la anumite însemene monetare sau schimbarea desingului și a culorii au generat ambiguități, nesiguranțe, acceptări sau respingeri. Exemple sunt numeroase. Să ne aducem aminte de episoadele din/de trecererea de la monedele naționale la euro. În unele țări a fost o adevărată tragedie psiho-comportamentală.

Mulți germani nu doreau să renunțe la faimoasa lor marcă. Pentru ei aceasta era simbolul de necontestat al unificării și identității Germaniei. Așișderea francezii cu francul. Când s-a propus pentru moneda europenă denumirea de franc, în ideea proiectului unificator european al lui Carol cel Mare, din seolul al IX-lea, reacțiile au fost multe, contradictorii și excesiv de himerice. Germanii l-au revendicat și ei pe Carol cel Mare, părintele mitologic al Europei dar nu au renunța la ideea mărci germane. Spanioli au refuzat ideea francului, pentru că le aducea aminte de Francisco Franco, generalul/dictator care a condus Spania cu mână de fier între 1939-1975. Grecii au venit și ei cu ideea ca moneda europeană să se numească drahmă, motivând că aceasta a fost prima și cea mai veche monedă bătută/emisă în Europa în secolul al VII-lea î.Hr. Chiar dacă propunera a fost respinsă, Grecia, nu putea să lipsească de la ambițiosul proiect monetar european. În aprilie 1997, Yannos Papantoniou, la acea vreme ministru de finante, își implora colegii din UE să tipareasca o parte din viitoarele bancnote euro și în/cu litere grecești (kirilice). În cele din umă țara a aderat la zona Euro, iar ministrul socialist a declarat cu vanitate: „Am luptat, am facut un pariu pe loc si am caștigat”.

Problema utilităţii economice

O altă procupare a fost cea legată de utilitatea economică a criptomonedelor. Argumentele au fost concentrate pe rapiditatea transmiterii informațiilor, tendințele și experiențele acumulate în funcționalitatea digitală a banilor virtuali și electronici. Simultan cu aceste activități au fost promovate campanii identitare pentru depistarea cu rapiditate și în condiții de maximă siguranță, a cripotomonedelor, mai ales că piața este în expansiune și diversificare. Exemple și modele au fost găsite în însemnele monetare tradiționale. Se știe că acestea exprimă prin desingul lor evoluțiile și realitățiile istorice, economice, sociale și naționale ale emitenților.

Pentru criptomonede au fost promovate imagini care tansmit/promovează noile opțiuni monetare, precum delocalizarea și multipolaritatea monetară, societatea și economia globală, utilitatea largă și multiformă a noilor însemne monetare descentralizate. Se știe că pe piața criptomonetară există numeroase astfel de însemne monetare. Ele pot fi idetificate prin formele și exprimările imagistice geometrice, cubiuiste, sferice, cilindrice, conice, paralepipedice, dreptunghiulare etc. cu trimitere la spațiul virtual. Sunt reprezentări care trebuie să transmită mesaje sub forma întregului, dar și a diviziunilor și subdiviziunilor valorice. Uneori, identitățiile monetare sunt susținute prin linii, drepte, circulare, paralele, curbe, sau unduiate, prin puncte la distanță egală sau aleatorie, prin colțuri netede sau rotunjite și multe alte forme de redare sugestivă, expresivă și plastică a enuțului monetar. De cele mai multe ori simbolistica criptomonetară este susținută/argumentată cu precizări esențializate de 10-15 rânduri. Uneori, se specifică că însemnul criptomonetar este „legat” de aur sau de o monedă fiduciară dolar, euro, liră sterlină pentru sporirea interesului și diminuarea neîncrederii din partea utilizatorilor. Una dintre cele mai populare criptomonede TETHER este prezentată prin legătura stabilă și solidă cu dolarul american și cu depozitele bancare grantate de Ministerul Justiției din SUA . Aceiași motivație și pentru USDC, adică USD COIN, criptomonedă stabilă.

Astfel de reprezentări există pe multe însemne monetare și înscrisuri purtătoarere de valoare din cele mai vechi timpuri până astăzi. Diferența între monedele și bacnotele tradiționale și cele criptate este realizată din perspectivă comunicativă prin obiectivele, utilitățile și interesle preconizate.

Pentru însemnenele monetare fiduciare scopurile urmărite erau îndeplinirea triplului rol de măsură a valorii, mijloc de circulație și plată conjugat cu cele de identitatea etnică și teritorială, cu rolul și puterea politică, militară și economică a emitentului. Imaginile cu și despre trecut și prezent sunt relevante în acestă ordine de idei. La toate acestea emitentul a urmărit prin grafică și culoare, facilitarea recunoașteri cu rapiditate de către subiecții sociali a utilității valorice concomitent cu protejarea în față falsificatorilor. În concepția criptomonenariștilor astfel de elemente exterioare de comunicare și protecție monetară nu sunt necesare, deoarece activul monetar criptat se autoprotejează prin geneză, funcții și comportamente pe și în piață. Se argumentează și prin folosirea tehnologii blockchain care fac dificilă trasabilitatea tranzacţiilor. Opțiune pe deplin justificată în consonanță cu deschidere spre o lume monetară, digitală și multipolară. De aceea acestea au fost numite criptomonede cu anonimitate sporită. Această opinie a fost tot mai mult agreată, datrită creșterii intersului oamenilor pentru criptomonede și deschiderilor autorităților spre și pentru reglementarea acestora.

Mesaje care însoţesc criptomonedele

În activitățille de promovarea și poziționare criptomonentară sunt vehiculate idei privind fluidizarea și rapiditatea schimburilor comerciale și monetare. Un adevăr care nu poate fi negat dacă avem în vedre încercările operatorilor monetari (publici și privați) în adaptarea la noilor provocări venite dinspre tehnoligiile digitale și virtuale. Spirala dematerializării monetare este văzută prin prisma evoluțiilor monetare, dar și prin cea a noiilor economii care resping sau limitează existența banilor tradiționali pe piață. Se știe că transferul fizic prin cash, de la un agent economic la altul, de la un utilizator la altul (public sau privat) presupune măsuri sporite de protecție și control, iar greutatea în kilograme a banilor primari le amplifică. Un milion de dolari, în bacnote de 20 $ cântărește 52 de kilograme, iar în baconte de 100 $ ajunge la 10 kilograme, în timp ce un milion de euro reprezintă 1,6 kilograme.

Mesaje directe, indirecte supra și subliminale sunt transmise pe cale vizuală, și prin intermediul rețeleor sociale, a emisunilor radio și TV, a site-urilor și altor mijloace audio-vizuale, tradiționale sau moderne. Multe sunt concepute pe și pentru ideea de profitabilitate începând cu mijloacele de dobândrie și ansamblare a aparatelor de sau pentru minare criptomonetară și continuând cu tehnicile de folosire, utilitate și beneficii. Un accent deosebit se pune pe pașii investiționali și pe comunitățile criptomonetariste care asigură, în concepția acestora, funcționarea sistemului și obținera profitului.

De reținut că mesajele, deși sunt preponderent procriptomonetariste apar și cele prudențiale prin vehicularea unor idei și opinii contrare sau a unor analize aplicate care trebuie să satisfacă dilemele și curiozitățile mânuitorilor de bani, pe traseul BANI FIDUCIARI – BANI CRIPTAȚI și/sau RETUR. Cel puțin, decomdată, până când monedele primare sau tradiționle își vor restrânge, treptat, puterea circulatorie și cea de conservare și transmitere a valorii. Până atunci, mesajele transmise sunt asemănătoare cu cele din perioada tranziție la Euro sau cele de impunere a dolarului pe alte piețe. Se argumentează, într-o manieră atractiv-persuasivă coabitarea sistemele monetare, vechi cu cele noi, avantajele în și din perspectiva dinamicii și provocării pieței. Acestea sunt esențializate prin mesaje precum LĂSAȚI BANII SĂ LUCREZE, FONDURILE TALE SUNT ÎN SIGURANȚĂ, DATELE DVS. SUNT PROTEJATE, SCHEME SUGESTIVE DESPRE CIRCULAȚIA BANILOR, PREȚURILE, DE UNDE CUMPERI CRIPTOMONEDE, TOT CE TREBUIE SĂ ȘTI DESPRE CRIPTOMONEDE, BITCOINUL LA MINARE, VÂNZARE etc.

O publicitate echilibrată se face și pentru bancomate sau CRIPTO-ATM-uri începând cu locația acestor și continând cu pași pentru exploatare/operare, la vânzare și cumpărare. Sunt prezentate însemenele cripomonetare care sunt în baza de date a ATM-ului și în rețelele sale. Precum banilor tradiționali sunt specificate limbile în care pot fi efectuate tranzacțiile, limitele minime și maxime, convertibilitatea între criptomonede și între acestea și banii fiduciari. elementele securizante pentru însemnele monetare și utilizatori. Imagini prin satelit întregesc informațiile despre spațiile, traseele, distanțele și clădirile unde sunt amplasate acestea.

De cel puțin un deceniu edituri prestigioase din întreaga lume au publicat lucrări monografice și de sinteză despre criptomonede, în general, sau despre cele mai căutate. În limba română sunt de reținut cele referitoarea la Revoluția Blockchain sau Bitcoin. Libertate, finanțe, viitor. Textele de escortă care au fost publicte pe (supra)coperte, în prefețe sau pe linkrile care promovează produsul editorial sunt sugestive: „Fiind vorba de prima carte despre Bitcoin publicată de o editură importantă din România, am ales un text care pune accentul pe libertate individuală, pe drepturile omului și pe efectele devastatoare pe care banii guvernamentali fiat le au asupra vieților noastre. Cartea reușește și performanța de a explica pe înțelesul tuturor concepte din economie, drept sau informatică”.

Veronica Ilieș, Ioan Lumperdean

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News