Școala economică clujeană la centenar

Luna noiembrie este importantă pentru învățământul superior clujean. Universitatea „Babeș-Bolyai”, numită pe atunci Universitatea Daciei Superioare, era inaugurată la 3 noiembrie  1919, iar un an mai târziu în 1920, la 20 noiembrie se puneau bazele  Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

Cele două instituții de învățământ superior au reprezentat un moment de referință în istoria Clujului universitar. După Marea Unire din 1918, proiectul unor școli superioare în limba română era un act de responsabilitate civică și națională. Pentru Universitatea clujeană era o (re)fondare în consonanță cu noile realități politice de după Primul Război Mondial, în timp ce pentru Academia Comercială era deschiderea spre o altă paradigmă economică și culturală transilvană, generată de existența României Mari. Ambele instituții întregeau constelația academică a timpului, prin istoria mai apropiată sau mai îndepărtată, prin năzuințe, aspirații și deschideri naționale și europene.

Preliminarii ale învăţământului economic superior clujean

Transilvania se poate mândri cu o bogată şi îndelungată activitate academică.  Preocupările pentru problemele economice pot fi detectate în curricula colegiilor şi universităţilor care au funcţionat la Cluj  în evul mediu şi epoca modernă. În a doua jumătate a secolului al secolul XIX-lea dezvoltarea economică a impus pregătirea resurselor umane necesare activităţilor industriale, agricole şi comerciale. De aceea camerele de comerţ şi industrie din Transilvania (înfiinţate prin legea din 18 martie 1850), au sprijinit înfiinţarea unor şcoli profesionale, mai întâi sub forma unor şcoli comerciale începătoare duminicale, iar apoi a unor şcoli  profesionale pentru comerţ şi meserii. Au încercat să pregătească şi să răspundă provocărilor şi dezvoltării economice ale timpului 14 şcoli comerciale (13 cu predare în limba maghiară şi una cu predare în limba română) şi mai multe şcoli ale meseriaşilor.

În aceste şcoli, durata studiilor era de trei ani, iar printre disciplinele predate figurau: Istorie universală şi comercială, Contabilitate, Corespondenţă mercantilă, Merceologia şi tehnologia, Aritmetica comercială, Principii de economie, Dreptul cambial.

Paralel cu aceste activităţi s-au iniţiat mai multe proiecte pentru organizarea învăţământului economic superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost înfiinţată Şcoala Comercială Superioară, iar în 1902, din iniţiativa Camerei de comerţ şi industrie  din Cluj, a luat fiinţă o Academie Comerciale.

Acesta funcţionat pe doi ani de studii, aveau un corp profesoral, un director şi un consiliu de conducere. Activităţi pentru cunoaşterea realităţilor şi legislaţiei economice au fost conjugate cu cele pentru pregătirea teoretică şi practică a cursanţilor.

Organizarea instituţională, activitatea didactică şi curriculară s-au realizat după modele, de la acea vreme, de la Viena, Budapesta, Praga, Bratislava, dar şi în funcţie de  cerinţele economiei transilvane. Preocupări pentru studiile și științele economice erau și la Universitatea modernă (înfiinţată în 1872). Primul rector al universităţii moderne din Cluj a fost specialistul în economie şi finanţe Aron Berde.

Tematica economică s-a regăsit, îndeosebi în curricula  Facultăţii de Drept şi ştiinţe de stat (sub forma unor discipline de economie generală,  finanţe publice şi private, statistică, drept comercial, corespondenţă comercială, elemente de contabilitate),  dar şi în cea a altor facultăţi, sub forma unor cursuri şi seminarii interdisciplinare de istorie economică, geografie economică, statistică şi matematică economică etc.

Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale: căutări și deschideri

După Primului Război Mondial, odată cu Marea Unire din 1918, Universitatea clujeană, asemenea universităţilor din Strasbourg şi Bratislava, a fost preluata de autorităţile statului român, devenind o instituţie a României întregite. La 12 mai 1919 se constituie Universitatea româneasca din Cluj, ale cărei cursuri le inaugurează Vasile Pârvan, cu prelegerea Datoria vieţii noastre, pentru ca la 1 februarie 1920 regele Ferdinand I să  proclame solemn noua instituție de învățământ superior la Cluj.

Realităţile politice, economice şi teritoriale de după Primul Război Mondial au contribuit la intensificarea eforturilor şi pentru înfiinţarea unei instituţii superioare de învăţământ economic românesc în Transilvania. Perioada era favorabilă şi datorită preocupărilor, româneşti şi europene, pentru o nouă viziune şi organizare a învăţământului economic, în consonanţă cu cerinţele prezentului şi viitorului economic, cu funcţiile teoretice şi aplicativ-practice rezervate pregătirii viitorilor economişti.

În această ambianţă, la scurtă vreme după înfiinţarea Universităţii, la 14 noiembrie 1920, se înfiinţa la Cluj  primă instituţie de învăţământ economic românesc din Transilvania: Academia Comercială. În scurt timp, la 20 noiembrie 1920, aceasta și-a deschis, oficial, porțile, spre cei care doreau să cunoască și să-și însușească universul teoretic și practic al studiilor și științelor economice.

Peste doi ani, pentru a fi concordanţă cu instituția similară din capitala României, Academia Comercială îşi va schimba denumirea în Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Aceasta a avut puterea marilor provocări academice şi economice ale timpului,  în deplină rezonanţă cu cele susţinute la marile universităţi economice europene. Un model şi un sprijin incontestabil au venit dinspre Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, înfiinţată în 1913.

Printre profesorii fondatori s-au numărat: Gheorghe Bratu (Aritmetică comercială); Aurel Ciortea (Matematici financiare); Silviu Dragomir (Istoria comerţului); Ion Evian şi Dumitru Voinea  (Contabilitate); Dumitru B. Ionescu, Victor Jinga (Economie politică), Ion I. Lapedatu (Ştiinţa şi legislaţia financiară) ; Gheorghe Moroianu (Economie naţioanlă). Unii din aceştia funcţionau ca profesori la Universitatea din Cluj, alţii veneau din învăţământul preuniversitar şi din mediul de afaceri transilvănean. S-au stabilit astfel primele contacte, care s-au adâncit în anii următori, cu Universitatea clujeană.

Pentru anul universitar 1920-1921 au fost înscrişi 39 de studenţi, iar în primii 10 ani de existenţă au urmat cursurile universitare în jur de 2.000 de studenţi, pentru ca până în 1948 să fie peste 10.000 de studenţi.

Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale: generatoare de cunoaștere și performanță

După un deceniu de funcționare, începând cu 1 ianuarie 1930, activitatea academică şi de cercetare a instituţiei de învăţământ economic superior din Cluj a fost organizată printr-o lege specială. Era împlinirea firească de jure și de facto a proiectului demarat în 1920.

Acreditată, ca să folosim un termen din zilele noastre, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale genera și încuraja cunoașterea și performața. Din 1930 instituţia academică clujeană  a avut dreptul să organizeze şi să acorde titlul ştiinţific de doctor în economiei.  Primul doctor a fost profesorul Gheorghe Dragoş, cu o teză despre istoria cooperaţiei în Ardeal. Între anii 1930-1947 au fost acordate 18 titluri de doctori în economie.

În anul 1930 a fost înfiinţată publicaţia Observatorul Social-Economic, care în cei 14 ani de existenţă a publicat 222 articole şi studii, la care se adaugă numeroase note, prezentări de cărţi şi recenzii. În anul 1934 este înfiinţată Asociaţia profesorilor de la Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj organizaţie ştiinţifică şi academică, cu personalitate juridică, menită să contribuie la strângerea legăturilor dintre învăţământul economic clujean şi mediul de afaceri şi economic din România. Asociaţia a publicat între anii 1936-1938 Conferinţele Extesiunii Academice. După 1938, în locul acestei publicaţii apar Analele Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

Urmând destinul tragic transilvan

În septembrie 1940, în urma revizuirilor teritoriale impuse României de Germania nazistă şi Italia fascistă, asemenea Universităţii clujene,  Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj a trebuit să-şi stabilească o nouă locaţie. Dacă Universitatea s-a mutat la Sibiu şi Timişoara, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost găzduită la Braşov, oraş cu o veche şi puternică dezvoltare economică, unde a funcţionat până în 1948, când a fost desfiinţată abuziv de regimul comunist.

Perioada braşoveană rămâne semnificativă prin preocupările de reorganizare, adaptare, inovare şi modernizare instituţională, prin  eforturile de păstrare a exigenţelor ştiinţifice şi didactice, prin cele de extindere a spaţiilor sociale şi de învăţământ, prin dotările cu lucrări didactice, reviste şi cărţi de specialitate ale bibliotecii, prin încercările de organizare şi desfăşurare a vieţii studenţeşti în cele mai bune condiţii.

În februarie 1943 s-a înfiinţat Institutul de Cercetări Economice şi Sociale, care a avut în câmpul său de investigaţie teme majore de istorie economică, economia întreprinderilor, cooperaţie, evidenţe contabile, economie regională, agricultură, comerţ, economie mondială. Între anii 1943-1946 au apărut trei volume din publicaţia Comunicările Institutului de Cercetări Economice şi Sociale, însumând 1.779 de pagini.

Între anii 1943-1948 funcţionează, din iniţiativa rectorului Victor Jinga, Institutul de Limbi Moderne şi Seminarul pedagogic al Academiei. În perioada braşoveană, până la reforma învăţământului din 1948, au funcţionat: secţia de ştiinţe economice, financiare şi sociale, secţia de economie politică şi secţia industrială, la care s-a adăugat, pentru cei interesaţi, şi secţia pedagogică.

La toate acestea se adaugă preocupările pentru predarea, organizată şi instituţională, a limbilor străine. Rezultatul acestor eforturi s-a concretizat în creştrea numărului de studenţi de la 520, în anul academic 1941-1942, la 540, în 1942-1943, 704 în 1943-1944 şi la 1.128 în 1945-1946. De remarcat că această creştere a populaţiei universitare avea loc într-o perioadă complexă, marcată de numeroase neajunsuri şi greutăţi generate de decupajele teritoriale din vara anului 1940 şi de desfăşurarea celui de Al Doilea Război Mondial.

În cei 28 de ani de existenţă, rectorii Academiei au fost: Aurel Ciortea (1920-1928); George Moroianu (1929-1935), Constantin Leca (1936-1937), Octavian Prie (1937-1938), Ion Mateiu (1938-1940), Iosif Gârbacea (1940), Pavel Roşca (1940-1942); Victor Jinga (1942-1945), Gheorghe Dragoş (1945-1946), N.N. Codrescu (1946-1947),  Laurean Someşan (1947-1948).

Publicarea unor reviste şi lucrări relevante de istorie, teorie şi practică economică au contribuit la conturarea şi afirmarea şcolii superioare economice clujene interbelice, reprezentată de dascăli şi economişti de prestigiu, dintre care amintim, pe lângă cei care au deţinut funcţia de rector, pe Dumitru B. Ionescu, Gh. N. Leon, Ion Evian, Dumitru Voinea, Eugen Demetrescu, Alexandru Sorescu, Ioan Tarţa, Aurel Gociman, Semproniu Lupaş, Ioan Moga, Emil Micu, Alexandru Herlea, Dumitru Haşieganu, Augustin Tătaru şi alţii. Unii din aceştia şi-au făcut studiile în mari centre ale culturii europene, au stabilit contacte cu mediile academice şi de afaceri din ţară şi străinătate, au  fost implicaţi în proiecte şi activităţi economice, au contribuit la formarea  a numeroase generaţii de economişti.

1961: un nou început

Fractura produsă învăţământului economic clujean, prin episodul braşovean şi desfiinţarea Academiei în anul 1948, a fost reparată, prin reactivare învăţământului economic universitar la Cluj,  o dată cu înfiinţarea, în anul 1961, a Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul „Universităţii Babeş-Bolyai”. S-au restabilit, parţial, contactele cu tradiţia academică interbelică şi s-au făcut eforturi pentru o prezenţă semnificativă în mediile ştiinţifice şi economice româneşti şi internaţionale.

A fost un nou început, cu rezonanţe şi oportunităţi în spaţiul universitar şi economic românesc, care impunea, chiar şi în acea vreme, rigoare şi responsabilitate, în consens cu tradiţiile interbelice şi cu cerinţele vieţii economice şi sociale.

În primul an, Facultatea de Ştiinţe Economice a funcţionat cu două secţii sau specializări: Economie politică şi planificare, Evidenţă contabilă. Secţia de Economie politică şi planificare a fost structurată pe trei grupe de specializare: economie politică, economia industriei, economia agriculturii. Începând cu al doilea an de funcţionare a Facultăţii de Ştiinţe Economice s-a adăugat specializarea Finanţe-Credit.

Începând cu anul universitar 1964-1965, specializarea de Economie politică şi planificare a intrat în lichidare, iar profilul facultăţii a fost structurat pe 4 specializări: Economia industriei, Economia agriculturii, Evidenţă contabilă, Finanţe-Credit.

Între anii 1971-1976, specializarea Economia agriculturii a funcţionat în cadrul Institutului agronomic din Cluj-Napoca, iar din anul universitar 1976 până în 1990 au existat specializările Economia industriei, Economia agriculturii, Finanţe-Contabilitate. Între anii 1966-1990 au absolvit facultatea un număr de 11.217 studenţi.

Din 1961 până în 1990 s-au publicat de către cadrele didactice din Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca 339 cursuri şi manuale universitare, 120 de cărţi, 1.268 de studii şi articole în reviste de specialitate, au fost onorate numeroase contracte de cercetare pe teme economico-financiare.

Cercetarea ştiinţifică a fost stimulată de organizarea anuală a sesiunii ştiinţifice a cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor şi studenţilor, de participarea la manifestări ştiinţifice naţionale, europene şi internaţionale. Parteneriatul cu  institute şi centre de cercetare în economie din ţară şi străinătate şi funcţionarea în cadrul facultăţii, între 1976-1990, a unui Centru Teritorial de Cercetări Economice au asigurat continuitatea în cercetarea ştiinţifică din  Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Revista Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seris Oeconomica şi volumele de Studii şi cercetări economice, au asigurat transmiterea informaţilor şi rezultatelor ştiinţifice către mediile economice şi universitare din ţară şi din străinătate.

Pregătirea postuniversitară s-a realizat prin cursurile organizate de facultate, începând cu anul academic 1976-1977, pentru specializările: finanţe, contabilitate, economia industriei, construcţiilor, transportului, agriculturii, creditului, circulaţiei monetare, echilibru monetar, calculaţia costurilor, economia ramurilor din industrie, construcţii, transport, conducerea unităţilor economice, etc.

De la demararea proiectul de pregătire postuniversitară şi până în 1990 au urmat aceste cursuri peste 300 de persoane din economia producţiei, circulaţiei şi serviciilor.

1990-2020: modernizare academică şi deschidere europeană

În 1990 demarează procesul de reconversie a învăţământului economic clujean pe 8 secţii: Management în industrie, Management în construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, Economia producţiei agricole şi silvice, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Marketing, Informatică economică, Turism şi Servicii, la care se adaugă Colegiul Economic şi de Asistenţă socială cu specializarea: Conducerea Unităţilor Comerciale şi de Turism.

În urma reorganizărilor impuse de opțiunea educațională europenă, Colegiul a fost desființat.

În prezent, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca este una dintre cele mai moderne  şi dinamice facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, cu o relevantă ofertă de servicii academice şi ştiinţifice, vizând toate formele de  învăţământ: licenţă, masterat, doctorat, învăţământ la distanţă, formare continuă, cursuri postuniversitare de recalificare, programe de cercetare, consultanţă şi dezvoltare durabilă.

Pregătirea în prolemele economice ale tinerilor se realizează pe cinci linii de studii (română, maghiară, germană, engleză şi franceză), în consonanţă cu structura culturală a Transilvaniei şi cu exigenţele spaţiului educaţional şi economic european. Studenţii, masteranzii şi doctoranzii facultății beneficiază de o oferta educaţională, didactică şi instituţională generoasă. Întregul proces este susţinut de o infrastructură modernă şi funcţională, realizată în ultimii ani cu sprijinul Universităţii „Babeş-Bolyai”, concretizată în 7 amfiteatre cu  1.350 de locuri şi o suprafaţă de 1007 mp, 10 săli curs cu 880 de locuri şi o suprafaţă de 778 mp, 24 de săli seminar cu 1.040 de locuri  şi o suprafaţă de 1.217 mp, 59 laboratoare cu 1.544 de locuri şi o suprafaţă de 3370 mp, 3 săli de lectură pentru bibliotecă, cu 190 locuri şi o suprafaţă de 430 mp, 5 săli depozit cărţi şi o suprafaţă de 440 mp. La acestea se adaugă impozanta Aulă a FSEGA, cu 454 de locuri şi o suprafaţă de 418 mp.

Spaţiile dedicate activităţilor didactice sunt completate de cele destinate celor complementare: 3 săli fitness, cu o suprafaţă de 476 mp, 1 sală sport cu o suprafaţă de 247 mp, la care se adaugă cele 5 holuri cu o suprafaţă de 2316 mp, drumurile şi aleile de 2.640 mp, spaţiile ambientale de 2.450 mp şi locurile de parcare.

Au fost inaugurate Căminului Economica I și Economica II. Au fost finalizare 4 laboratoare pentru activităţi  didactice şi de cercetare: Laboratorul de comerţ exterior, Laboratorul de simulare bursieră, Laboratorul de jocuri de întreprindere şi Laboratorul de contabilitate şi control de gestiune.

S-au dotat laboratoarele de informatică şi sălile de curs şi seminarii cu calculatoare, cu videoproiectoare şi instalaţii de sonorizare şi s-a îmbunătăţit dotarea catedrelor cu calculatoare şi birotică. S-a trecut la finalizarea amenajărilor exterioare.

Pe bună dreptate se spune că FSEGA are cel mai modern şi funcţional campus universitar din România. Facultatea dispune de un autocar cu 35 de locuri achiziţionat din  fondurile facultăţii, pentru studenţi şi cadre didactice. La intrarea în Campusul FSEGA a fost dezvelită, în august 2019, statuia generalului Gheorghe Mărderescu, eroul luptelor pentru Transilvania în Primul Război Mondial și al campaniei antibolșevice din Ungaria (1919). Operă a sculptorului Valentin Tănase, a fost finațată de Camera de Comerț și Industrie a României.

Facultatea este prezentă în relaţiile publice  prin numeroase produse de imagine (broşuri, pliante, postere, afişe etc), prin informaţii şi mesaje în media, prin expoziţii proprii sau organizate sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, în ţară şi străinătate.

În incita facultăţii funcţionează spaţiul expoziţional „Galeriile ExpoEconomica”, care a găzduit mai multe expoziţii academice şi artistice, româneşti şi europene.

Prof.univ.dr Ioan Lumperdean

Asist.univ.dr. Ioan Marius Mihuț

.