Connect with us

ACTUALITATE

Oeconomica Napocensis: 100

Publicat


Școala economică clujeană la centenar

Luna noiembrie este importantă pentru învățământul superior clujean. Universitatea „Babeș-Bolyai”, numită pe atunci Universitatea Daciei Superioare, era inaugurată la 3 noiembrie  1919, iar un an mai târziu în 1920, la 20 noiembrie se puneau bazele  Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

Cele două instituții de învățământ superior au reprezentat un moment de referință în istoria Clujului universitar. După Marea Unire din 1918, proiectul unor școli superioare în limba română era un act de responsabilitate civică și națională. Pentru Universitatea clujeană era o (re)fondare în consonanță cu noile realități politice de după Primul Război Mondial, în timp ce pentru Academia Comercială era deschiderea spre o altă paradigmă economică și culturală transilvană, generată de existența României Mari. Ambele instituții întregeau constelația academică a timpului, prin istoria mai apropiată sau mai îndepărtată, prin năzuințe, aspirații și deschideri naționale și europene.

Preliminarii ale învăţământului economic superior clujean

Transilvania se poate mândri cu o bogată şi îndelungată activitate academică.  Preocupările pentru problemele economice pot fi detectate în curricula colegiilor şi universităţilor care au funcţionat la Cluj  în evul mediu şi epoca modernă. În a doua jumătate a secolului al secolul XIX-lea dezvoltarea economică a impus pregătirea resurselor umane necesare activităţilor industriale, agricole şi comerciale. De aceea camerele de comerţ şi industrie din Transilvania (înfiinţate prin legea din 18 martie 1850), au sprijinit înfiinţarea unor şcoli profesionale, mai întâi sub forma unor şcoli comerciale începătoare duminicale, iar apoi a unor şcoli  profesionale pentru comerţ şi meserii. Au încercat să pregătească şi să răspundă provocărilor şi dezvoltării economice ale timpului 14 şcoli comerciale (13 cu predare în limba maghiară şi una cu predare în limba română) şi mai multe şcoli ale meseriaşilor.

În aceste şcoli, durata studiilor era de trei ani, iar printre disciplinele predate figurau: Istorie universală şi comercială, Contabilitate, Corespondenţă mercantilă, Merceologia şi tehnologia, Aritmetica comercială, Principii de economie, Dreptul cambial.

Paralel cu aceste activităţi s-au iniţiat mai multe proiecte pentru organizarea învăţământului economic superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost înfiinţată Şcoala Comercială Superioară, iar în 1902, din iniţiativa Camerei de comerţ şi industrie  din Cluj, a luat fiinţă o Academie Comerciale.

Acesta funcţionat pe doi ani de studii, aveau un corp profesoral, un director şi un consiliu de conducere. Activităţi pentru cunoaşterea realităţilor şi legislaţiei economice au fost conjugate cu cele pentru pregătirea teoretică şi practică a cursanţilor.

Organizarea instituţională, activitatea didactică şi curriculară s-au realizat după modele, de la acea vreme, de la Viena, Budapesta, Praga, Bratislava, dar şi în funcţie de  cerinţele economiei transilvane. Preocupări pentru studiile și științele economice erau și la Universitatea modernă (înfiinţată în 1872). Primul rector al universităţii moderne din Cluj a fost specialistul în economie şi finanţe Aron Berde.

Tematica economică s-a regăsit, îndeosebi în curricula  Facultăţii de Drept şi ştiinţe de stat (sub forma unor discipline de economie generală,  finanţe publice şi private, statistică, drept comercial, corespondenţă comercială, elemente de contabilitate),  dar şi în cea a altor facultăţi, sub forma unor cursuri şi seminarii interdisciplinare de istorie economică, geografie economică, statistică şi matematică economică etc.

Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale: căutări și deschideri

După Primului Război Mondial, odată cu Marea Unire din 1918, Universitatea clujeană, asemenea universităţilor din Strasbourg şi Bratislava, a fost preluata de autorităţile statului român, devenind o instituţie a României întregite. La 12 mai 1919 se constituie Universitatea româneasca din Cluj, ale cărei cursuri le inaugurează Vasile Pârvan, cu prelegerea Datoria vieţii noastre, pentru ca la 1 februarie 1920 regele Ferdinand I să  proclame solemn noua instituție de învățământ superior la Cluj.

Realităţile politice, economice şi teritoriale de după Primul Război Mondial au contribuit la intensificarea eforturilor şi pentru înfiinţarea unei instituţii superioare de învăţământ economic românesc în Transilvania. Perioada era favorabilă şi datorită preocupărilor, româneşti şi europene, pentru o nouă viziune şi organizare a învăţământului economic, în consonanţă cu cerinţele prezentului şi viitorului economic, cu funcţiile teoretice şi aplicativ-practice rezervate pregătirii viitorilor economişti.

În această ambianţă, la scurtă vreme după înfiinţarea Universităţii, la 14 noiembrie 1920, se înfiinţa la Cluj  primă instituţie de învăţământ economic românesc din Transilvania: Academia Comercială. În scurt timp, la 20 noiembrie 1920, aceasta și-a deschis, oficial, porțile, spre cei care doreau să cunoască și să-și însușească universul teoretic și practic al studiilor și științelor economice.

Peste doi ani, pentru a fi concordanţă cu instituția similară din capitala României, Academia Comercială îşi va schimba denumirea în Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Aceasta a avut puterea marilor provocări academice şi economice ale timpului,  în deplină rezonanţă cu cele susţinute la marile universităţi economice europene. Un model şi un sprijin incontestabil au venit dinspre Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, înfiinţată în 1913.

Printre profesorii fondatori s-au numărat: Gheorghe Bratu (Aritmetică comercială); Aurel Ciortea (Matematici financiare); Silviu Dragomir (Istoria comerţului); Ion Evian şi Dumitru Voinea  (Contabilitate); Dumitru B. Ionescu, Victor Jinga (Economie politică), Ion I. Lapedatu (Ştiinţa şi legislaţia financiară) ; Gheorghe Moroianu (Economie naţioanlă). Unii din aceştia funcţionau ca profesori la Universitatea din Cluj, alţii veneau din învăţământul preuniversitar şi din mediul de afaceri transilvănean. S-au stabilit astfel primele contacte, care s-au adâncit în anii următori, cu Universitatea clujeană.

Pentru anul universitar 1920-1921 au fost înscrişi 39 de studenţi, iar în primii 10 ani de existenţă au urmat cursurile universitare în jur de 2.000 de studenţi, pentru ca până în 1948 să fie peste 10.000 de studenţi.

Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale: generatoare de cunoaștere și performanță

După un deceniu de funcționare, începând cu 1 ianuarie 1930, activitatea academică şi de cercetare a instituţiei de învăţământ economic superior din Cluj a fost organizată printr-o lege specială. Era împlinirea firească de jure și de facto a proiectului demarat în 1920.

Acreditată, ca să folosim un termen din zilele noastre, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale genera și încuraja cunoașterea și performața. Din 1930 instituţia academică clujeană  a avut dreptul să organizeze şi să acorde titlul ştiinţific de doctor în economiei.  Primul doctor a fost profesorul Gheorghe Dragoş, cu o teză despre istoria cooperaţiei în Ardeal. Între anii 1930-1947 au fost acordate 18 titluri de doctori în economie.

În anul 1930 a fost înfiinţată publicaţia Observatorul Social-Economic, care în cei 14 ani de existenţă a publicat 222 articole şi studii, la care se adaugă numeroase note, prezentări de cărţi şi recenzii. În anul 1934 este înfiinţată Asociaţia profesorilor de la Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj organizaţie ştiinţifică şi academică, cu personalitate juridică, menită să contribuie la strângerea legăturilor dintre învăţământul economic clujean şi mediul de afaceri şi economic din România. Asociaţia a publicat între anii 1936-1938 Conferinţele Extesiunii Academice. După 1938, în locul acestei publicaţii apar Analele Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

Urmând destinul tragic transilvan

În septembrie 1940, în urma revizuirilor teritoriale impuse României de Germania nazistă şi Italia fascistă, asemenea Universităţii clujene,  Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj a trebuit să-şi stabilească o nouă locaţie. Dacă Universitatea s-a mutat la Sibiu şi Timişoara, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost găzduită la Braşov, oraş cu o veche şi puternică dezvoltare economică, unde a funcţionat până în 1948, când a fost desfiinţată abuziv de regimul comunist.

Perioada braşoveană rămâne semnificativă prin preocupările de reorganizare, adaptare, inovare şi modernizare instituţională, prin  eforturile de păstrare a exigenţelor ştiinţifice şi didactice, prin cele de extindere a spaţiilor sociale şi de învăţământ, prin dotările cu lucrări didactice, reviste şi cărţi de specialitate ale bibliotecii, prin încercările de organizare şi desfăşurare a vieţii studenţeşti în cele mai bune condiţii.

În februarie 1943 s-a înfiinţat Institutul de Cercetări Economice şi Sociale, care a avut în câmpul său de investigaţie teme majore de istorie economică, economia întreprinderilor, cooperaţie, evidenţe contabile, economie regională, agricultură, comerţ, economie mondială. Între anii 1943-1946 au apărut trei volume din publicaţia Comunicările Institutului de Cercetări Economice şi Sociale, însumând 1.779 de pagini.

Între anii 1943-1948 funcţionează, din iniţiativa rectorului Victor Jinga, Institutul de Limbi Moderne şi Seminarul pedagogic al Academiei. În perioada braşoveană, până la reforma învăţământului din 1948, au funcţionat: secţia de ştiinţe economice, financiare şi sociale, secţia de economie politică şi secţia industrială, la care s-a adăugat, pentru cei interesaţi, şi secţia pedagogică.

La toate acestea se adaugă preocupările pentru predarea, organizată şi instituţională, a limbilor străine. Rezultatul acestor eforturi s-a concretizat în creştrea numărului de studenţi de la 520, în anul academic 1941-1942, la 540, în 1942-1943, 704 în 1943-1944 şi la 1.128 în 1945-1946. De remarcat că această creştere a populaţiei universitare avea loc într-o perioadă complexă, marcată de numeroase neajunsuri şi greutăţi generate de decupajele teritoriale din vara anului 1940 şi de desfăşurarea celui de Al Doilea Război Mondial.

În cei 28 de ani de existenţă, rectorii Academiei au fost: Aurel Ciortea (1920-1928); George Moroianu (1929-1935), Constantin Leca (1936-1937), Octavian Prie (1937-1938), Ion Mateiu (1938-1940), Iosif Gârbacea (1940), Pavel Roşca (1940-1942); Victor Jinga (1942-1945), Gheorghe Dragoş (1945-1946), N.N. Codrescu (1946-1947),  Laurean Someşan (1947-1948).

Publicarea unor reviste şi lucrări relevante de istorie, teorie şi practică economică au contribuit la conturarea şi afirmarea şcolii superioare economice clujene interbelice, reprezentată de dascăli şi economişti de prestigiu, dintre care amintim, pe lângă cei care au deţinut funcţia de rector, pe Dumitru B. Ionescu, Gh. N. Leon, Ion Evian, Dumitru Voinea, Eugen Demetrescu, Alexandru Sorescu, Ioan Tarţa, Aurel Gociman, Semproniu Lupaş, Ioan Moga, Emil Micu, Alexandru Herlea, Dumitru Haşieganu, Augustin Tătaru şi alţii. Unii din aceştia şi-au făcut studiile în mari centre ale culturii europene, au stabilit contacte cu mediile academice şi de afaceri din ţară şi străinătate, au  fost implicaţi în proiecte şi activităţi economice, au contribuit la formarea  a numeroase generaţii de economişti.

1961: un nou început

Fractura produsă învăţământului economic clujean, prin episodul braşovean şi desfiinţarea Academiei în anul 1948, a fost reparată, prin reactivare învăţământului economic universitar la Cluj,  o dată cu înfiinţarea, în anul 1961, a Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul „Universităţii Babeş-Bolyai”. S-au restabilit, parţial, contactele cu tradiţia academică interbelică şi s-au făcut eforturi pentru o prezenţă semnificativă în mediile ştiinţifice şi economice româneşti şi internaţionale.

A fost un nou început, cu rezonanţe şi oportunităţi în spaţiul universitar şi economic românesc, care impunea, chiar şi în acea vreme, rigoare şi responsabilitate, în consens cu tradiţiile interbelice şi cu cerinţele vieţii economice şi sociale.

În primul an, Facultatea de Ştiinţe Economice a funcţionat cu două secţii sau specializări: Economie politică şi planificare, Evidenţă contabilă. Secţia de Economie politică şi planificare a fost structurată pe trei grupe de specializare: economie politică, economia industriei, economia agriculturii. Începând cu al doilea an de funcţionare a Facultăţii de Ştiinţe Economice s-a adăugat specializarea Finanţe-Credit.

Începând cu anul universitar 1964-1965, specializarea de Economie politică şi planificare a intrat în lichidare, iar profilul facultăţii a fost structurat pe 4 specializări: Economia industriei, Economia agriculturii, Evidenţă contabilă, Finanţe-Credit.

Între anii 1971-1976, specializarea Economia agriculturii a funcţionat în cadrul Institutului agronomic din Cluj-Napoca, iar din anul universitar 1976 până în 1990 au existat specializările Economia industriei, Economia agriculturii, Finanţe-Contabilitate. Între anii 1966-1990 au absolvit facultatea un număr de 11.217 studenţi.

Din 1961 până în 1990 s-au publicat de către cadrele didactice din Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca 339 cursuri şi manuale universitare, 120 de cărţi, 1.268 de studii şi articole în reviste de specialitate, au fost onorate numeroase contracte de cercetare pe teme economico-financiare.

Cercetarea ştiinţifică a fost stimulată de organizarea anuală a sesiunii ştiinţifice a cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor şi studenţilor, de participarea la manifestări ştiinţifice naţionale, europene şi internaţionale. Parteneriatul cu  institute şi centre de cercetare în economie din ţară şi străinătate şi funcţionarea în cadrul facultăţii, între 1976-1990, a unui Centru Teritorial de Cercetări Economice au asigurat continuitatea în cercetarea ştiinţifică din  Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Revista Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seris Oeconomica şi volumele de Studii şi cercetări economice, au asigurat transmiterea informaţilor şi rezultatelor ştiinţifice către mediile economice şi universitare din ţară şi din străinătate.

Pregătirea postuniversitară s-a realizat prin cursurile organizate de facultate, începând cu anul academic 1976-1977, pentru specializările: finanţe, contabilitate, economia industriei, construcţiilor, transportului, agriculturii, creditului, circulaţiei monetare, echilibru monetar, calculaţia costurilor, economia ramurilor din industrie, construcţii, transport, conducerea unităţilor economice, etc.

De la demararea proiectul de pregătire postuniversitară şi până în 1990 au urmat aceste cursuri peste 300 de persoane din economia producţiei, circulaţiei şi serviciilor.

1990-2020: modernizare academică şi deschidere europeană

În 1990 demarează procesul de reconversie a învăţământului economic clujean pe 8 secţii: Management în industrie, Management în construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, Economia producţiei agricole şi silvice, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Marketing, Informatică economică, Turism şi Servicii, la care se adaugă Colegiul Economic şi de Asistenţă socială cu specializarea: Conducerea Unităţilor Comerciale şi de Turism.

În urma reorganizărilor impuse de opțiunea educațională europenă, Colegiul a fost desființat.

În prezent, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca este una dintre cele mai moderne  şi dinamice facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, cu o relevantă ofertă de servicii academice şi ştiinţifice, vizând toate formele de  învăţământ: licenţă, masterat, doctorat, învăţământ la distanţă, formare continuă, cursuri postuniversitare de recalificare, programe de cercetare, consultanţă şi dezvoltare durabilă.

Pregătirea în prolemele economice ale tinerilor se realizează pe cinci linii de studii (română, maghiară, germană, engleză şi franceză), în consonanţă cu structura culturală a Transilvaniei şi cu exigenţele spaţiului educaţional şi economic european. Studenţii, masteranzii şi doctoranzii facultății beneficiază de o oferta educaţională, didactică şi instituţională generoasă. Întregul proces este susţinut de o infrastructură modernă şi funcţională, realizată în ultimii ani cu sprijinul Universităţii „Babeş-Bolyai”, concretizată în 7 amfiteatre cu  1.350 de locuri şi o suprafaţă de 1007 mp, 10 săli curs cu 880 de locuri şi o suprafaţă de 778 mp, 24 de săli seminar cu 1.040 de locuri  şi o suprafaţă de 1.217 mp, 59 laboratoare cu 1.544 de locuri şi o suprafaţă de 3370 mp, 3 săli de lectură pentru bibliotecă, cu 190 locuri şi o suprafaţă de 430 mp, 5 săli depozit cărţi şi o suprafaţă de 440 mp. La acestea se adaugă impozanta Aulă a FSEGA, cu 454 de locuri şi o suprafaţă de 418 mp.

Spaţiile dedicate activităţilor didactice sunt completate de cele destinate celor complementare: 3 săli fitness, cu o suprafaţă de 476 mp, 1 sală sport cu o suprafaţă de 247 mp, la care se adaugă cele 5 holuri cu o suprafaţă de 2316 mp, drumurile şi aleile de 2.640 mp, spaţiile ambientale de 2.450 mp şi locurile de parcare.

Au fost inaugurate Căminului Economica I și Economica II. Au fost finalizare 4 laboratoare pentru activităţi  didactice şi de cercetare: Laboratorul de comerţ exterior, Laboratorul de simulare bursieră, Laboratorul de jocuri de întreprindere şi Laboratorul de contabilitate şi control de gestiune.

S-au dotat laboratoarele de informatică şi sălile de curs şi seminarii cu calculatoare, cu videoproiectoare şi instalaţii de sonorizare şi s-a îmbunătăţit dotarea catedrelor cu calculatoare şi birotică. S-a trecut la finalizarea amenajărilor exterioare.

Pe bună dreptate se spune că FSEGA are cel mai modern şi funcţional campus universitar din România. Facultatea dispune de un autocar cu 35 de locuri achiziţionat din  fondurile facultăţii, pentru studenţi şi cadre didactice. La intrarea în Campusul FSEGA a fost dezvelită, în august 2019, statuia generalului Gheorghe Mărderescu, eroul luptelor pentru Transilvania în Primul Război Mondial și al campaniei antibolșevice din Ungaria (1919). Operă a sculptorului Valentin Tănase, a fost finațată de Camera de Comerț și Industrie a României.

Facultatea este prezentă în relaţiile publice  prin numeroase produse de imagine (broşuri, pliante, postere, afişe etc), prin informaţii şi mesaje în media, prin expoziţii proprii sau organizate sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, în ţară şi străinătate.

În incita facultăţii funcţionează spaţiul expoziţional „Galeriile ExpoEconomica”, care a găzduit mai multe expoziţii academice şi artistice, româneşti şi europene.

Prof.univ.dr Ioan Lumperdean

Asist.univ.dr. Ioan Marius Mihuț

 

 

.

 

 

 

 

 

    

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRAȚIE

CTP Cluj: Traseu DEVIAT pentru linia M21, joi în Florești, din cauza unor lucrări la rețeaua de gaz

Publicat

Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA informează publicul călător din Florești că lucrările de intervenție la rețeaua Delgaz de pe Str. Poligonului din Florești, necesită închiderea circulației rutiere.

„La solicitarea Primariei Floresti joi 22.02.2024 in intervalul 8:30 – 18:00, linia M 21 va circula pe traseu deviat spre Floresti din Str. A. Iancu pe Str. Cetatii – B-dul Eroilor – B-dul Cetatea Fetei.

CTP Cluj: Traseu DEVIAT pentru linia M21, joi în Florești, din cauza unor lucrări la rețeaua de gaz

Se desfiinteaza provizoriu, statia Poligonului V si se infiinteaza statia suplimentara de pe traseul liniei M 26, Somesului. Pe sensul spre Cluj – Napoca traseul ramane nemodificat”, a comunicat CTP Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. ACCIDENT în Florești. Două autoturisme și un autobuz, implicate

Publicat

Un accident a avut loc, miercuri seara, pe str. Avram Iancu din Florești. Au fost implicate două autoturisme și un autobuz.

„Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe strada Avram Iancu din comuna Florești. În accident au fost implicate două autoturisme, iar trei adulți și un minor primesc îngrijiri medicale. Cu toții sunt conștienți și cooperanți.

VIDEO FOTO. ACCIDENT în Florești. Două autoturisme și un autobuz, implicate

De asemenea, în accident a fost implicat parțial și un autobuz. Niciun pasager nu necesită îngrijiri medicale.

La fața locului acționează echipajul de la Punctul de Lucru Florești cu o autospecială, alături de o ambulanță SMURD și una SAJ”, a transmis ISU Cluj.

Update:

Cele patru persoane care au primit îngrijiri la fața locului (3 adulți și un minor) vor fi transportate la spital.

Citește mai departe

EDUCATIE

Și profesorii chiulesc, nu-i așa? Ce spun datele oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean Cluj

Publicat

De

scoala

Problema absenteismului școlar în rândul elevilor este un fenomen cunoscut. Dar există și profesori care absentează nemotivat. Totuși, păstrând proporția, numărul cadrelor didactice care „trag chiulul” este mic și nu poate fi vorba de un fenomen.

Asta chiar dacă există și cadre didactice care au absențe nemotivate. Iar acestea nu sunt trecute în catalog, ci se „pedepesc” prin scăderea salariului.

Și profesorii chiulesc, nu-i așa? Ce spun datele oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean Cluj

În judeţul Cluj, în perioada ianuarie 2023- ianuarie 2024, au fost cinci cazuri de cadre didactice care au înregistrat absenţe nemotivate, au precizat pentru Cluj24.ro reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ).

Cei care au lipsit nemotivat sunt profesori la Școala Gimnazială Ţaga, din comuna Ţaga, Şcoala Gimnazială Chinteni, din comuna cu același nume, Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Dej, Colegiul Naţional Pedagogic,„Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca și Școala Gimnazială Viişoara.

Cum explică profesorii absența de la ore

Reprezentanții IȘJ Cluj spun că cei care au lipsit au explicat că au fost bolnavi sau că au întârziat autobuzele. Justificarea cu mijloacele de transport în comun care au întârziat vine în principal de la profesorii care fac naveta, arată datele IȘJ Cluj.

În două cazuri, boala este motivul invocat de profesori. Totuși, cadrele didactice nu au putut dovedi cu un document de la medic faptul că au fost într-adevăr bolnave, astfel că s-a considerat că au absentat nemotivat.

Cele două cadre didactice au fost sancționate de conducerea unităților de învățământ, prin neremunerarea zilelor în care au lipsit nejustificat.

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Liderii PNL și PSD au decis: vom avea alegeri COMASATE în 2024

Publicat

vot, stampile vot, alegeri

Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale, a anunţat, miercuri, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului.

„Decizia coaliţiei este de a comasa cele două runde de alegeri. Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat birourile de conducere politică ale partidelor, ne-am reunit apoi în coaliţie şi suntem prezenţi pentru a prezenta această decizie finală, care, dincolo de comasare, prevede ca la nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forţe proprii iar pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună”, a declarat Ciucă la Palatul Parlamentului.

Liderii PNL și PSD au decis: vom avea alegeri COMASATE în 2024

S-ar fi agreat, de asemenea, ca PNL și PSD să aibă candidați comuni în toată țara, iar la alegerile europarlamentare din 2024  să meargă, de asemenea, împreună pe liste. 11 mandate ar reveni, astfel, social-democraților, iar 9 liberalilor.

Biroul Politic Naţional al PNL a votat, miercuri, în favoarea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale şi pentru liste comune cu PSD la alegerile pentru Legislativul european, potrivit unor surse liberale.

Conform surselor citate, decizia a fost luată cu 58 de voturi „pentru”, cinci „împotrivă” şi două abţineri.

„La nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forțe proprii, iar pentru europarlamentare să existe o listă comună. În această perioadă nu ne permitem să fragilizăm tot ce ține de stabilitatea țării pentru micile orgolii politice. PNL a mandatat executivul partidului să discute în coaliție și să agreeze această formulă de comasare a alegerilor europarlamentare cu listă comună și alegerile locale prin forțe proprii”, a declarat Nicolae Ciucă.

„În afară de comasare și o alianță electorală pentru europarlamentare, în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale: 1-15, 8-22 sau finalul lunii septembrie – una dintre aceste trei variante. Consider că cea de mijloc și data de 8 decembrie pentru alegerile generale”, a spus Marcel Ciolacu.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax