O CAFEA, VĂ ROG!/ Tot mai bine e acasă. Ce fel de cafea se bea la Cluj

După ce ne-am plimbat prin Africa, Mexic, China, Italia, Madagascar, Suedia sau în alte locuri minunate, ne întoarcem acasă. Unde e cel mai bine? Cum era?… Plecăm pentru a avea de unde să ne întoarcem! Cu modestie, putem afirma fără probleme, că la noi, la Cluj, se poate bea o cafea oriunde și oricând. De calitate. Au apărut pe lângă marile lanțuri de cafenele și investitori locali care au creat la rândul lor afaceri de anvergură și ne încântă zilnic cu o cafea de calitate, fie că vorbim de terase, restaurante sau to go. To aici, găsim oameni pentru care cafeaua reprezintă mai mult decât o băutură într-o ceașcă mai mare sau mai mică, este un mod de viață și, într-un final, o profesie.

În 1995, a fost înființată la Cluj prima prăjitorie de cafea. Vâlvă mare pe atunci în jurul companiei Il Caffe, era aproape un fel de a te respecta, dacă găseai și cumpărai sortimentele de cafea produse pe plan local. Terasele, cluburile care afișau numele firmei, erau tot timpul pline. Numele și faima cafelei prăjite la Cluj a rezistat până în zilele noastre. Administratorul companiei este Călin Pâslaru.

„Pe piața clujeană, cafeaua prăjită local a fost introdusă de către tatăl meu, Radu Pâslaru, când a înființat prăjitoria Il Caffe. Anterior, cafeaua era achiziționată din Ungaria, Austria sau Italia. Lumea cafelei s-a schimbat mult de atunci, dar am ajuns ca orașul Cluj să fie recunoscut ca un pol al cafelei în România. Nu e, cu siguranță, doar meritul nostru, dar ne place să credem că am influențat și noi modul în care se prăjește și se bea cafeaua în prezent în Cluj.”

„Primul lucru pe care trebuie să-l verificăm este cine și, mai ales, unde au fost prelucrate boabele”

Dacă nu știați…Putem cumpăra arbuști de cafea (la ghiveci) de la florăriile specializate din oraș, iar cu puțin noroc, puteți avea boabele speciale pe balcon. Zona care prezintă condiții optime pentru cultivare în exterior se numește Centura Cafelei și coincide cu zonele preferate pentru vacanțe, fiind cuprinsă între două tropice, Racului și Capricornului.

Călin Pâslaru ne recomandă să fim atenți la cafeaua pe care o cumpărăm pentru acasă. Primul lucru pe care trebuie să-l verificăm este cine și, mai ales, unde au fost prelucrate boabele. Dacă este vorba despre un producător local, șansele ca aceasta să fie proaspătă sunt mai mari. Apoi, adaugă că trebuie să fim atenți dacă e vorba de un Blend, adică de un amestec de cafea provenită din mai multe zone de cultură sau dacă este vorba despre un singur loc de origine și care este acela. Pe de altă parte, putem găsi în comerț și specialități de cafea, cu arome de nuci, caramel, ciocolată.

În plus, pe unele pachete, putem găsi informații despre prăjire sau intensitate, alegerea făcându-se în funcție de experiența anterioară sau de dorința de a gusta ceva cu totul nou.

Ce fel de cafea preferă românii?

Cluj24 a realizat până acum mai multe materiale de presă despre tările cultivatoare și obiceiurile de servire a cafelei din diferite locuri de pe mapamond, iar Călin Pâslaru ne-a confirmat faptul că toți procesatorii de cafea, fie ei mari sau mici, sunt atenți la locul de proveniență, dar și la altele, cum ar fi, mărimea bobului, modul de procesare al cafelei verzi, înălțimea la care sunt plantați arborii de cafea. (detalii, https://cluj24.ro/o-cafea-va-rog-arabica-e-la-putere-57041.html)

Cât despre ce fel de boabe de cafea preferă românii în general, Călin Pâslaru spune că, la prima impresie, ar răspunde că piața a fost luată cu asalt în ultima perioadă de cafeaua provenită din Etiopia și Kenia, dar nu ar generaliza pentru că în continuare cafeaua din Brazilia sau Columbia este la fel de căutată. Experiența l-a învățat că primul lucru care contează, indiferent de ceea ce este la modă sau se vinde mult într-o anumită perioadă, totul are legătură cu gustul băuturii rezultate. Dacă nu e foarte bună, acțiunea se poate transforma rapid în eșec.

„Și că veni vorba de ce se poartă, am observat că atunci când se servește cafeaua în oraș, la terasă, în restaurante, clujenii, și nu numai, preferă cafelele preparate pe bază de lapte sau lapte vegetal, fie cappucino, latte, flat white. Poate și pentru că acasă e mai greu să prepari o specialitate de cafea. În plus, se poate înlocui laptele cu alte variante similare produse din plante. Cel de cocos, de exemplu, face ca produsul rezultat să aibă în continuare gust de cafea, dar să aibă calorii mai puține.”

Acasă orice e mai bun!

În ceea ce privește cafeaua preparată acasă, pare că și aici lucrurile s-au complicat. Oamenii au devenit mai pretențioși, vor o cafea care să se prepară repede, să fie bună și să umple de aromă aerul din încăperi. Există o diferență între zona de rural și cea de urban, dar acum și în gospodăriile de la țară s-ar putea să fim întrebați, imediat cum intrăm pe o poartă, dacă dorim o cafea. Așadar, lucrurile se îndreaptă în direcția bună, mai ales în localitățile care nu se află la mare distanță de orașele mari, unde lumea a început să bea cafea, doar pentru a se simți mai revigorată sau de plăcere.

Studiile arată că un român consumă anual 2,3 kilograme de cafea, ceea ce nu e foarte mult deoarece ne situăm pe locul 49 în lume și pe locul 24, din 27, în Europa. Sondajul a fost realizat doar pentru persoanele care au împlinit deja 18 ani. (2020, studiu realizat de World Research Institute) Cu prietenii, familia, colegii sau uneori cu necunoscuții, o cafea poate reprezenta un moment de cotitură în viață, așa că, dacă se poate, nu refuzați din start o asemenea invitație.

Cristina Pintilie Șendrea