Connect with us

EVENIMENT

O avocată din Odesa lucrează ca și cameristă la un hotel din Cluj: Sunt recunoscătoare pentru tot ajutorul primit

Publicat


Nataliya Proskurina are 47 de ani și, la fel ca prea mulți dintre conaționalii ei, a fost nevoită să lase în urmă tot ce avea și tot ce numea acasă din cauza războiului. A rezistat cât a putut într-un oraș bombardat de ruși, dar după mai bine de un an a decis să plece, să se pună la adăpost și, cel mai important, să fie alături de familie în aceste vremuri atât de tulburi.

Nataliya Proskurina este mamă și bunică. Avocat în Odesa, a hotărât să vină la Cluj și să fie alături de familie.

O avocată din Odesa lucrează ca și cameristă la un hotel din Cluj: Sunt recunoscătoare pentru tot ajutorul primit

„Când a început războiul în țara mea, fiica și nepotul meu au plecat imediat în Moldova, iar de acolo voluntarii i-au dus la Cluj-Napoca. Eu am rămas în Ucraina și am rezistat un an și 3 luni, dar din cauza bombardamentelor constante nu am mai putut și am decis să plec în România, acolo unde era fiica mea și nepotul meu”, povestește Nataliya Proskurina.

A ajuns la Cluj-Napoca în 2 iunie 2023, iar câteva zile mai târziu, în 6 iunie avea acte și s-a înregistrat la AJOFM ca să își găsească un job.

„În aceeași zi, călătoream într-un autobuz cu un alt ucrainean și discutam, când o femeie s-a apropiat de noi și ne-a spus că este o persoană care este implicată în angajarea refugiaților ucraineni la Cluj-Napoca. Am făcut schimb de numere de telefon.

Câteva zile mai târziu, ne-am întâlnit și am întocmit un CV. Pe 23 iunie, am primit un telefon și mi s-a oferit un loc de muncă la un hotel. Am fost de acord. M-am întâlnit cu un traducător și am mers la hotel pentru interviu. Totul a mers foarte bine și am fost angajată”, spune Nataliya Proskurina.

Învață limba română la serviciu

În 11 iulie, Nataliya Proskurina a început să lucreze ca și cameristă la hotelul „Meridian” din Cluj-Napoca.

„Am fost primită foarte bine, cu multă căldură, tocmai pentru că știau că sunt un refugiat ucrainean. Lucrez de aproape 5 luni și sunt tratată foarte bine. Chiar mă bucur foarte mult că am intrat într-o astfel de echipă. Întotdeauna colegii mei mă ajută și îmi explică ce am nevoie. Am avut noroc”, mai spune Nataliya Proskurina.

În Ucraina ea a lucrat aproape 24 de ani la Curtea de Apel din Odesa, la început ca asistent de judecător, iar în ultimii trei ani ca avocat. Cu toate acestea e mulțumită că poate lucra la Cluj, că are un salariu și că se poate întreține.

Jobul l-a primit prin intermediul Fundației Open Fields care a organizat burse de locuri de muncă pentru ucraineni. A primit și alte ajutoare de la fundație.

Acum, Natalya Proskurina învață încet, încet și limba română. „O învăț la serviciu, îi rog pe colegi să comunice cu mine în română ca să nu uit cuvinte și chiar propoziții”, mai spune ea.

Cu toate că acum face o cu totul altfel de muncă decât înainte, Natalya Proskurina spune că este mulțumită.

„Sunt foarte recunoscătoare tuturor celor din Cluj-Napoca care m-au ajutat cu un loc de muncă, cu cazare, și care m-au sprijinit într-o perioadă dificilă pentru mine”, a încheiat Natalya Proskurina.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Адвокат з Одеси працює покоївкою у готелі в Клужі: я вдячна за допомогу, яку тут отримала.

Наталії Проскуріній 47 років, і вона була вимушена через війну, як і її землякам,  залишити те, що мала і те, що називала домом. Вона залишалась у місті, яке обстрілювали ракетами росіяни, стільки скільки могла. Але все ж після року такого життя прийняла рішення виїхати, знайти прихисток і що саме головне, бути разом з сім’єю в такий неспокійний час.
Наталя Проскуріна – мама і бабуся. Адвокат з Одеси, вирішила приїхати до Клужа і бути разом з родиною.

Адвокат з Одеси працює покоївкою в готелі в Клужі: я вдячна за допомогу, яку тут отримала.

Коли в моїй країні почалася війна, донька з онуком одразу ж виїхали до Молдови, а звідти волонтери відвезли їх в Клуж-Напоку. В Україні я протрималася рік і три місяці, але через постійні бомбардування не витримала і вирішила поїхати до Румунії, де були мої донька та онук”- розповідає Наталія Проскуріна.

Вона приїхала в Клуж-Напоку 2 червня 2023 року, а вже через кілька днів 6 червня отримала документи та зареєструвалася в AJOFM (державний центр зайнятості), щоб знайти роботу.

„Того ж дня я їхала в автобусі ще з одним українцем і ми розмовляли, коли в той момент до нас звернулась жінка і сказала, що вона займається працевлаштуванням українців у Клуж-Напоці. Ми обмінялися номерами телефонів.

Декількома днями пізніше зустрілися і склали резюме і вже 23 червня мені подзвонили і запропонували роботу в готелі. Я погодилася.

Ми зустрілися з перекладачем і поїхали до готелю на співбесіду. Все пройшло дуже добре і мене взяли на роботу” – розповідає Наталія.

Вчить румунську мову на роботі

11 липня Наталія Проскуріна розпочала свою роботу покоївкою в готелі „Мерідіан” у Клуж-Напоці.

„Мене прийняли дуже добре, з такою теплотою, оскільки знали, що я українська біженка. Працюю там вже 5 місяців і відчуваю дуже гарне відношення до себе. Дійсно дуже рада, що маю такий колектив. Колеги завжди допомагають і пояснюють, в чому є потреба. Мені пощастило” – каже Наталія Проскуріна.

В Україні вона майже 24 роки працювала в Апеляційному суді м. Одеси, спочатку помічником судді, а останні три роки – адвокатом. Проте вона задоволена тим, що може працювати в Клужі, має зарплату і може себе утримувати.

Влаштувалася на роботу за допомогою Фонду Open Fields, який на той момент допомагав українцям з роботою. Вона отримала не лише цю допомогу від Фонду.

Наразі Наталія Проскуріна потроху вивчає румунську мову. „Я вчу її на роботі, прошу колег спілкуватися зі мною румунською, щоб я не забувала слів і навіть речень, які вже вивчила” – каже вона.

Хоча вона займається зараз зовсім іншою діяльністю ніж раніше, Наталія Проскуріна каже, що задоволена та вдячна.

„Я дуже вдячна всім тим , хто допоміг мені у Клуж-Напоці: з роботою, з проживанням, хто підтримував мене у важкий період”- підсумувала Наталія Проскуріна.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Cum va fi VREMEA în următoarele patru săptămâni. Căldură, ploi și apoi ninsori

Publicat

În următoarea perioadă, vremea va continua să fie mai caldă decât de obicei. La finalul lunii februarie vor fi maxime de peste 20 de grade, în vestul țării, iar ploile vor fi puține.

Primele zile din luna martie vor aduce și ele temperaturi peste 15 grade Celsius.

Se mai răcorește după 5 martie, iar de la jumătatea lunii vor fi din nou minime negative și la altitudini mai mici.

Cum va fi VREMEA în următoarele patru săptămâni. Căldură, ploi și apoi ninsori

După 12 martie, vor fi perioade cu ploi sau chiar ninsori în Transilvania și estul țării.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni, până în 25 martie.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 26 februarie – 3 martie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptâmână, pe întreg teritoriul României. O abatere termică pozitivă mai accentuată va fi în regiunile vestice.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 4-10 martie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-vestice.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în nordul Carpaților Orientali.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 11-17 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 18-25 martie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României

În regiunile sud-estice, regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal.

În rest, cantitățile de precipitații vor putea avea o tendință ușor excedentară.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Ioan Bolovan: Au trecut deja două ierni de umilinţe pentru Şcoala Ardeleană

Publicat

De

Profesorul Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române deplânge din nou soarta grupului statuar Şcoala Ardeleană, al cărui soclu nu a fost refăcut în forma sa iniţială de către firma care a modernizat strada Kogălniceanu.

vezi şi:

Istoric clujean: Monumentul ”Școala Ardeleană”, batjocura firmei de arhitectură care ”modernizează” str. Kogălniceanu

„„A mai trecut o iarnă grea/Nu e nimic vom aștepta/Căci vine vara/SOCLUL după ea”. Mai aștept și mai sper. Au trecut deja două ierni de umilințe pentru Școala Ardeleană. Și nu numai, fiindcă ei reprezintă NAȚIUNEA ROMÂNĂ umilită și îngenuncheată…”, transmite Ioan Bolovan, istoric, care a publicat peste 70 cărţi și volume, peste 250 de studii şi articole în reviste de specialitate şi volume colective din ţară şi circa 150 de recenzii. De asemenea, a participat cu comunicări la circa 100 de sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.

vezi şi:

FII COOLT. Cu Ioan Bolovan despre Blaga, Costa Gavras, Tache, Ianke și Cadîr şi muzică diversă

Citește mai departe

EVENIMENT

Angajații din Sri Lanka înregistrați la Cluj sunt mai mulți ca ucrainenii. 32 de străini au fost expulzați anul trecut

Publicat

De

angajati straini

Cei mai numeroși străini care lucrează în Cluj, după cetățenii din Republica Moldova, sunt angajații din Sri Lanka. Aceștia sunt mai mulți decât ucrainenii.

În anul 2023, polițiștii de la imigrări din Cluj au emis nu mai puțin de 4.974 de permise de ședere pentru diferite scopuri și 3.942 de avize de angajare în muncă.

De asemenea, 51 de străini au fost depistați în situații ilegale și s-au dat amenzi de 808.000 de lei.

Angajații din Sri Lanka înregistrați la Cluj sunt mai mulți ca ucrainenii. 32 de străini au fost expulzați anul trecut

Potrivit reprezentanților Serviciului pentru imigrări Cluj, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, nu mai puțin de 6.056 de persoane, dintre care 4.827 din țări terțe au primit drept de ședere și rezidență.

Cei mai mulți cetățeni veniți din țări terțe, respectiv 1.304, provin din Republica Moldova. În ordine, urmează cetățeni din Sri Lanka – 1.199, Ucraina – 1.099, Nepal – 950, Vietnam – 830, India – 675 și Turcia – 604.

Alți 1.229 provin din Uniunea Europeană/SEE/CH, majoritatea din Franța, Germania și Italia.

Străinii vin la Cluj ca să muncească

Potrivit poliâiștilor de la imigrări, străinii își stabilesc reşedinţa la Cluj, în principa, pentru angajare în muncă și studii.

Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 4.974 de permise de ședere, dintre care 4.879 pentru ședere temporară și 95 pentru ședere pe termen lung.

Au fost eliberate 1.167 de certificate de înregistrare și 62 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/SEE/CH.

Aproape 4.000 de cereri pentru vize de muncă

Potrivi Serviciului de Imigrări Cluj, în perioada analizată au fost înregistrate 3.942 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 3.544 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, iar 398 de cereri au fost respinse.

Dintre acestea aproximativ 12% reprezintă avize de muncă emise în cazurile în care străinii erau deja pe teritoriul României.

De asemenea, au fost înregistrate 117 invitații pentru cetățenii din state terțe, fiind aprobate 107 și respinse 10. Au mai fost înregistrate și avizate 57 de cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe.

Străini prinși fără forme legale la Cluj

45 de controale au avut loc anul trecut pe linia combaterii șederii ilegale. În urma acestora au fost depistați 51 de străini care stăteau ilegal la Cluj.

Angajații din Sri Langa și cei din Bangladeh au fost cei mai numeroși. Astfel au fost depistați în 20 de persoane din Bangladesh, 10 din Sri Lanka, 6 din Republica Moldova, 3 din Pakistan, iar diferența sunt din alte state.

147 de decizii de returnare

Tot anul trecut au fost emise 147 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care, pentru ședere ilegală, 30.

În cazul a 66 de străini a fost refuzată prelungirea dreptului de ședere, iar într-un caz s-a emis decizie de returnare ca urmare a anulării dreptului de ședere.

Decizii de retirnare au mai fost emise ca urmare a revocării vizei de intrare – 12, ca urmare a revocării dreptului de ședere – 26 și la solicitare – 12.

32 de cetățeni străini expulzați într-un an

Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, față de 32 de cetățeni străini, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni și 5 ani.

În perioada analizată au fost emise 5 decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil și a riscului sustragerii, iar 3 persoane au fost introduse în centrele de custodie publică, până la îndepărtarea de pe teritoriul țării noastre.

Totodată, au fost aplicate 536 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 808.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul străinilor în România și a prevederilor legislației privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

FOTO. Clujenii de pe str. Miko Imre, strigăt de ajutor către Primărie. ”Între numerele 10-13 e plină de gropi și un pericol”

Publicat

De

Str. Miko Imre plină de gropi

Locuitorii străzii Miko Imre din Cluj-Napoca reclamă starea deplorabilă a arterei și spun că această situație afectează zilnic sute de familii. Clujenii cer ajutorul Primăriei, iar instituția le-a răspuns prin intermediul Cluj24.

Strada, parțial asfaltată de locuitori

”Strada Miko Imre este cale de acces și pentru unele străzi private din zonă, cum sunt Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Gurghianu și Iuliu Merca și a fost, până la un moment dat, într-o situație juridică incertă in cauza blocurilor construite de un țepar, astfel că nu a fost asfaltată de către Primărie.

Astăzi, strada este parțial asfaltată de către locatari, iar între numerele 10-13 nu este asfaltată, ci plină de gropi și un pericol pentru toată lumea, totuși foarte tranzitată.

Locuitorii din zonă au făcut în ultimii 3-4 ani sesizări recurente pe platforma MyCluj, în urma cărora s-a reușit totuși clarificarea situației juridice, iar în final strada a fost marcată ca aparținând domeniului public în totalitate”, arată locuitorii străzii.

Petiție cu peste 120 de semnături

Strada Miko Imre

Aceștia au arătat că în perioada mai-iunie 2023, unul dintre vecini a făcut o listă cu peste 120 de persoane care locuiesc pe toate străzile din zonă și a trimis o petiție către Primăria Cluj-Napoca.

”În răspuns ni se aduc motive scoase din burtă astfel încât să nu fie posibilă introducerea străzii în programul de asfaltare și modernizare. Se tot insistă că e în programul de întreținere, ultima întreținere fiind făcută în octombrie 2022 la insistențele noastre.

În același timp, strada Wolfgang Amadeus Mozart nu are 2 trotuare pe toată lungimea ei, totuși modernizarea a fost realizată în ultimii ani.

Miko Imre, stradă publică 100 la sută

strada Miko Imre

Soluții se pot găsi cu siguranță, dacă se și vrea.

În ultimul an, am auzit și de posibilitatea ca pe terenurile libere dintre Aurel Gurghianu și Grigore Moisil să se construiască imobile noi, astfel că dezvoltatorul să fie obligat să asfalteze căile de acces către aceste terenuri.

Dacă primăria se bazează pe acest lucru și ne duce cu zăhărelul, punând problema asfaltării pe altcineva, totuși de ce nu ni se spune concret asta?

Practic, strada este 100% publică din noiembrie 2022, când a devenit teren integral al municipalității, însă după mai bine de 1 an nu s-a făcut niciun demers pentru realizarea documentației și obținerea autorizației de construire.

În octombrie 2022 asociația de locatari a cerut audiență și nu a fost acceptată, ci am primit doar un răspuns scris”, au precizat locuitorii străzii.

Clujenii ajutor Primăriei pentru asfaltarea străzii.

Ce soluții are Primăria

strada Miko Imre

Primăria Cuj-Napoca informează că de la preluarea străzii Miko Imre în domeniul public în ampriza existentă au fost executate doar reparații locale (plombe ale carosabilului), precum și lucrări de întreținere curentă specifice străzilor nemodernizate pentru sectorul de drum cuprins între imobilul situat administrativ pe str. Miko Imre nr. 11 și intersecția cu str. Aurel Gurghianu.

”Lucrările de asfaltare pot fi realizate doar ținând cont de restricțiile impuse de relief și de regimul juridic al terenurilor din zonă, în unele zone fiind imposibilă realizarea a două benzi de circulație și trotuarului pe ambele sensuri de mers.

În acest sens, pentru modernizarea străzii Miko Imre vor fi necesare exproprieri pentru cauză de utilitate publică. Totodată, oportunitatea acestor demersuri va fi analizată și supusă aprobării odată cu programele de modernizare ce se vor desfășura la nivelul municipalității.

Nu în ultimul rând, în temeiul respectării obligațiilor legale și a implementării programului de urmărire a comportării în timp a construcțiilor, strada Miko Imre rămâne inclusă în programele de întreținere desfășurate la nivelul municipalității”, au precizat reprezentanții Primăriei clujene.

strada Miko Imre

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax