ACTUALITATE
Nu mai BATEȚI mingea. Folosirea GRATUITĂ a terenurilor de sport din curtea ȘCOLII, în afara orelor de program, NECONSTITUȚIONALĂ

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Guvernului Ciucă şi a stabilit că este neconstituţional proiectul de lege prin se permite folosirea gratuită a terenurilor de sport din curtea şcolii şi în afara orelor de program. La Cluj-Napoca, în principiu, copiii pot folosi terenurile se sport când vor.
Cu majoritate de voturi, CCR „a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că este neconstituţională Legea pentru modificarea art.6 alin.(9) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000”, se arată în minuta deciziei.
Este vorba chiar de deschiderea porților școlilor pentru cei care vor să folosească terenurile de sport. Atenție, nu sălile de sport, ci terenurile din curțile școlilor.
Cluj-Napoca a fost poate un „deschizător de drumuri” în acest sens. Copiii pot folosi „curtea școlii” când vor. În acest sens există și o hotărâre a Consiliului Local, care datează din 2009.
Părinții clujeni au cerut acest lucru, spunând că în curtea școlii, copiii lor pot face sport în siguranță și având în vedere că au avut loc lucrări de modernizare a unor școli din oraș, iar asta a presupus și amenajarea curților.
„Atac la adresa sănătăţii fizice şi mintale a copiilor”
„Pe 13 ianuarie, Guvernul, prin mâna premierului Ciucă, a atacat la CCR proiectul de lege prin care elevii au acces gratuit la terenurile de sport din curea şcolii şi în afara orelor de program, respectiv în vacanţe şi în weekenduri.
Decizia domnului premier Ciucă de a ataca la CCR acest proiect de lege, votat de o majoritate covârşitoare în Parlament, de fapt este un atac la adresa sănătăţii fizice şi mintale a copiilor şi a adolescenţilor, care oricum suferă în lipsa unor spaţii potrivite pentru a face mişcare şi pentru a practica diverse sporturi în aer liber”, spunea deputatul USR Tudor Pop, la Palatul Parlamentului, cel care anunțat și faptul că acest proiect de lege a fost atacat de Guvern la CCR.
Citește și: LIVE VIDEO/ Protest în fața Primăriei Cluj-Napoca. ”Scoateți lacătul de la curtea școlii”. Ce spune Emil Boc
El susţinea că, probabil, premierul Nicolae Ciucă „a fost păcălit” că e o idee bună „să păstreze lacătele pe curtea şcolii” de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care „a fost împotriva proiectului pe toată durata traseului parlamentar”.
Deputatul a mai spus că este scandalos să ţii copiii şi adolescenţii „departe de singurele spaţii unde pot desfăşura în siguranţă activităţi sportive şi de recreere şi asta în condiţiile în care ai o epidemie de obezitate în rândul copiilor, când orele de sport şi de educaţie fizică sunt insuficiente, când suntem campioni ai sedentarismului şi bolilor cardio-vasculare la nivel european. Nu mai zic de pandemia care a dat peste cap viaţa tuturor”.
Tot acesta reclamă „lobby-ul acelor directori de şcoli care nu au nicio emoţie când vine vorba să închirieze sala de sport din incinta şcolilor”, la Ministerul Educației.
Acesta a mai menţionat că Guvernul reproşează, în sesizarea de la CCR, faptul că proiectul are formulări neclare.
„Lista rușinii” de la Cluj
La Cluj-Napoca există o decizie a Consiliului Local Cluj-Napoca, în acest sens, iar anul trecut, Poliția Locală, prin sondaj, verifica săptămânal respectarea acesteia.
Tot în vara anului trecut, primarul Emil Boc a mai spus că dirtectorii care nu deschis curțile școlilor trebuie să fie trecuți pe lista rușinii.
Ce spune HCL care a fost adoptată în 6 octombrie 2009:
Art 1. Se aprobă accesul liber al elevilor pe terenurile de sport din incinta unităților de învățământ preuniversitar de pe raza municipiului Cluj-Napoca, amenajate de Primăria municipiului Cluj-Napoca după următoru program:
- în perioada aprilie – octombrie, până la ora 20.00
- în perioada noiembrie – martie, până la ora 18.00, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică și în timpul vacanțelor școlare, în afara orelor de curs.
Există reticență, din cauza siguranței copiilor
La Cluj-Napoca există, însă, „o reticență” din partea directorilor de școli cu privire la acesastă decizie, spune Lucia Cojocaru, liderul Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar clujean.
„E o problemă de siguranță. Din punct de vedere al securității nu este normal. Poate să cadă poarta de fier în capul unui copil, poate să fie un alt accident. Cine îi supraveghează pe copii. Copilul trebuie să fie în siguranță, că este în curtea unei instituții. Sunt alții care vandalizează. Normal e răspunderea administratorului”, spune Lucia Cojocaru, care a subliniat că ideea este bună, dar trebuie rezolvate și aceste probleme.
Cum arată proiectul de lege, atacat la CCR
Propunerea de modificare a Articolului 6, aliniatul 9 – „formularea nouă oferă fără echivoc cetățenului dreptul de a folosi gratuit aceste baze, dar cu condiția respectării programului de activități școlare și cluburilor sportive școlare, respectiv universitare.
Regimul accesului persoanelor juridice, pe de altă parte, rămâne neschimbat, decizia permiterii accesului rămânând la latitudinea conducerii unității de învățământ.
De asemenea, unitățile de învățământ vor include în propriile regulamente prevederi cu privire la orarul și maniera în care se face accesul în incinta bazelor sportive proprii…”.
Foto: Scoala „Onisifor Chibu”, Facebook/ Emil Boc
Sursa: Agerpres, Camera Deputaților
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Un clujean de 57 de ani a murit în Zaragoza, Spania, în noaptea de Înviere.
Alexandru Mihalca a fost ucis în urma unui scandal cu un bărbat din Republica Dominicană.
Un clujean a fost ucis în Spania cu lovituri de cuțit
Bărbatul, care este din Dej, a ieșit sâmbătă noaptea la un bar din Zaragoza pentru a se întâlni cu un prieten, scrie Dejeanul.ro.
Acolo, după o partidă de skandenberg cu dominicanul de 42 de ani, s-a iscat o certă între cei doi. Au ieșit afară din bar, iar bărbatul din Republica Dominicană l-a înjunghiat inimă pe clujean.
Criminalul a fost prins de polițiști, după ce a fost urmărit de mai mulți livratori de mâncare.
Trupul neînsuflețit al lui Alexandru Mihalca, care era stabilit în Spania de 26 de ani, va fi adus în țară.

Constructorul se pregătește de începerea lucrărilor la pasajul centurii metropolitane a Clujului.
Astfel, începând de marți, traficul în Florești va fi deviat în zona Spitalului Regional de Urgență.
Alternativă de circulație în Florești
Începând de marți, 22 aprilie, ora 11.00, traficul va fi deviat pe o bretea, anunță primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu. Segmentul înlocuitor va avea tot două benzi de rulare nefiind astfel afectat traficul.
Odată cu deschiderea circulației în ambele sensuri pe strada Razoare, există posibilitatea de a evita acest tronson și de a ieși pe DN, fie lângă Metro, fie lângă Epinvest, a mai arătat primarul.
Centura metropolitană va decongestiona traficului pe cea mai aglomerată arteră din România.
Se lărgește drumul la 6 benzi
După construirea pasajului din zona viitorului Spital Regional de Urgență, se va trece la lărgirea drumului Cluj-Napoca – Florești de la 4 la 6 benzi, a anunțat recent și primarul Clujului, Emil Boc.
Lucrările la pasajul din Florești și la supralărgirea drumului spre Cluj-Napoca trebuie să fie gata la finalul anului 2025.
Foto: Primăria Florești
EVENIMENT
Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc. Cardinalul maghiar Péter Erdő, printre candidații favoriți

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paști, după o lungă suferință. Acum, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare.
Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.
Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc
Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de “sede vacante” (scaunul gol), potrivit Agerpres.
El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint. Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile. De asemenea, ei se asigură că “Inelul Pescarului” și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta. Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.
Doliu de 9 zile
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024. Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.
De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.
Conclavul
Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă. Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.
În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.
Conclavul are loc în Capela Sixtină
Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.
De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.
Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.
În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile. Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi. O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.
“Habemus Papam”
Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou. Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.
Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.
Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață “Habemus Papam”, ceea ce înseamnă Avem un Papă. Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca Pontif.
Cine este favorit să conducă Biserica Catolică
Următorul Papă, ar putea fi pentru prima dată în sute de ani, un cleric din Africa sau Asia. Printre favoriți se află cardinalul Peter Turkson din Ghana și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Un alt candidal cu mari șanse este filipinezul Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila.
Cardinalul maghiarul Péter Erdő, Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, se numără și el printre principalii candidați. Conservator, acesta susține unitatea între Bisericile Catolică și Ortodoxă.
Secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, se află și el printre principalii favoriți la conducerea Bisericii Catolice. Acesta din urmă și Luis Tagle au, totuși, prima șansă la Scaunul Pontifical.
Foto: Vatican News
EVENIMENT
Românii se pregătesc pentru prima minivacanță după Paște: patru zile libere la început de mai

După sărbătorile pascale, angajații din România vor beneficia de o nouă minivacanță de patru zile, în perioada 1 – 4 mai 2025, datorită deciziei Guvernului de a acorda zi liberă și vineri, 2 mai, pentru salariații din sectorul bugetar.
Conform Codului Muncii, Ziua Muncii, 1 Mai, este zi liberă nelucrătoare. Pentru a crea o punte între această zi și weekendul imediat următor, Guvernul a decis ca și vineri, 2 mai, să fie zi liberă pentru bugetari.
Cine beneficiază de minivacanță
Minivacanța se aplică în principal angajaților din sectorul public, cu câteva excepții:
- personalul din locuri de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau al serviciului;
- magistrații și personalul implicat în procese programate în data de 2 mai 2025.
Angajații din mediul privat vor avea liber doar pe 1 Mai, în funcție de politica fiecărui angajator.
Pauză binevenită și pentru elevi
Și elevii și cadrele didactice se vor bucura de această minivacanță. După revenirea la școală din vacanța de Paște, programată pentru luni, 28 aprilie, ziua de vineri, 2 mai va aduce o nouă pauză în calendarul școlar.
Deși ziua liberă este binevenită, aceasta va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024–2025, conform reglementărilor în vigoare.
Calendarul zilelor libere rămase în 2025, care nu sunt în weekend
Pe lângă minivacanța de început de mai, românii mai au parte de următoarele zile libere legale în cursul anului:
- 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
- 25 decembrie – Crăciunul (joi)
- 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)