Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene

La sărbători, precum Anul Nou, Boboteaza sau Sfântul Andrei, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.

Noaptea de Sfântul Andrei, care este și ocrotitorul românilor, adică 29 spre 30 noiembrie era una „bogată” în tradiții și superstiții în satele românești.

Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene

„Sânteț’ de măritat? Făceț’ turtă de Sfântu’ Andrei? Că de-i așe, a și (fi) musai să faceț’ șî să ne spuneț’ ce-aț’ jisat (visat)!”

Specialiștii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj arată că în noaptea de Sfântul Andrei, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii.

Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”.

Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug. Apoi, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr, arată specialiștii clujeni.

Cum știau că ursitul este un om harnic

Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, potrivit ceor consemnate în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: Fete din Viișoara, județul Cluj. Arhiva CJCPCT Cluj