Nicușor Dan, față în față cu magistrații. Procuror militar: „Justiția a ajuns în moarte clinică”

Timp de peste trei ore și jumătate, președintele României, Nicușor Dan, a discutat luni, la Palatul Cotroceni, cu magistrați care au ales să își asume public criticile la adresa sistemului de justiție. Un total de 11 magistrați, judecători și procurori în funcție sau retrași din sistem, au participat la discuții, reprezentând mai multe asociații profesionale.

Judecători și procurori au vorbit despre concentrarea puterii în vârful sistemului, presiuni exercitate prin Inspecția Judiciară, promovări netransparente și o relație problematică între justiție și politic. Șeful statului a anunțat că dialogul va continua, iar discuțiile confidențiale vor fi reprogramate.

Discuții publice, într-un climat de teamă

Întâlnirea a avut loc de la ora 10:00 și a fost una publică, după ce președintele a explicat, duminică, faptul că mulți magistrați se tem de eventuale repercusiuni dacă participă la astfel de consultări.

„Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând sau să fie luați din benzinării, ca să nu se vadă că intră la Cotroceni”, a declarat Nicușor Dan, subliniind gravitatea situației pentru „a treia putere în stat”.

Consultările au început cu un prim grup format, printre alții, din:

• Daniel Ungureanu – procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna
• Laura Deriuș – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
• Mihai Cătălin Constantin – judecător la Curtea de Apel Ploiești
• Dragoș Călin – judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor,
• Bogdan Pîrlog – procuror militar
• Alinel Bodnar – judecător la Tribunalul București

„Un sistem fără mecanisme reale de autocorecție”

Una dintre cele mai dure intervenții a venit din partea judecătorului Liviu Cârneci, de la Tribunalul Covasna, care a descris justiția ca fiind un sistem profund disfuncțional.

În opinia sa, legile justiției adoptate în 2022 au consolidat un „sistem oligarhic”, cu centrul de greutate la nivelul Înaltei Curți și al Consiliul Superior al Magistraturii.

„Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice.

În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful ÎCCJ și al CSM-ului. Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”, spune Cârneci, citat de MediaFax.

Aceeași idee a fost reluată de mai mulți vorbitori, care au susținut că promovările și numirile în funcții-cheie nu se mai fac pe criterii de merit, ci prin mecanisme de influență și control.

Presiuni, sancțiuni și dublu standard

Procurorul militar Bogdan Pîrlog a vorbit despre colaborarea dintre „găști din sistem” și grupuri externe, care ar fi adus justiția „în stare de moarte clinică”.

El a acuzat un dublu standard în gestionarea unor dosare sensibile, inclusiv în cazuri de violență asupra femeilor, unde reacțiile conducerii Ministerului Public ar fi diferit în funcție de contextul politic sau de relațiile personale.

„Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică.

Ce au adus noile legi ale Justiției în materie de control – modificările promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul secției de judecători poate controla tot ce e relevant în materie de justiție. E nevoie de cinci oameni. Acești cinci oameni numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, pur discreționar. După aceasta numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel și controlează promovarea judecătorilor fără un criteriu real de meritocrație”, spune Pîrlog.

De asemenea, mai mulți magistrați au reclamat presiunea exercitată prin Inspecția Judiciară și faptul că judecători sau procurori care au criticat public sistemul au devenit ținte ale procedurilor disciplinare.

Critici la adresa legilor justiției și rolului CSM

Reprezentanții asociațiilor profesionale au arătat că problemele actuale au fost anticipate încă din 2022, când au fost adoptate noile legi ale justiției, în ciuda avertismentelor venite din partea magistraților și a organismelor internaționale.

Au fost invocate criticile formulate de Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, inclusiv în ceea ce privește lipsa unor examene meritocratice reale pentru promovarea în funcții de execuție și de conducere.

În cadrul discuțiilor, Nicușor Dan i-a întrebat direct pe participanți cum apreciază relația lor cu CSM. Răspunsul a fost unul rezervat: propunerile venite din sistem ar fi fost rareori luate în considerare, iar consultările reale ar fi fost mai degrabă formale.

Poziția președintelui: „Dezbaterea este utilă și trebuie să continue”

La finalul întâlnirii, președintele a declarat că discuția reprezintă „o primă etapă” și că este necesară continuarea dialogului.

„Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar și pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi și după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizare.

Multe din lucrurile care au fost sesizate de dumneavoastră sau de alți magistrați necesită verificări care o să ia timp și de asta în mod special am pus întrebarea, pentru că dacă dumneavoastră aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația, putem să vă ajutăm cu asta.

În concluzie, cred că dezbaterea este utilă și pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului, pentru că cumva discuția a fost foarte abstractă despre condiția socială a magistratului și cred că e util ca oamenii să afle”, a spus Nicușor Dan, la finalul discuțiilor.

Discuțiile confidențiale, solicitate de alți magistrați, urmează să fie reprogramate.

Referendumul propus și reacțiile din sistem

Șeful statului a reiterat intenția de a organiza, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților privind modul în care CSM își exercită atribuțiile.

Propunerea a fost însă contestată de Secția de judecători a CSM, care a transmis că un astfel de referendum nu este prevăzut de lege și ar reprezenta o ingerință în independența justiției. Poziția a fost susținută și de fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, care a declarat că „referendum pe profesii nu există în România”.

Concluzii

Întâlnirea de la Cotroceni a scos la iveală o criză profundă de încredere în interiorul sistemului judiciar. Magistrații vorbesc despre lipsa autocorecției, despre controlul exercitat de vârful ierarhiei și despre o justiție vulnerabilă la influențe politice.

Președintele României mizează pe presiunea publică și pe continuarea dialogului, însă rămâne deschisă întrebarea-cheie ridicată chiar de participanți: cine și cum poate reforma un sistem care pare incapabil să se reformeze din interior.