Cel mai puternic sindicat din cadrul Agenției de Plăți si Intervenție pentru Agricultură, Sindicatul Național APIA, nu așteaptă preconizatele masuri de austeritate pregătite in mare secret la Cotroceni si iese la atac înainte de a-i fi lezate drepturile. ”La Adunarea Generala a sindicatului , care a avut loc zilele trecute la Bușteni, s-a decis dcclanșarea de proteste pentru a stopa intenția de a fi dați oameni afară”, a declarat pentru Cluj24 liderul sindicatului APIA Cluj, Ion Preda.

La întâlnire au participat, pe langa presedintii organizatiilor locale, secretarul de stat Adrian Pintea de la MInisterul Agriculturii, directori din cadrul APIA Central in frunte cu directorul general Gabriela Nicoleta Andrei si cativa directori de centre judetene, presedintele Federatiei Sindicale AGROSTAR, Stefan Nicolae si presedintele Sindicatului din MADR, Cristinel Sonea.

 „Învingem, sau murim cu ei de gât!”

Presedinta S.N. APIA, Elena Constantinescu, considera ca ”atat timp cat Agentia aboarbe aproape 100%, fonduri europene, fiind unicat in acest sens, nu poate fi pusa in aceasi oala cu celelalte institutii din cadrul  Ministerului Agriculturii si nimeni nu are dreptul sa se atinga de APIA”.

”Daca o vor face, va fi pe riscul lor. Invingem, sau murim cu ei de gat, pentru ca intentionam sa pichetam zilnic MADR si Guvernul. Cand ne sunt lezate interesele, nu ne mai sperie nimeni si nimic.  Se va merge  pana la cele mai radicale forme de protest, poate chiar la intreruperea activitatii”, a spus Constantinescu.

Potrivit acesteia, S.N. APIA intentioneaza sa atraga si celelalte sindicate din cadrul AGROSTAR in actiunile de protest si de asemenea fermierii, in special marii fermieri care s-au oferit deja sa fie parte activa in aceste actiuni.

„APIA a fost intotdeauna alaturi de fermieri, asa ca si noi trebuie sa fim aproape de voi si sa va sustinem”, a asigurat-o pe presedinta S.N.APIA, unul dintre liderii fermierilor, Stefan Muscă.

 O institutie performanta, fără fonduri suficiente de salarii

Este scandalos ca APIA a fost singura institutie din cadrul MADR care a trebuit sa se imprumute pentru a avea bani de salarii, intrucat nu a avut alocate fonduri  suficiente. Iar aceasta, in conditiile in care MADR si conducerea APIA a decis ca agentia sa delege competente pentru alte institutii, gen ANSVSA, Oficiile de Reproductie si Selectie a Animalelor sau Directii Agricole, pentru anumite activitati pe care le poate realiza cu angajatii proprii. Acest procedeu se practica probabil pentru ca si acestor institutii sa li se dea ocazia de a-si ridica nivelul de salarizare.

”APIA a fost intotdeauna defavorizata in relatiile cu MADR”, a sustinut Marius Popicu, directorul executiv al APIA Covasna.  Aceasta in conditiile in care numai in judetul Covasna agentia deruleaza mai multe fonduri catre fermieri decat este tot bugetul judetului.

„Bugetul APIA din acest an este la 40% din cel de anul trecut. Mai jos nu se poate cobori. Nu mai sunt bani pentru hârtie, tonere la imprimante sau lumina”, sustine Raluca Daminescu, director in cadrul agentiei.

Riscul pierderii angajaților

La Adunarea Generală s-a pus si problema schimbarilor de mentalitate in cazul unora dintre fermieri. Unii au trecut de la Dacii rablagite la masini performante datorita banilor pe care ii primesc prin intermediul APIA.

”Au devenit obraznici si nu raspund la telefon sau spun pur si simplu pretind sa nu mai fie deranjati de functionarii Agentiei. In cele mai multe cazuri, fermierilor care vin la APIA li se face de catre functionar cererea de la A la Z. Cu toate acestea, unii se vaita de parca ar trece prin chinurile facerii, cand ei doar doar semneaza si asteapta sa primeasca banii”, mai sustine Adrian Popicu.

Acesta aminteste si de riscul ca agentia sa ramana fara oameni bine pregatiti, in conditiile in care in sistem se intra nu pe criterii de competenta, ci de pile politice. Cea mai importanta resursa, resursa umana, este pe cale sa se piarda daca nu se va face ceva in acest sens. Multi oameni vor pleca din cauza muncii istovitoare si a salariilor mult diminuate.

Drepturi anulate

Presedintele AGROSTAR, Stefan Nicolae, a  fost cel care a pus degetul pe rana si a spus ca vor urma multe drepturi anulate, inclusiv la APIA. Este convins ca agentia nu merita sa fie afectata, in nici un fel, de aceea este nevoie sa fie uniti toti salariatii si sa-si apere drepturile.

”Sindicatul nu inseamna doar cativa oameni, voi toti trebuie sa actionati ca un tot unitar. Altfel, exista chiar riscul sa va desfiintati. Mai ales ca  o comasare APIA-AFIR este inevitabila. Foarte multe posturi de conducere vor disparea. Directorii sunt primii vizati. AFIR-ul stie sa se promoveze, voi nu o faceti si nu inteleg de ce. Conducerea si Sindicatul trebuie sa actioneze in acelasi sens si sa aiba un scop comun. Altfel va pulverizati”, a conchis presedintele AGROSTAR.

”Simtind pericolul care ii asteapta, tot mai multi directori isi pun speranta in S.N. APIA, ca in singurul colac de salvare. Probabil, dupa ce vor trece si de acest hop, unii vor reveni la vechile metehne. Pentru ca, sa nu uitam, directorii executivi, nu numai ca nu au participat la nici un miting de protest prin care sindicatul a obtinut numeroase drepturi, dar au fost si cazuri caind au impiedicat participarea salariatilor la aceste mitinguri si sau amestecat sau  inca se amesteca in treburile sindicale, incalcand legea. Nemeritat pentru unii, cu totii au  fost beneficiari ai actiunilor sindicatului.

Clujul, în frunte

Întotdeauna, de la Cluj au plecat spre Bucuresti cel putin jumatate dintre membrii de sindicat. Momentan Organizatia Cluj numara 60 de membri, jumatate din numarul de salariti ai Centrului Judetean.

Candva au fost 98% membri. Sindicatul acesta, cu sediul la Bucuresti se putea desfiinta daca in 2010, organizatia Cluj care numara 115  membri si 70% din numarul total al membrilor de sindicat pe tara, ar fi dezertat din sindicat in urma unor masinatiuni politice puse la cale de catre directori impreuna cu conducerea de atunci a APIA. Asa cum au facut-o numeroase organizatii judetene.

Din 39 de organizatii mai ramasesera doar patru. Astazi sindicatul numara  34 de organizatii judetene si aproape 3000 de membri, din cei 4800 de salariati APIA. Iar trendul este ascendent, in principal datorita efortului depus de Elena Constantinescu”, a completat liderul sindicatului APIA Cluj, Ion Preda..

 ”Vor da afara 10-20-30% dintre noi, poate… pe toti”

Fostul director general APIA, Adrian Pintea, actualmente secretar de stat, recunoaste ca nu este la curent cu prea multe lucruri din dedesubturile Comisiei de la Cotroceni.  Este constient ca ”vor fi reduceri la MADR, inclusiv la APIA. Vor da afara 10-20-30% dintre noi, poate… pe toti”.

Guvernul functioneaza cu puteri limitate, iar APIA nu mai are voie sa faca plăți pana in 20 iunie. Nu stim inca cine va fi noul ministru, momentan sunt trei secretari de stat la minister, doi de la PSD, unul de la PNL. ”Functiile nu sunt vesnice”, a conchis secretarul de stat.

Ediția din acest an TIFF – Transilvania Internațional Film Festival va cuprinde un eveniment dedicat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Festivalul de film de la Cluj va proiecta, în premieră producția: “In memoriam Iuliu Hossu. Înregistrări secrete din domiciliul forțat de la Mănăstirea Căldărușani”.

Moment special în memoria Cardinalului Iuliu Hossu, la TIFF

Proiecția filmului de Dan Curean, o producție a Fundației Arta cu sprijinul UBB Cluj și TVR Cluj, a Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla și a Asociației Cardinal Iuliu Hossu, este programată în 20 iunie, de la ora 14.00, la Cinematograful clujean Arta. Intrarea va fi liberă.

Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu este bine-cunoscut prin faptul că, la 1 Decembrie 1918, din tribuna principală de pe Câmpul lui Horea a citit mulțimilor adunate la Alba Iulia Proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

“După venirea comuniștilor, în toamna anului 1948, episcopul Hossu, păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla a fost arestat, deodată cu toți episcopii Bisericii Greco-Catolice, cu preoții și credincioșii acestei Biserici care n-au vrut să renunțe la unirea cu Roma, și, împreună cu ceilalți episcopi, închis, vreme de 5 ani, în temutul Penitenciar din Sighetu Marmației.

A supraviețuit regimului de exterminare de la Sighet, și, pentru încă un an a fost închis, cu domiciliu obligatoriu, în mănăstirile Curtea de Argeș și Ciorogârla. Din vara lui 1956 și până la moartea sa, în anul 1970, a trăit în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani. Aici a fost înregistrat în secret pe bandă de magnetofon de preotul Mircea Todericiu. Fragmente din aceste înregistrări au fost difuzate la postul de radio Europa Liberă dar întreaga conversație a rămas necunoscută”, arată reprezentanții Episcopiei Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Un documentar esențial în anul “Cardinal Iuliu Hossu”.

După mulți ani, Gelu Hossu, președinte al Asociației Cardinal Iuliu Hossu a descoperit în arhivele Societății Române de Radiodifuziune, prin intermediul d-nelor Carmen Ionescu și Silvia Iliescu, secvențe din interviul luat Cardinalului Iuliu Hossu.

Documentul sonor revine astăzi, într-un context vizual și actual de redescoperire a celui care este unul dintre martirii Bisericii Greco-Catolice – 2025 fiind declarat la nivel național Anul “Cardinal Iuliu Hossu”.

După ce, în 1969, Iuliu Hossu a fost numit cardinal in pectore, la 2 iunie 2019 a fost beatificat pe Câmpia Libertății de la Blaj, de către Suveranul Pontif Papa Francisc, împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici morți în faimă de martiri în timpul regimului comunist.

“Vocea sa păstrată în înregistrări constituie un document și o mărturie de netăgăduit despre adevărul celor petrecute în subteranele regimului care, pentru a-și exercita puterea totalitară, mai întâi a persecutat, azvârlit în temnițe și ucis elitele neamului românesc, tocmai pe aceia care au făcut România mare, i-au redat propria identitate națională, conferindu-i și deschidere spre cultura și civilizația europeană.

Cuvintele Cardinalului Iuliu Hossu vorbesc despre lumină, puterea iertării, credință în Dumnezeu și dragoste pentru semeni, chiar și pentru cei ce i-au făcut rău. Sunt cuvinte ce transmit generațiilor de azi și convingerea ce i-a rămas neclintită, pe care o exprimă în interviu: ‘Eu cred în nemurirea dreptății, eu cred’”, au mai arătat reprezentanții Episcopiei Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Viaţa culturală palpită uneori şi în localităţile mici, ba uneori palpită chiar mai intens decât în cele mari. Un astfel de exemplu este Huedinul, un oraş cu ceva peste 9.000 de locuitori, care a reuşit să adune peste 100 de persoane la o dublă lansare de carte, care a avut loc luni seară la Palatul Copiilor din localitate.

A fost un moment emoţionant, mai ales că pe autorii cărţilor îi desparte adânca graniţă dintre viaţă şi moarte, dar îi leagă o profundă iubire între tată şi fiică.

Cărţile lansate în prezenţa unui numeros public pentru o localitate de talia Huedinului au fost „Mult haz, uneori şi la necaz”, volum al profesorului Nicole Şteiu, fiu remarcabil al oraşului, plecat în lumea celor drepţi la mijloc de aprilie.

A doua carte lansată a fost a fiicei sale, Niculina Laza, „Poarta cuvintelor”, primul ei volum de poezie.

Cei doi plănuiseră, în urmă cu câteva luni, să-şi lanseze cărţile împreună, dar timpul n-a mai avut rădare şi Dumnezeu l-a luat de-a dreapta sa pe tatăl Nicolae.

Lansare în numele tatălui

Însă, ca un sublim omagiu, fiica sa Niculina i-a împlinit dorinţa şi i-a dus visul la capăt, organizând într-un singur eveniment lansarea celor două cărţi.

Foarte pe scurt, Nicolae Şteiu a adunat în cartea sa „Mult haz, uneori şi la necaz” epigrame, cugetări şi expresii umoristice de la moţii săi dragi pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului.

Fiica sa, Niculina Laza, şi-a făcut debutul cu volumul „Poarta cuvintelor” în lumea poeţilor de primă mână, cu o sensibilitate profundă şi cu o stăpânire aleasă a meşteşugirii cuvintelor.

Invitați la eveniment

Printre alţii, la evenimentul de lansare a celor două cărţi au fost prezenţi profesorul Cristian Claudiu Filip (prezentatorul evenimentului), editorul Radu Crețu, de la Editura Dokia Cluj, arhidiacon Leon Cosma de la Oradea, scriitorul Alexandru Jurcan, editoarea Laura Munteanu de la Editura George Coșbuc Bistrița, poeta Valeria Merca, învățătoarea Livia Bota, profesorul Doru Rus, părintele protopop Dan Lupuțan, părintele Ștefan Tataru de la Catedrala Moților din Huedin, părintele Adrian Laza de la Parohia Ortodoxă Tranișu.

De asemenea, preoteasa Cristina Tataru a interpretat câteva pricesne, iar graficiana Carmen G. Todiţă, o româno-olandeză, cea căreia îi aparţine şi ilustraţia cărţii Niculinei Laza, şi-a prezentat într-o expoziţie câteva dintre lucrările sale grafice.

Despre Nicolae Șteiu

Nicolae Şteiu a fost dascăl de istorie şi a avut o bogată activitate editorială, fiind autor sau coautor a 35 de volume. Majoritatea dintre acestea sunt monografii ale localităților din zona de nord-vest a Munților Apuseni, dar și studii de istorie și etnografie.

Marius Avram

În anul 1948, la 11 iunie, România a trecut printr-o transformare socială și economică radicală, marcată de adoptarea Legii Naționalizării, un moment definitoriu în instaurarea regimului comunist și în reorganizarea proprietății în țară.

Legea Naționalizării din 1948, este Legea nr.119, prin care statul român naționaliza toate resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea sa la data intrării în vigoare a Constituției Republicii Populare Române din 1948, precum și a întreprinderilor individuale, a societăților de orice fel, asociațiilor particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi și telecomunicații.

Cum a luat statul român controlul asupra economiei și societății

După cel de-al Doilea Război Mondial, influența Uniunii Sovietice în Europa de Est a crescut semnificativ, iar România a intrat într-o perioadă de schimbări majore.

Noua conducere comunistă a considerat esențială trecerea proprietății private în proprietatea statului pentru a consolida controlul asupra economiei și a societății.

Ce a cuprins Legea Naționalizării

Legea Naționalizării, adoptată pe 11 iunie 1948, a naționalizat întreprinderile industriale, bănci, societăți comerciale, exploatări miniere, mijloace de transport și alte active economice considerate de interes public.

Practic, peste 8.894 de întreprinderi private au fost preluate de stat, iar proprietarii au fost deposedati fără despăgubiri reale.

Impactul asupra societății românești

Această lege a dus la schimbări profunde în structura economică a țării, marcând începutul economiei planificate centralizat. Mulți proprietari sau oameni de afaceri au fost eliminați din viața economică, iar România a devenit o țară în care statul controla aproape toate mijloacele de producție.

Pe plan social, legea a afectat nu doar elitele economice, ci și clasa mijlocie, schimbând fundamental viața românilor. Procesul de naționalizare a fost adesea însoțit de tensiuni și conflicte, fiind un punct de ruptură între vechea ordine și noua eră comunistă.

Deși economia centralizată a început să se dezvolte după naționalizare, efectele negative au fost resimțite pe termen lung: scăderea productivității, lipsa inițiativei private și dificultăți economice care au marcat România până după 1989.

Foto: Wikipedia