Connect with us

Clujul de altădată

MARTOR al frăţiei ROMÂNULUI cu MAGHIARUL. Castelul Ciucea, Cluj. La mulţi ani de Ziua Maghiarilor

Publicat


Gheorghe cel simplu nu are nimic de împărţit cu Gyuri cel simplu. Dimpotrivă. Ca vecini sau prieteni, se ajută când pot. Şi aşa sunt de când se ştiu. Tot aşa sunt Ioan cu Janos. Ştefan cu Istvan. Elisabeta cu Erzsebet. Doar cei de prin politică au mai încercat uneori să-i învrăjbească. Dar ei au rezistat. La fel cum, odinioară, în vremuri cu mult mai tulburi decât astea, au rezistat şi doi prieteni implicaţi la cel mai înalt nivel în social-politic. Unul român, Octavian Goga. Celălalt, maghiar, Ady Endre. Iar o mărturie a prieteniei lor este castelul clujean din imagine, cel de la Ciucea. Aici, într-o carte poştală din 1920 (arhiva Cluj24). Tocmai anul în care românul l-a cumpărat, ca s-o ajute pe văduva bunului său prieten maghiar. Un exemplu de convieţuire. Să-l urmăm.

Cumpăr castelul, chiar dacă îl fac cadou

Domeniul pe care se află astăzi conacul a aparținut avocatului Miklos Boncza din Huedin. La sfârșitul secolului XIX, acesta ridica un castel aici, la insistențele nepoatei sale, fiica unei surorii de-a sa. Ulterior, nepoata se va mărita cu unchiul Miklos Boncza, din căsnicia lor venind pe lume Berta Boncza, cea care ulterior va deveni soția lui Endre Ady. Aceasta își va petrece copilăria pe domeniul de la Ciucea, iar după căsătoria din 1914 cu Ady, domeniul le va deveni reședință în perioada 1915-1917. După moartea lui Endre Ady din ianuarie 1919, Berta îi scrie lui Goga, oferindu-i domeniul spre vânzare.

Dată fiind prietenia strânsă care existase între Octavian Goga şi Ady Endre, Goga se va deplasa la Ciucea în vara anului 1919. Constată că imobilul se află înr-o stare proastă, dar decide totuși să îl cumpere la prețul solicitat de văduva lui Ady. Iar asta, în pofida opoziției Veturiei Goga, soţia sa. Aceasta scria ulterior: „Eu eram în contră să cumpărăm o ruină. Octavian mi-a răspuns: “Nu se pune chestiunea așa. O văduvă nu se refuză și când acea văduvă este văduva lui Endre Ady, cumpăr proprietatea chiar dacă ar fi să o fac cadou cuiva”.

De la frate la frate

Decizia lui Goga provine de la sprijinul moral pe care acesta l-a primit de la Ady când poetul român era întemnițat la Seghedin de către autoritățile ungare, din cauza opțiunilor sale politice. Ady Endre publica atunci la Budapesta în ziarul Vilag un articol sub titlul Robia lui Octavian Goga. El nota nota: „Când ospitalitatea ungurească oficială îl trata pe Octavian Goga, marele poet al românilor în temnița de la Seghedin, i-am trimis salutul meu. Fratelui, salut de frate! Dragoste nobilului luptător! Salutul i l-am trimis atunci dintr-un sanatoriu unde profesorii Szabo și Zelosi, medici ai sanatoriului, m-au pus pe picioare. Acum, după atâtea și atâtea săptămâni, cu toată sănătatea mea, totuși mă întorc timid și-l invidiez pe Goga…”.

Pe 20 octombrie 1920, Berta Boncza a semnat actul de vânzare-cumpărare la Budapesta, și, 8 zile mai târziu, Goga semnează la București documentul prin care devenea proprietarul domeniului. Suma tranzacţiei a fost de 280.000 de coroane.

Ady Endre către Octavian Goga, pe 25 ianuarie 1914: “Ungurul se adresează românului, pajistea – câmpiei, dar patriotul – patriotului, omul – omului şi poetul – poetului, stimate prieten, Octavian Goga. Soarele e roşu în aceste zile de iarnă şi cele mai fierbinţi şi cinstite suflete maghiare sunt în doliu. (…) Se spune că, pe minunatul Maniu, pe care, din păcate, nu-l cunosc personal, îl salutai mai deunăzi în felul următor: „Ei, prietene, vindem bătaia de joc a ţăranului?”. Tăranul, atât cel maghiar cât si cel român, nu a asteptat politica tovarăşilor tăi: el moare înainte de a se naşte sau creşte cu ochi muribunzi şi apoi emigrează. (…) Crede-m că ţin la tine, ţin la poporul tău minunat şi sensibil ca la al meu şi, dă-mi voie să mai scriu ceva aici. Pe Iancu, acest tribun strălucit, poetic, fierbinte, l-a înnebunit, spre sfârşitul vieţii sale, eşecul, crunta deziluzie”.

Ady şi Goga

*Ady Endre (22 noiembrie 1877, Mecenţiu, azi Ady Endre, atunci în Sălaj, azi în Satu Mare, 27 ianuarie 1919, Budapesta), poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai sec. XX şi ai literaturii maghiare.

*Octavian Goga (1 aprilie 1881, Rășinari, 7 mai 1938, Ciucea), poet, publicist, premier al României şi ministru de Interne, membru al Academiei Române.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujul de altădată

CARTE de 2,5 MILIOANE de dolari la Cluj. INCHIZIŢIA a început PROCESUL lui GALILEI de la ea. 388 de ani

Publicat

Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.

Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.

După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.

Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).

Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea

Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.

Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.

Galilei şi Copernic

*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

Averea de la Cluj

La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

(MaAv)

*imagini din arhiva Cluj24

Citește mai departe

Clujul de altădată

CAROL al II-lea şi MIHAI în vizită nepregătită în ARDEAL, la CLUJ. 68 de ani de la moartea lui Carol al II-lea

Publicat

Unul dintre cei patru regi ai României, Carol al II-lea, a murit într-o zi ca aceasta, în urmă cu 68 de ani. 4 aprilie 1953. El a fost într-o vizită în Cluj şi în Ardeal. Era însoţit de viitorul rege Mihai.

 

Încurajare pentru ostaşi

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai. Şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării. La Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista „Viaţa Ilustrată” din ianuarie 1940 de episcopul de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopal Nicolae Colan.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953). A fost regele României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*în imagini, o ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION (arhiva Cluj24), cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea. Şi revista „Viaţa Ilustrată”, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24).

(MaAv)

Citește mai departe

Clujul de altădată

DRAMA primului şef al JANDARMERIEI Române. FEMEIA care din EROU l-a făcut TRĂDĂTOR. S-a SINUCIS

Publicat

De ziua ei, azi, La mulţi ani Jandarmeriei Române! Şi câteva documente (arhiva Cluj24) ale primului ei comandant de după Unire, Ludovic Mircescu. Dar şi o drama plină de învăţăminte.

Frumoasa Gerda i-a furat documente ultrasecrete şi l-a dus la sinucidere

Generalul Ludovic Mircescu (22 noiembrie 1872 – 17 noiembrie 1929) a fost un erou naţional. Dar şi un trădător din neglijenţă. A fost ministru al Apărării Naţionale (1926-1927), comandantul Jandarmeriei Române, primul, (1918-1919), erou în Primul război mondial, decorat pentru faptele sale de vitejie de la Oituz, din 1917.


În 1926, pe când era îndrăgostit de tânăra şi frumoasa Gerda, cu care era în concediu la Vatra Dornei, a luat cu el Planul de mobilizare al armatei, strict secret. Şi, în timp ce el era ieşit pentru puţină vreme din cameră, femeia, care îi jurase iubire veşnică, a plecat cu tot cu documentul ultra secret. Gerda a trecut frontiera cu documentul respectiv. Iar ulterior s-a dovedit că era manevrată de servicii secrete străine. Aflat încă în exil, viitorul rege Carol al II-lea i-a cerut să se sinucidă. Lucru pe care generalul Mircescu l-a dus la îndeplinire.

Tatăl celui după care s-a făcut filmul “Discursul regelui”. Îndrăgostit de Regina Maria

*În imagini (arhiva Cluj24), o distincţie acordată lui Ludovic Mircescu de către regele Marii Britanii, George al V-lea. Un alt document cu ridicarea sa în grad de către regale Carol I. Dar şi certificatul său de absolvire a Şcolii de Cavalerie.

*George al V-lea (3 iunie 1865, 20 ianuarie 1936), primul monarh britanic al Casei de Windsor, primul împărat al Indiei și primul rege al Statelor Libere Irlandeze. A domnit din 6 mai 1910 până la moartea sa.

În timpul serviciului în Marina Militară, prințul George s-a îndrăgostit de fiica unchiului său prințul Alfred, Duce de Edinburgh, verișoara sa, Maria de Edinburgh. Când George a cerut-o în căsătorie, Maria a refuzat, din mai multe motive, iar ulterior ea a devenit regină a României.

Printre altele, Regele George al V-lea a fost tatăl Regelui George al VI-lea, cel după care s-a făcut filmul Discursul regelui.
(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

GLASURI ardelene care au VRĂJIT lumea. PRIVIGHETORILE clujene Lya Hubic şi Ana Rozsa Vasiliu

Publicat

Încă suntem în luna martie, dedicată femeii. Iar două dintre femeile celebre care au făcut cinste Clujului, Transilvaniei şi României sunt solistele de operă Lya Hubic şi Ana Rozsa Vasiliu.

Peste 2.000 de spectacole în lume

Lya Hubic (9 ianuarie 1911, 16 februarie 2006), interpretă de operă și operetă română.

„A fost soprană, solistă a Operei Române din Cluj. A făcut Academia de muzică şi artă dramatică la Cluj. Era supranumită privighetoarea Transilvaniei şi a debutat în rolul Musetta, de Puccini. Se zice că a avut peste 2.000 de spectacole şi a fost invitată pe marile scene ale Europei.

Un lucru foarte important e că a renunţat la marile scene ale lumii, să fie angajată de ele, pentru a rămâne acasă la Cluj şi a contribuit cu talentul său la prestigiul Operei Române. În semn de apreciere, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a instituit în onoarea sa Trofeul Lya Hubic, care este decernat unor personalităţi de marcă ale scenei lirice”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

A urmat cursurile liceale la Liceul de Fete de la Beiuș și la Liceul din Satu Mare, apoi, între 1931-1936, cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj la canto și pedagogie.

A fost angajată la Opera Naţională Română din Cluj, unde a debutat pe 3 octombrie 1936 în rolul Musetta din Boema lui Giacomo Puccini. A cântat, printre alţii, alături de Ana Rozsa Vasiliu.

Printre altele, a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural şi cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler. În 2003 a fost instituit, în onoarea sa, Trofeul „Lya Hubic”, care este  decernat unor personalități în domeniul artei lirice.

De la Cluj, la Scala din Milano

O altă mare voce a Clujului şi a lumii a fost Ana Rozsa Vasiliu.

„S-a născut la Buziaş în 1899 şi a murit la Cluj în 1987. Era mezosoprană şi apoi soprană. Era foarte frumoasă. A debutat la Opera Română din Cluj, în 1921. În 1931 debutează la Scala Milano, unde activează până în 1932.

A fost una dintre femeile cuceritoare ale Clujului interbelic. S-a căsătorit cu celebrul medic Titus Vasiliu. A trăit la Cluj până la sfârşitul vieţii”, spune, pentru Cluj24, istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Ana Rozsa Vasiliu (10 februarie 1899, 9 aprilie 1987) a absolvit „Școala Superioară de Fete din Timișoara“ şi Milwaukee Conservatory (USA). În 1931 a debutat La Scala Theater Milan, cu „Freja“.

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate