În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni la Palatul Parlamentului că preţurile la gaze şi energie electrică nu vor fi mai mari iarna aceasta, în raport cu perioada similară precedentă, schema de compensare-plafonare fiind în vigoare până la 1 aprilie 2025.

„Preţurile (la facturi – n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României.

sebastian burduja facebook

Ministrul Energiei: PREȚURILE la gaze şi energie electrică nu vor fi mai mari iarna aceasta

Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a dat asigurări ministrul.

Potrivit acestuia, un consumator casnic va fi facturat cu 0,31 lei/kilowatt-oră la gaz, plafonul maxim, iar la energie electrică în funcţie de nivelul de consum, cu tarife de la 0,68 lei/kilowatt-oră pentru un consum total sub 100 kilowaţi-oră pe lună la 1,3 lei/kilowatt-oră pentru un consum lunar de peste 300 de kilowaţi-oră.

U-BT Cluj, campioana României la baschet masculin, întâlnește miercuri, 30 octombrie, formația italiană Umana Reyer Venezia, în etapa a VI-a a EuroCup. Partida se va disputa pe BT Arena din Cluj-Napoca.

Clujenii au crescut în joc, după începutul ezitant din EuroCup. Victoriile cu Veolia Towers Hamburg și CSM Constanța ca și cele cu Hapoel Ierusalim și, recent, cea cu Rapid, au confirmat panta ascendentă pe care se află jocul lor.

U-BT Cluj are meci greu, miercuri în BKT EuroCup, cu Reyer Venezia

„A fost un meci bun ca intensitate, am jucat cu o echipă care era neînvinsă”, a declarat antrenorul echipei, Mihai Silvășan, după victoria cu rapid, 91-75.

„Ne bucurăm pentru victorie, mergem mai departe și ne concentrăm asupra partidei cu Veneția”, a mai spus Silvășan.

La finalul lunii septembrie 2024, Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 49,95 miliarde lei, anunță Autoritatea de Supraveghere Financiară.

S-a înregistrat o creştere cu 28% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023.

ASF: Active în valoare de 149,95 miliarde de lei în Fondurile de pensii private obligatorii, în septembrie

„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 94% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei.

O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, conform ASF.

Contribuții de 1,58 de miliarde de lei în septembrie

Contribuţiile încasate în luna septembrie 2024 au fost în valoare de 1,58 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 383 lei, au mai arătat reprezentanții ASF.

La finalul lunii august, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 100,16 miliarde de lei, respectiv 66,8%.

Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 35,75 miliarde de lei (23,8%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,48 miliarde de lei, respectiv 4,3% din total active.

Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.239.012 participanţi în septembrie 2024.

În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Euro se apropie tot mai tare de 5 lei. Moneda europeană a ajuns la 4,9732 lei, asta în condițiile în care Banca Națională a României este atentă la piața valutară.

Alte monede din regiune s-au depreciat în săptămâna care s-a încheiat.

Euro a ajuns la 4,9732 lei. Cursul, ținut pe loc de BNR

Faptul că BNR monitorizează cu atenție piața valutară, într-o perioadă tensionată din punct de vedere politic, dar și pentru a limita creșterea prețurilor, a ținut pe loc cursul euro/leu, arată analistul economic Radu Georgescu.

Asta în condițiile în care alte monede din regiune care s-au depreciat săptămâna trecută cu până la 1%, în condițiile creșterii aversiunii față de risc.

Ecomonia României, în dificultate

Majoritatea analiștilor anticipează un viitor dificil pentru economia României. Deficitul bugetar a ajuns la 5,44% din PIB în septembrie și a depășit estimarea inițială a guvernului de 5% pentru întregul an, arată analistul Radu Georgescu.

Astfel, spune acesta, deficitul comercial ar putea să crească la 31 miliarde euro, în condițiile în care exporturile românești se află pe o pantă descendentă iar importurile cresc, stimulate de majorarea salariilor și stabilitatea cursului.

Agențiile de rating ne „țin jos”

Potrivit analistului Radu Georgescu, această situație a atras atenția marilor agenții de rating, care ne mențin pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă stabilă.

Astfel, Standard & Poor’s prevede un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2024 şi un deficit de cont curent de 8,3%, și precizează că „am putea reduce ratingurile dacă deficitele guvernamentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu (…), dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent”.

Este așteptată ultima ședință a BNR din acest an

Cursul euro a crescut de la 4,9722 la 4,9735 lei și a încheiat săptămâna la 4,9732 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,972 – 4,974 lei. Atrage atenția faptul că vineri seară pe piața americană cotația a scăzut până la 4,968 lei, mai arată Radu Georgescu.

În data de 8 noiembrie se va desfășura ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an.

Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește decizia care va fi luată de banca centrală, având în vedere rata inflației care se situează la 4,6%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Indicii ROBOR nu vor cunoaște mari modificări

Până atunci, arată analistul Radu Georgescu, indicii ROBOR nu vor cunoaște modificări de mari dimensiuni, la această evoluție un rol important revenind lichidității ridicate din piața monetară.

Săptămâna trecută, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, de începutul lui septembrie.

O situație asemănătoare s-a regăsit și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.

În opinia analiștilor care au participat la sondajul CFA România din septembrie, indicele ROBOR la 3 luni, ar urma să scadă în următoarele 12 luni la 5,12%.

Cursul euro-dolar

Euro a scăzut miercuri până la 1,0763 dolari, minimul ultimelor două luni și jumătate, și a încheiat săptămâna pe piața americană la 1,0793 dolari, față de 1,1208 dolari, în urmă cu patru săptămâni.

Cursul monedei americane, arată Radu Georgescu, a fluctuat între 4,5831 și 4,6113 lei, iar cel de vineri a fost stabilit la 4,5955 lei.

Francul elvețian a urcat joi la 5,3222 lei și a scăzut la sfârșitul săptămânii la 5,3022 lei. Media lirei sterline a urcat până la 5,9860 lei, însă a scăzut vineri la 5,9656 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut

Gramul de aur a atins miercuri un record al prețului de 407,9061 lei, după ce metalul galben a urcat în aceeași la un maxim de 2.758,90 dolari/uncie.

La sfârșitul săptămânii, prețul a scăzut la 401,8823 lei/gram, după ce uncia a coborât la 2.617,50 – 2.749 dolari.

De asemenea, analistul economic arată că volatilitatea criptomonedelor a fost una ridicată.

Bitcoin a crescut la începutul săptămânii la circa 69.500 dolari, dar a alunecat la jumătatea ei la aproape 65.000 dolari, pentru a se opri apoi în jurul pragului de 67.000 dolari.

După o creștere la 2.750 dolari, ethereum a coborât la 2.400 dolari, și s-a oprit apoi la 2.500 dolari.