LIVE VIDEO. Podcast Contraste Cluj24. Analiza săptămânii cu jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu

Inovație tehnologică unică la Cluj – investiție de 60 de milioane de lei într-o „aventură” reușită

La Cluj a fost inaugurată în 30 octombrie recent o inovație tehnologică remarcabilă, o invenție realizată de un chimist originar din Târgu Mureș, Szakacs Janos, care i-a prezentat proiectul său președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Proiectul, considerat de mulți o „aventură tehnologică”, a reprezentat o investiție de 60 de milioane de lei din fonduri publice, un pariu riscant, dar care s-a transformat într-un succes.

Sistemul inaugurat constă într-o unitate care transformă deșeurile uscate în gaz, iar ulterior gazul este ars pentru a produce energie electrică. Tehnologia a fost preluată de sute de site-uri din întreaga lume, devenind un exemplu de inovație în domeniul ecologiei și al economiei circulare.

„O inovație tehnologică la Cluj, pe care Alin Tișe, președintele Consilului Județean Cluj, a inaugurat-o, este o invenție a unui chimist care, acum câțiva ani, a fost la Alin Tișe prezentându-i invenția. Ce este interesant este că Alin Tișe și aparatul CJ Cluj și-au asumat la acel moment o investiție de 60 de milioane de lei într-o aventură. O aventură tehnologică. Dacă nu ieșea?”, spune Florin Danciu.

Această remarcă subliniază curajul administrației clujene de a investi într-un proiect care, la momentul inițial, nu oferea garanții clare de reușită. Cu toate acestea, rezultatele actuale confirmă inspirația deciziei.

Clujul – un exemplu de curaj și viziune administrativă

„Clujul a fost sclipitor săptămâna trecută, nu numai pe plan național, nu numai pe plan regional, pentru că ceea ce s-a făcut la Cluj este incredibil. Admirația este contrarul invidiei, noi nu mai admirăm pe nimeni sau faptele lor. E cazul să admirăm, să remarcăm și să dăm detalii pe care nu le știu oameni. Esențial este că Tișe și-a experimentat calitatea lui de antreprenor. Aici s-a văzut că Alin Tișe este un liberal. Pentru că nu a venit un român la el, a venit un ungur, la președintele CJ Cluj”, spune Novăcescu.

Analistul Ion Novăcescu evidențiază astfel dimensiunea interculturală a colaborării, dar și deschiderea administrației clujene față de inițiative inovatoare, indiferent de originea inventatorului.

„Și a venit un cetățean remarcabil din Târgu Mureș, care, sensibil cu locurile sale natale, s-a dus prima dată la autoritățile din Mureș să-și prezinte invenția. Și omul a cerut, dar nu au vrut să-i dea nimic. Și a venit la Cluj, iar aici i s-a dat tot dealul”, spune analistul Ion Novăcescu.

Această comparație între atitudinea autorităților mureșene și cea a celor clujene pune în lumină modul în care viziunea și disponibilitatea pot transforma o idee ignorată într-un succes răsunător.

„Acest management integrat al deșeurilor are o istorie complicată și a fost, la un moment dat, un exemplu de potențial eșec în modul în care s-au cheltuit banii. Dar avem un final fericit. Au fost probleme mari cu delimitarea spațiului, cu surpările, o bucată care aparținea comunei Feleac. A fost o adevărată saga”, adaugă jurnalistul.

El atrage atenția asupra dificultăților administrative și tehnice care au însoțit proiectul, dar și asupra faptului că, în final, acestea au fost depășite cu succes.

O invenție transformată într-un succes internațional

„Și a ajuns într-o poveste de succes. Avem, așadar, un cetățean român de etnie maghiară din Târgu Mureș, care a venit la Cluj, l-a contactat pe președintele Consiliului Județean Cluj, a spus: ‘Am o invenție, și pe baza invenției mele o să poți produce energie din gunoaie.’ Clujul avea o problemă mare cu gestionarea gunoaielor”, subliniază analistul.

Relatarea scoate în evidență nu doar soluția tehnologică propusă, ci și contextul pragmatic al nevoii de a gestiona eficient deșeurile.

„Alin Tișe a spus: ‘Lăsați-mă să mă gândesc, că au mai venit și alții acum câțiva ani.’ Și ce a spus inventatorul? ‘A mea este mai ieftină.’ Iar Alin Tișe și-a asumat un mare risc. Vedem cât o să fie, de fapt. Aici se vede spiritul de antreprenor, este un liberal. O investiție publică făcută de Alin Tișe. Gândiți-vă ce a însemnat pentru Tișe să-și convingă toți funcționarii, în contextul asaltului DNA asupra instituțiilor publice”, explică analistul.

Acesta subliniază dificultatea de a implementa un astfel de proiect într-un climat de suspiciune generalizată, dar și tăria de caracter necesară pentru a-ți asuma responsabilitatea unei decizii de acest nivel.

„Și era o sumă de 12 milioane de euro, 60 de milioane de lei”, subliniază Danciu.

„S-a investit suma asta multianual, că nu s-a putut dintr-o dată, în 2-3 ani. Săptămâna trecută a dat în funcțiune această invenție, practic o fabricuță: deșeuri uscate care se transformă în gaz, iar gazul arde și se transformă în energie electrică. Asta este o reușită formidabilă”, remarcă Novăcescu.

„Și a fost preluată de sute de site-uri din lume, este ceva șocant. Dar asta este un subiect ce ține de tehnologie, ecologie, inovație. A avut o răspândire colosală, din Australia până în Germania”, spune Florin Danciu.

Astfel, invenția clujeană a depășit granițele țării, devenind un exemplu de succes recunoscut internațional.

„Această afacere, în care Alin Tișe a investit 60 de milioane de lei, ridică o chestiune esențială: cine are proprietatea patentului?”, întreabă analistul.

O invenție cu valoare publică

„Erau banii Consiliului Județean, nu erau banii lui, atenție. Am avut o discuție cu domnul Alin Tișe, care a spus că are și el o parte din această invenție și că domnul chimist este căutat de primării, consilii județene și din străinătate, iar pe toate le trimite la CJ Cluj. Dar atenție, aici nu vorbim de investitorul Alin Tișe, pentru că el nu putea să zică: ‘Dăm 100 de mii de euro din bani publici să cumpăr patentul’, pentru că, dacă nu ieșea, venea Curtea de Conturi și îi imputa acești bani”, adaugă jurnalistul.

Prin această explicație, se conturează clar diferența dintre o investiție publică și una privată, precum și rigorile legale la care este supus un astfel de demers.

„Dar Alin Tișe este antreprenor și a reușit, prin această afacere, la felul cum se prezintă în acest moment, la interesul pe care l-a generat, la potențiala sa dezvoltare. Alin Tișe are o mare responsabilitate, ținând cont de cele 12 milioane de euro pe care le-a investit cu încredere, viziune și curaj. Este datoria președintelui CJ Cluj să securizeze această invenție în beneficiul județului Cluj. Este esențial”, spune Novăcescu.

Declarația scoate în evidență responsabilitatea administrativă și morală a liderului județean în raport cu o invenție de o asemenea importanță.

„De ce insist pe această chestiune? Pentru că nu știm momentul în care CJ Cluj a făcut această achiziție publică. El, de fapt, a cumpărat de la inventator tehnologia. A cumpărat și brandul?”, subliniază analistul.

Această întrebare deschide o discuție mai amplă despre proprietatea intelectuală și despre drepturile asupra invenției.

„A cumpărat utilajele respective, și la investiție va fi parte din patent CJ Cluj – eu așa sper”, spune Danciu.

„Cine controlează patentul este esențial”, susține Novăcescu.

„Este adevărat, dacă este o chestiune de succes”, încheie subiectul jurnalistul.

Controverse aprinse după concertul Corului de Copii „Tronos Junior” în Catedrala Națională

Un eveniment muzical desfășurat în Catedrala Națională din București a stârnit reacții dure în spațiul public. Este vorba despre corul de copii „Tronos Junior” al Patriarhiei Române, care a interpretat o piesă pe versurile poetului Radu Gyr, moment ce a generat un val de critici, unele de o violență verbală șocantă. Reacțiile au venit din mai multe zone, de la mediul politic, până la rețelele sociale, unde discuțiile s-au aprins rapid.

Ion Novăcescu a descris atmosfera din spațiul public ca fiind una tensionată, dominată de replici dure și reacții extreme.

„Au fost atacuri de o violență verbală șocantă”, subliniază analistul.

Declarația sa reflectă intensitatea dezbaterilor declanșate după concert și modul în care o simplă interpretare artistică a ajuns să capete o încărcătură ideologică neașteptată.

Poetul Radu Gyr, din nou în centrul unei dispute publice

Florin Danciu a explicat, la rândul său, care a fost sursa principală a scandalului și de ce alegerea versurilor lui Radu Gyr a generat atâta controversă.

„E celebrul cor de copii Tronos Junior al Patriarhiei Române. Prima controversă: aceștia au cântat un cântec pe versurile lui Radu Gyr, iar oponenții s-au revoltat, întrebând cum este posibil ca Patriarhia Română să încurajeze muzica pe versurile unui poet legionar. Mai mult, Radu Gyr a fost unul dintre principalii propagandiști ai Mișcării Legionare din România.

S-au revoltat că Biserica Ortodoxă Română ar încuraja, prin acest gest, o formă subtilă de mișcare legionară, ortodoxistă, într-o societate care aspiră să fie pro-europeană”, explică Danciu.

Astfel, explicațiile sale arată că dezbaterea nu a fost doar una culturală, ci și una politică și morală, într-un context în care memoria istorică rămâne o zonă sensibilă.

Reacții din sfera politică și pe rețelele sociale

Controversa nu a rămas limitată la mediul religios sau cultural, ci s-a extins și în zona politică. Au existat reacții ferme din partea unor lideri locali, dar și discuții aprinse între utilizatorii de pe internet.

„Președintele UDMR Cluj Csoma Botond, deputatul de Cluj, a spus că ceea ce au făcut acei copii în Catedrala Națională reprezintă o decădere morală incredibilă.

Dar, ceea ce am mai citit în comentariile de pe rețelele sociale m-a surprins: o doamnă se întreba «Cine e Radu Gyr?», iar un tânăr întreba «Dar ce-au făcut legionarii ăștia?». Marea nelămurire era, de fapt, cine este Radu Gyr”, spune analistul.

Comentariile menționate arată că, dincolo de indignarea publică, există și o lipsă semnificativă de cunoștințe istorice în rândul tinerilor, ceea ce transformă astfel de controverse într-o redescoperire, chiar involuntară, a unor figuri culturale din trecut.

Efectul invers al criticilor: creșterea interesului pentru Radu Gyr

Ion Novăcescu observă, cu ironie, că reacțiile vehemente au avut efectul contrar celui dorit de critici. În loc să descurajeze interesul pentru poet, valul de indignare a dus la o creștere a vizibilității acestuia.

„Concluzia pe care am tras-o eu, ca modest comunicator, este că acești ‘inteligenți’ de ultraj neocomunist și aceste luminoase repere morale, precum președintele UDMR, care este o „lumină a moralității” în România și în Cluj, au reușit să obțină efectul invers.

Izbucnirile acestea, înfierările neostângiste de astăzi, fac o reclamă formidabilă lui Radu Gyr. Căutările pe Google și pe YouTube pentru piesa „Avem o țară” și poeziile lui Radu Gyr au crescut exponențial. În inteligența lor, promovează formidabil ceea ce, în elanul lor de înfierare, spun că vor să combată”, explică Ion Novăcescu.

Astfel, fenomenul ilustrează paradoxul erei digitale: scandalul devine cel mai eficient mijloc de promovare, iar cenzura, un catalizator al curiozității publicului.

„Spaima de suveranism” și efectul politic al controverselor

În completarea analizei, Florin Danciu atrage atenția asupra dimensiunii politice a reacțiilor, pe care le leagă de un context mai amplu al fricii față de mișcările conservatoare.

„Într-adevăr, aceasta este un fel de eșec al propagandei. Este o spaimă că ar putea pune mâna pe putere, în România, forțele conservatoare, legionare. Este spaima de partidele suveraniste, de fapt, despre asta vorbim.

Sigur, democrația ne apără de suveranism, chiar și cu mijloace nedemocratice. Spaima este acum de legionarism”, subliniază jurnalistul.

În centrul discuțiilor recente privind concertul Corului „Tronos Junior” s-a aflat o piesă compusă de Mircea Rusu pe versurile poetului Radu Gyr, piesa „Ne vom întoarce”. Momentul a fost privit de unii ca o simplă expresie artistică, dar de alții ca o reînviere a unei simbolistici considerate controversate.

Florin Danciu a rememorat contextul istoric al condamnării lui Radu Gyr.

„Noi aici avem de-a face și cu o vitalitate specific legionară, pentru că această poezie a fost scrisă după anii ’50–’60, când Radu Gyr, la procesul lui din ’58–’59, a fost condamnat, printre altele, pentru poezia «Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!». Asta i s-a imputat.

Și judecătorul i-a spus: ‘Mai recunoaște din vina pe care o ai.’ Iar Gyr a răspuns că nu poate să se dezică de propria credință. Această poezie este un fapt. Puțini oameni au o asemenea vitalitate, să spună: ‘O să ne întoarcem, într-o zi voi fi din nou ce am fost și mai mult decât atât.’

Este o consecvență în propriile credințe”, încheie jurnalistul.