LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: O cetățenie de onoare sovietică la Cluj

În seara de 23 august 1947 radio București transmitea un reportaj despre extraordinara desfășurare a unei ceremonii de la ambasada sovietică. În cadrul acesteia, dr. Petru Groza a înmânat ambasadorului rus diplomele prin care Stalin și Viaceslav Molotov erau proclamați cetățeni de onoare; Iosif Visarionovici Stalin – al României; Molotov – al Clujului. Consiliul Primăriei Cluj i-a conferit acest titlu „pentru merite excepționale” fostului ministru de Externe sovietic.

Molotov își legase numele de România încă din 1939. În acel an el semnase pactul cu Germania care, practic, a însemnat ruperea în bucăți a României Mari. Opt ani mai târziu, în împrejurări cu totul noi, în care România burgheză și totalitară de extremă dreaptă fusese înfrântă, alături de Germania nazistă, pe Frontul de Est unde luptase pentru recuperarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (a ținutului Herței), același Molotov devenea cetățean de onoare al Clujului.

În august 1947 era, desigur, o altă Românie, căci acum se afla sub ocupație armată sovietică și se recomanda – după întoarcerea armelor contra Germaniei – drept aliată cu U.R.S.S. Și era o altă conducere, numită după falsificarea rezultatelor alegerilor din 1946 și agreată de Stalin, care ținea asupra ei o palmă protectoare. Chiar dacă, în mod formal, regele Mihai I ocupa încă tronul țării și deși România urma să mai fie regat pentru aproximativ încă niște luni, țara gemea deja sub talpa noilor săi ocupanți cu care, pe plan diplomatic, făcea schimburi amabile de decorații.

În ce privește cinstea făcută lui Molotov, în pofida rolului său nefast din 1939 în destructurarea statului român interbelic, actul emis de primăria clujeană – și reprodus și de presa actuală – este cât se poate de clar.

Meritele lui Molotov

„Consiliul politic al Primăriei Cluj, lărgit cu reprezentanții vieții politice, culturale și sociale a orașului a ținut ieri, 18 martie, orele 12 în sala festivă a Primăriei o ședință solemnă la care a participat Înalt Prea Sfinția sa Nicolae Colan, șeful Bisericii Ortodoxe, general Victor Precup, Emil Petrovici – rectorul Universității Ferdinand, Vasile Pogăceanu – prefectul județului, dr. Alexe Kiss Csobor – rectorul Universității „Bolyai”.

Primarul municipiului Cluj a subliniat meritele ministrului de Externe al Uniunii Sovietice, Viaceslav Molotov, în lupta pentru pacea și libertatea popoarelor și serviciile speciale făcute României și îndeosebi Ardealului prin cunoscuta declarație de la 3 aprilie 1944, care a contribuit la pregătirea evenimentelor de la 23 August, precum și faptul ca la conferințele internaționale și la conferința de pace a susținut interesele politice și teritoriale ale României.

Pentru acest motiv, conducerea Primăriei, în deplin acord cu consiliul politic și în numele cetățenilor capitalei Ardealului, i-au conferit lui Viaceslav Molotov titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj”.

Punând în aplicare deciziile lui Stalin, Molotov socotise util, la conferința de pace, să susțină reîntregirea spre nord-vest a României, Moscova preferând un stat satelit mai puternic, dacă tot integrase țara noastră în propriul sistem de putere.

Bolșevic din studenție

Viaceslav Skriabin (1890 – 1986) a adoptat ca ilegalist numele de Molotov, derivându-l din „molotok”, ciocan). În studenție a aderat – în 1905 – la bolșevism. La douăzeci și cinci de ani devenea membru al Comitetului Central al bolșevicilor din Petersburg (1915), participând în această calitate la revoluția din octombrie 1917.

În ceea ce privește relațiile sale cu România, Molotov a rămas celebru printre cei din anturajul lui Gh. Gheorghiu-Dej pentru că, într-o ocazie anume, nu a ezitat să le spună direct prietenilor și tovarășilor săi sus-puși din România că „fără aripa protectoare a armatei sovietice” ei nu ar fi ajuns la putere. Avea fără îndoială dreptate, dar momentul în care survenea remarca respectivă era cu totul altul decât cel evocat, drept care comuniștilor români nu le mai convenea să rememoreze acel trecut.