Clujeni de 5 stele
„Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”. Ana Blandiana, 80. Numele adevărat. Studentă de Cluj
Ana Blandiana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman), poetă, prozatoare şi publicistă, s-a născut la 25 martie 1942, la Timişoara.
Studentă de Cluj
Şi-a făcut studiile liceale la Oradea (1955-1959), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967).
După absolvirea facultăţii a lucrat în redacţia revistelor „Viaţa studenţească” şi „Amfiteatru” (1968-1974), ca bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977) şi ca redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Între 1973-1974 a beneficiat de o bursă de studii în cadrul Programului Scriitoricesc Internaţional al Universităţii din Yowa City (SUA).
Ana Blandiana a debutat ca poetă în 1954, în revista „Cravata roşie”, apoi în „Tribuna” (1959), după care, între 1960-1963 a avut interdicţie de publicare, după cum indică „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). Reintră în publicistică, începând din 1964, la „Contemporanul” (unde deţine ani de zile rubrici permanente), apoi la „România literară”, unde a deţinut ani la rând rubrica „Atlas”, se arată în „Dicţionarul scriitorilor români” (coordonatori M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu; Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). Editorial a debutat cu placheta „Persoana întîia plural” (1964).
„Natură eminamente romantică, de tip contemplativ şi interiorizat, formată îndeosebi prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga şi Novalis, a muzicii clasice şi a picturii, Ana Blandiana tinde, în poezie, la lirismul esenţial, pe care îl şi realizează adesea. În versurile ei – libere şi albe, cele mai multe -, figurile de stil nu sunt numeroase, însă poeta creează metafore totale prin aceea că însăşi gândirea îi este metaforică”, scrie criticul literar Lucian Raicu în „Dicţionarul general al literaturii române”.
Printre poeţii cei mai reprezentativi
Ana Blandiana s-a impus printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii. Dintre volumele publicate în continuare amintim: „Călcâiul vulnerabil” (1966), „A treia taină” (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), „Cincizeci de poeme” (1970), „Octombrie, Noiembrie, Decembrie” (1972), „Poezii” (1974), „Somnul din somn” (1977), „Ochiul de greier” (1981), „Ora de nisip” (1983), „Stea de pradă” (1985) ş.a.
A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele „Calitatea de martor” (1970), „Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie” (1976), „Cea mai frumoasă dintre lumile posibile” (1978), „Coridoare de oglinzi” (1984), „Autoportret cu palimpsest” (1986). A mai publicat, în colaborare cu soţul său, Romulus Rusan, cărţi de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti: „Convorbiri subiective” (1972), „O discuţie la Masa Tăcerii” (1977). A abordat şi proza fantastică („Cele patru anotimpuri”, 1977), precum şi nuvela parabolică („Proiecte de trecut”, 1982). A scris şi versuri pentru copii, adunate în volumele „Întâmplări din grădina mea” (1980), „Alte întâmplări din grădina mea” (1983) şi „Întâmplări de pe strada mea” (1988).
„Un ciclu de poeme din revista „Amfiteatru” (1985) declanşează conflictul cu oficialitatea, acutizat în 1988 prin versurile din volumul „Întâmplări de pe strada mea”, care-i aduc poetei interdicţia de a publica” („Dicţionarul scriitorilor români”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). În 1989 i-a apărut culegerea antologică de „Poezii”, cu o prefaţă de Eugen Simion.
A iniţiat priectul Memorialul de la Sighet
În 1990 a fost aleasă preşedintă a PEN-Clubului român. A fost preşedintă şi vicepreşedintă a Alianţei Civice (1991-1996), iar în 1995 a devenit preşedintă a Fundaţiei Academia Civică, în cadrul căreia a iniţiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului, se aminteşte în „Dicţionarul general al literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, indică site-ul https://www.memorialsighet.ro/.
Dintre scrierile sale apărute după 1989 amintim: „Arhitectura valurilor” (1990), „Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic” (1991), „100 de poeme” (1991), „Sertarul cu aplauze” (1992), „Imitaţie de coşmar” (1995), „În dimineaţa de după moarte” (1996), „Balanţa cu un singur talger” (1997), „Cartea albă a lui Arpagic” (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii), „La cules de îngeri” (1998), „Geniul de a fi” (1998), „Soarele de apoi” (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), „Ghicitul în mulţimi” (2000), „Cine sunt eu? (Un sfert de secol de întrebări)” (2001), „Refluxul sensurilor” (2004), „Întoarcerea lui Arpagic” (2008), „Patria mea A4” (2010), „Pleoape de apă” (2010), „Fals tratat de manipulare” (2013), „Orologiul fără ore” (2016), „Variaţiuni pe o temă dată” (2018), „Integrala poemelor” (2019), „Soră lume” (2020). În 2017 a fost lansat, în Israel, volumul de poezie „Speranţă sub un soare gri”, publicat în traducerea prof. Moshe Itzhaki.
Premii şi distincţii
De-a lungul anilor, Ana Blandiana a întreprins mai multe călătorii de documentare şi studiu în diverse ţări europene şi a participat la congrese şi festivaluri de poezie, în calitate de invitată a unor universităţi, academii, organizaţii culturale. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Marea Britanie, S.U.A., Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, a participat la nenumărate conferinţe, lecturi publice, interviuri, intervenţii la colocvii, simpozioane şi mese rotunde în principalele ţări europene.
Este membră a PEN România, membră a Academiei de Poezie ”Stéphane Mallarmé”, a Academiei Europene de Poezie, a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Din anul 2016 este membru corespondent al Academiei Române, conform site-ului https://acad.ro.
I-au fost decernate decoraţia regală „Nihil Sine Deo” (2012), Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler (2009), distincţia „Femei curajoase din întreaga lume” (Departamentul de Stat al SUA, 2014). Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest, Timişoara (2015), Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj, 2016), Doctor Honoris Causa al Universităţii „Dunărea de Jos” (Galaţi, 2016).
La 15 mai 2018, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă, pentru „îndelungata şi constanta activitate de păstrare şi promovare a valorilor identitare româneşti şi a memoriei istorice a poporului român, precum şi pentru întreaga activitate literară şi artistică pusă în slujba culturii naţionale”.
Printre premiile care i-au fost decernate de-a lungul timpului se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul pentru poezie la Academiei Române (1970), Premiul internaţional „Gottfried von Herder” (Viena, 1982), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1982), Premiul Naţional de Poezie ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia (1997), Premiul de Literatură pentru Copii (1998), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (2000), Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor (2001), Premiul internaţional Vilenica (2002), Premiul internaţional Camaiore (2005), Premiul Revistei Observator Cultural pentru Memorialistică (2014), Premiul „Opera Omnia” acordat de Revista „Convorbiri Literare” (Iaşi, 2014), Premiul „Poetul European al Libertăţii” (Gdansk, 2016, pentru volumul de poezii „Patria mea A4”), Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun” în cadrul Galei Premiilor revistei ”Observator cultural”, ediţia a XI-a (2017).
Căsătorită cu Romulus Rusan
Este laureata celei de-a treia ediţii a Premiului Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga”, Opera Omnia, decernat la 9 mai 2019. În acelaşi an, cu ocazia Zilei mondiale a poeziei, a fost anunţat faptul că poeta Blandiana a fost desemnată laureata celui mai important premiu acordat la festivalul ”Serile de Poezie de la Struga”, ediţia a 58-a, din august 2019. La 10 octombrie 2019, a obţinut Marele premiu la cea de-a XXXI-a ediţie a Concursului naţional de creaţie literară „Vasile Voiculescu”, organizat în localitatea Pârscov, locul de naştere al poetului. A primit Premiul naţional pentru excelenţă în poezie la Gala Premiilor Contemporanul 2019.
La 21 decembrie 2019, cinci instituţii şi asociaţii, printre care şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet au fost decorate, de preşedintele Klaus Iohannis, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Decoraţia a fost primită de Ana Blandiana, preşedintele fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet.
I-au mai fost decernate Premiul „Speranţa” al Societăţii Timişoara pe anul 1999 şi Premiul „30 de ani de Libertate” la Gala Premiilor Radio România Cultural (2019). Este cetăţean de onoare al municipiilor Sighet, Botoşani, Timişoara, Oradea, Iaşi.
Ana Blandiana a fost căsătorită cu scriitorul Romulus Rusan (1935-2016). La 9 iunie 2021, poetei Ana Blandiana i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Maramureş. Acelaşi titlu a fost atribuit post-mortem şi scriitorului Romulus Rusan. AGERPRES
Lasă-mi, toamnă…
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
(poezie de Ana Blandiana din A treia taină, 1969)
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
„Prețul fiecărui obiect care se produce în România și al fiecărui serviciu pe care o companie românească îl face este influențat în mod determinant de costul finanțării și cel al energiei.
Companiile românești plătesc cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la creditele pe care le obțin din partea băncilor care activează pe piața internă. În același timp, prețul energiei în România este cel mai ridicat din întreaga Uniune.
Un creion produs în România are un cost mai mare decât oriunde altundeva în UE
În aceste condiții, un creion produs în România are un preț de cost mai mare decât același obiect produs oriunde altundeva în UE.
Spre deosebire de concurenții săi din țările dezvoltate, fabrica românească nu are decât două posibilități: fie vinde creionul mai scump și își dinamitează singură afacerea, fie acceptă un profit mai mic, ceea ce îi limitează în mod natural capacitatea de dezvoltare.
Guvernanții de la București favorizează cu bună știință companiile străine
Acesta este adevărul gol-goluț despre modul în care guvernanții de la București favorizează cu bună știință companiile străine în detrimentul celor românești.
Pentru asta au închis minele, au distrus sistemul energetic național și au scos la mezat toate băncile cu capital românesc.
Atâta vreme cât nu vom avea finanțare la dobânzi decente, energie ieftină și resurse suficiente, nu ne vom depăși condiția de clienți captivi într-o lume în care profitul se împarte doar între cei puternici”, spune Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul delegației partidului în Parlamentul European.
EVENIMENT
FOTO. Incendiu de vegetație de proporții, în Maramureș. Pompieri din Cluj, trimiși în sprijinul echipajelor locale
Un incendiu puternic de vegetație uscată și litieră de pădure a izbucnit între localitățile Lăpușel, Coltău și Arieșu de Pădure, în județul Maramureș. Flăcările, întinse pe o suprafață de aproximativ 500 de hectare, au determinat mobilizarea forțelor de intervenție din mai multe județe, inclusiv din Cluj.
O autospecială de mare capacitate din cadrul Detașamentului Dej a fost trimisă în sprijinul echipajelor locale din Maramureș, unde peste 150 de pompieri încearcă să stingă un incendiu de vegetație de proporții.
„A fost trimisă în sprijin o autospecială de mare capacitate din cadrul Detașamentului Dej. Colegii noștri au fost trimiși să acționeze în localitatea Lăpușel, alături de celelalte forțe implicate. Colegii noștri acționează în continuare în acea zonă”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, sâmbătă seară.
FOTO: Facebook/ DSU
Incendiu de vegetație scăpat de sub control
Până în acest moment, două dintre cele trei focare au fost localizate și sunt în curs de lichidare, iar eforturile se concentrează acum asupra celui de-al treilea focar.
Incendiul de vegetație uscată și litieră de pădure s-a produs între localitățile Lăpușel, Coltău și Arieșu de Pădure. Conform informațiilor de la fața locului, arderea s-a manifestat violent, cu flacără deschisă și degajare de fum și s-a extins la 7 locuințe fără a fi înregistrate victime. Pentru gestionarea optimă a situației de urgență s-a dispus creșterea capacității operaționale nivel IV, sens în care personalul aflat la serviciu a fost suplimentat cu cel aflat în turele libere.
FOTO: Facebook/ DSU
90 de persoane evacuate
Din cauza intensității incendiului și a riscului pentru comunitățile locale, au fost evacuate preventiv aproximativ 90 de persoane, inclusiv dintr-o pensiune din apropiere. Până la acest moment, nu au fost raportate victime.
Dat fiind faptul că aeronavele Black Hawk intervin în Mehedinți în scopul limitării incendiilor de vegetație din zonă, la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență a fost solicitat sprijin aerian din partea Ministerului Apărării Naționale, pentru a interveni cu aeronave aflate în dotare, în scopul limitării răspândirii focarelor și în alte zone.
Pentru protecția populației din zonă, autoritățile au transmis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT, având în vedere degajările mari de fum produse de incendiu.
Mobilizare masivă de forțe
La acțiunea de stingere participă aproximativ 250 de subofițeri și 12 ofițeri de la ISU Maramureș, sprijiniți de alți 40 de subofițeri din județele limitrofe. În total, sunt implicate 15 autospeciale de stingere ale ISU Maramureș, suplimentate cu alte 8 autospeciale trimise din județele Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj.
De asemenea, forțele Ministerului Afacerilor Interne (MAI) contribuie cu 25 de subofițeri și 2 ofițeri de la Jandarmeria Română, 20 de subofițeri și 3 ofițeri de la Poliția Română, precum și cu aeronave Spartan ale Ministerului Apărării Naționale. În sprijinul operațiunii au fost trimise și două cisterne de la ISU Bihor.
Editorial Opinii
OPINIE. Dragoș Damian: Începe școala. Au să se laude cu clădirile noi, voi chiar credeți că doar asta ne va ține copiii în țară?
Dragoș Damian, CEO Terapia, atrage atenția că, în timp ce opinia publică este preocupată de note vechi de 40 de ani, România se confruntă cu provocări majore în educație, precum abandonul școlar, ineficiența învățământului dual și neconcordanțele dintre programa universitară și piața muncii.
„Discuția publică despre nota de la bacalaureat de acum aproape 40 de ani a lui Marcel Ciolacu a creat, de la caz la caz, valuri de curiozitate, îngrijorare sau emoție, urmate mai mult ca sigur de reflexul multor români de a merge la sertarul cu documentele „clasificate” ale familiei spre a verifica ce notă au luat la examenul cu pricina. În 1985 și 1986 dădeau bacalaureatul o mare parte dintre adolescenții născuți în 1967 și 1968, 520.000 și respectiv 500.000, așadar în jurul a un milion de tineri.
Examenul era chiar foarte greu
Bacalaureatul de acum 40 de ani se dădea în altă manieră și era un examen care într-un anume fel încurca examenul de admitere la facultate – de fapt absolvenții erau focusați pe admiterea la facultate, unde erau concurențe de 10-20 pe loc. Chiar dacă partidul trebuia să raporteze un număr mare de absolvenți de bacalaureat, examenul era chiar foarte greu. Patru zile de probe, matematică, limba română, o materie suplimentară în funcție de liceul absolvit și, în plus, o probă practică din meseria în care s-au pregătit – toți absolvenții de liceu, în caz că nu luau bacalaureatul sau nu intrau la facultate, plecau în lume cu o profesie în mână. Decrețeii făceau pe timpul liceului practică obligatorie în fabrici de producție, pe șantiere de construcții sau în ferme agricole, calificându-se într-o meserie. Învățământ dual, însă pentru toți.
Toți decrețeii care au dat bacalaureatul în 1985 si 1986 știu că nu nota de la examen i-a ajutat în cariera și viață, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învățământ de atunci, atent conectat la piața muncii, este cel care a făcut diferența.
România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri
Nu am găsit date despre promovabilitatea la bacalaureatul de acum aproape 40 de ani, din 1985 și 1986, când dădeau examenul decrețeii din cel mai mare contingent de populație măsurat vreodată în România. Datele din 2024, când au dat bacalaureatul zoomerii născuți marea majoritate în 2006 – circa 198.000 de copii, sub jumătate fata de cei născuți în 1967 și 1968 – arată că la examen s-au prezentat doar 115.000 de zoomeri, cu o rata de promovabilitate de 76% în vară și una ridicolă, de 24%, în toamnă. Dar promovabilitatea reală din vară este de fapt de 55% dacă ne raportam la numărul de copii născuți în 2006 care trebuiau să dea bacalaureatul anul asta. Restul, i-am ”pierdut” pe parcurs. România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri.
Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii
Toată povestea asta cu nota de la bacalaureat, care a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice, este o glumă proastă. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele majore din sistemul de educație, pe consumul de droguri, alcool și țigări, pe școlile supraaglomerate în 3 schimburi, pe abandonul școlar, pe NEET, pe ineficiența sistemului de învățământ dual, pe prăpastia dintre programa universitară și piața muncii, pe facultățile de diplome, pe lipsa acută de personal calificat și specializat și pe toate celelalte.
Nu sunt de ajuns clădirile și dotările noi cu care se vor lauda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii”, arată Dragoș Damian, CEO Terapia.
ECONOMIE
VIDEO. Aeroportul Cluj, gazda conferinței „2024 Regional Air Transport Conference”. Dezvoltare și provocări, temele de anul acesta
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj a găzduit vineri, 6 septembrie, cea de-a treia ediție a conferinței regionale de aviație, „Regional Air Transport Conference – Regional Development and Infrastructure Challenges”.
Evenimentul găzduit de Aeroportul Cluj, organizat în colaborare cu Air Transport News, a reunit profesioniști de top din aviația civilă internațională, reprezentanți ai autorităților naționale și directori ai companiilor aeriene și aeroporturilor din Europa și România.
„O bună oportunitate să discutăm despre viitor”
David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Cluj, a subliniat, în discursul său de bun venit, importanța evenimentului pentru viitorul aviației și dezvoltării regionale.
„Această conferință este o oportunitate bună să discutăm despre viitor, despre dezvoltare. Așa cum știți, sunt o sumedenie de provocări în domeniul aviației, în gestionarea aeroporturilor și a companiilor aeriene. Dincolo de discuțiile din cadrul conferinței, sunt convins că acest eveniment va fi o bună oportunitate să creăm legături noi”, a declarat directorul Aeroportului Cluj.
Dezvoltare spectaculoasă a domeniului aviatic în România
În cadrul conferinței, David Ciceo a vorbit despre dezvoltarea traficului aerian în România, dar și despre oportunitățile create prin fonduri europene nerambursabile.
„Piața aviatică din România are 17 aeroporturi deschise traficului internațional. Am avut, în 2023, 24.590.000 de pasageri, mai mulți decât în 2019. Și anul acesta ne așteptăm la o creștere și la depășirea pragului de 25 de milioane de pasageri la nivel național. Am avut mai mult de 27 de milioane de locuri disponibile pe curse aeriene în total în România, în 2023, ocupate, în medie, în proporție de 88%.
În România există cerere mare pentru transportul aerian. În 1999 erau doar 2,2 milioane de pasageri pe toate aeroporturile din România, față de 24,5 milioane înregistrați anul trecut. Anul trecut, doar pe Aeroportul Cluj s-au înregistrat 3,2 milioane de pasageri, mai mult decât totalul înregistrat la nivel național în 1999. Cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, toate aeroporturile din România au avut oportunitatea să investească enorm în securitate și infrastructură”, a mai spus David Ciceo.
În primele șapte luni ale acestui an, Aeroportul Cluj a fost al doilea din țară ca număr de pasageri, urmat de Aeroporturile Iași și Timișoara. Pe primul loc se situează Aeroportul Otopeni. În total, la nivel național, s-au înregistrat 14.533.500 pasageri în acest interval.
Invitați din domeniul aviației internaționale, la Aeroportul Cluj
Printre speakerii invitați să ia parte la acest eveniment s-au numărat Cătălin Radu – Director General, Aviation Administration, Kazakhstan, Onur Dedeköylü – Director Comercial, Pegasus Airlines, Glyn Hughes – Director General, Asociația Internațională a Transportatorilor Cargo (en. TIACA), Costin Iordache – Director General, TAROM, Petros Kavassalis – Profesor Asociat şi Prorector pentru Cercetare şi Inovare, University of the Aegean și alți reprezentanți de companii aeriene și aeroporturi internaționale.
Conferința s-a încheiat cu un concert de muzică clasică, cu tematica „Seară Grecească”, susținut de pianista Evgenia Votanopoulou și violonista Nina Patrikidou, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Claudiu Târziu: „Minciuna originară”
FOTO. Incendiu de vegetație de proporții, în Maramureș. Pompieri din Cluj, trimiși în sprijinul echipajelor locale
OPINIE. Dragoș Damian: Începe școala. Au să se laude cu clădirile noi, voi chiar credeți că doar asta ne va ține copiii în țară?
VIDEO. Aeroportul Cluj, gazda conferinței „2024 Regional Air Transport Conference”. Dezvoltare și provocări, temele de anul acesta
VIDEO FOTO. Peste 100 de persoane au protestat la Cluj-Napoca pentru protecția animalelor din adăposturile publice
FOTO. Mașină răsturnată, în urma unui accident petrecut pe strada Take Ionescu din Cluj-Napoca. Două persoane, rănite ușor
Primarul Emil Boc propune premierea judocanului paralimpic Alexandru Bologa: Suntem mândri de performanțele sale
Ziua Națională a Braziliei, sărbătorită la UBB Cluj cu muzică, dansuri și mâncare tradițională
