Connect with us

EVENIMENT

La discursul lui Klaus Iohannis de la congresul PNL sala a scandat: ”Orban, Orban”

Publicat


Președintele României, Klaus Iohannis, participă, sâmbătă, la congresul național al PNL, în cadrul căruia va fi desemnată noua conducere a formațiunii.

Pe parcursul discursului său, delegații congresului au scandat de mai multe ori ”Orban, Orban”.

”Văd că sunteți energizați, și așa e bine, dar la final trebuie să fim o echipă”, a precizat Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că România are nevoie de un Guvern responsabil și de o competiție politică veritabilă, care să nu semene cu o ceartă pe rețelele de socializare.

Klaus Iohannis a arătat în campania internă din PNL că îl susține pe Florin Cîțu.

„E imperativ să depășim cât mai repede actuala criză. Această guvernare trebuie să continue, pentru că nu există niciun motiv real ca premierul să fie demis sau să își dea demisia. Cu atât mai mult, când prim-ministrul și miniștrii liberali sunt atacați din toate părțile, întreg PNL ar trebui să dea dovadă de solidaritate și să-i susțină cu toate forțele”, a spus și astăzi Klaus Iohannis.

La congresul din Capitală au fost convocați 5000 de delegați, dintre care circa 180 reprezintă Clujul.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

România are o producţie record de grâu în 2021, dar pâinea se scumpește

Publicat

De

Preţul făinii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la începutul anului până acum, iar pâinea s-a scumpit cu 4,5% faţă de 2020, totul într-un an cu o producţie istorică de grâu, scrie Business Magazin.

Dincolo de creșterea preţului energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oricărui bun, ce alţi factori, unii din logica globală a business-ului, scumpesc pâinea noastră cea de toate zilele?

România a avut în anul agricol 2021 o producţie record de grâu – 11,3 milioane de tone – şi totuşi preţurile alimentelor cresc în lanţ. „Producţia record a agriculturii româneşti nu reprezintă decât o picătură din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producţie la grâu. Iar aceasta este în suferinţă, căci producţia mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, faţă de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale”, spune Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor România.

Cu alte cuvinte, cererea este foarte mare, consumul este foarte apropiat de producţie, iar preţurile sunt alimentate de cerere şi ofertă. El crede că preţurile vor creşte în continuare, pentru că România este în circuitul comercial mondial şi nu stă în puterea niciunui guvernant să schimbe acest traseu inflaţionist. „Semnele de revenire vor veni peste minim un an”, prevede Gheorghe.

O opinie similară are şi Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill: „suntem participanţi într-un flux global. Ce se întâmplă în România, că avem producţii mari sau mici, în general, nu are un impact semnificativ asupra creşterilor de preţuri înregistrate la nivel naţional. Dacă stau să mă uit la partenerii noştri fermieri, mă bucur de această conjunctură. (…) Cred că este o oportunitate pentru fermierii români să vândă cerealele la un nivel de preţ foarte bun”.

Luni, 4 octombrie, floarea-soarelui din recolta nouă se negocia pentru livrări în noiembrie cu 649 de dolari/tonă, porumbul cu 237 de dolari/tonă, iar grâul de panificaţie cu 265 de dolari/tonă, potrivit Euronext, Bursa paneuropeană cu sediul la Paris şi subsidiare în Olanda, Belgia, Franţa, Portugalia şi Anglia. În luna iunie, grâul de panificaţie se vindea cu 217 euro/tonă şi rapiţa cu 543 euro/tonă, iar porumbul se negocia prin contracte al termen la un preţ de 269 euro/tonă.

Care au fost totuşi factorii care au dus la creşterea preţurilor?

„Un factor sunt măsurile de combatere a efectelor pandemice care s-au constituit în tipărirea banilor. La nivel global tiparirea banilor a atins niveluri record, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii şi băncile centrale au ajuns la un nivel de peste 16 trilioane de dolari, care efectiv au fost pompaţi în piaţă cu intenţia de a susţine companiile şi implicit populaţia. Aceşti bani nu au randament pozitiv sub nicio formă, dar ar trebui să aibă. Astfel, a fost declanşat un proces inflaţionist pentru ca banii să aibă randament”, explică Cezar Gheorghe.

Randamentul, continuă analistul, nu poate fi obţinut decât prin revărsarea pe materia primă – în acest caz cereale – la nivel global prin burse. În acest context, fondurile de investiţii au început să joace în burse la nivel de materii prime din domeniul hranei şi al hrănirii, dar nu numai. Pentru rentabilizarea masei monetare construiesc poziţii şi efectuează operaţiuni prin care obţin profit imediat şi apoi vând activele, de obicei, la un preţ scăzut. „Vremea este al doilea factor ce a contribuit masiv la creşterea preţurilor materiilor prime. Anul 2020 a adus cu el o secetă teribilă în Europa şi bazinul Mării Negre, locuri de originare pentru restul lumii, adică locuri de unde pleacă mărfurile sub formă de materie primă către destinaţiile ce nu pot produce, ci doar cumpără, printre care Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Africa Subsahariană, Asia de Sud, Asia de Sud-Est sau regiunea Caraibelor”, menţionează Gheorghe.

Anual, în medie, prin Portul Constanţa sunt tranzacţionate circa 25 de milioane de tone de cereale, iar 10-12 milioane de tone de cereale care pleacă la export sunt „made in RO”, potrivit specialiştilor din piaţă. Însă, situaţia excepţională de anul trecut a făcut ca sursele de aprovizionare să nu poată oferi randamente de volume, iar ţările importatoare au plusat în preţuri spre a suplini necesarul. „Agregat cu pandemia şi efectele pe alocuri nejustificate de panică, s-a creat sistemul de stockpilling, adică de a face provizii”, întăreşte Cezar Gheorghe.

Anul 2021 a generat acelaşi fenomen advers de secetă, însă de data aceasta victime au fost continentele nord şi sud americane. În Canada şi SUA au fost afectate producţiile de rapiţă şi grâu, iar în Brazilia a fost afectată producţia de porumb. „Canada a pierdut circa 9,3 milioane de tone din producţia de grâu şi circa 7 milioane de tone din producţia de rapiţă, SUA a pierdut circa 6,23 milioane tone de grâu, Brazilia circa de 25 milioane de tone din producţia de porumb. Iar pe continentul european, mai precis în bazinul Mării Negre, Rusia a pierdut 12,5 milioane de tone de grâu din aceleaşi cauze”, susţine analistul pentru comerţul cu cereale.

Un alt factor care a contribuit la creşterea preţurilor, crede el, este factorul politic. Spre exemplu, multe ţări au impus bariere tarifare la exportul materiei prime. Rusia are o taxă de export variabilă la grâu, de circa 53 dolari pe tona de grâu, iar la seminţele de floarea-soarelui percepe un nivel de jumătate din preţul unei tone, dar nu mai puţin de 320 de dolari.

În plus, pe lângă aceşti factori care au afectat direct, vine energia, care a cunoscut o creştere extremă în ultimul an. „Dacă ne uităm la preţul barilului de petrol, el a ajuns astăzi la nivelul de 80 de dolari/baril în cotaţia BRENT şi trage după el efectiv toată logistica mondială. Cu alte cuvinte, pentru a transporta o tonă de materie primă de la punctul A la punctul B, costul este dublat. Spre exemplu, costul de transport al grâului din Constanţa în Egipt a plecat de la 13 dolari/tonă, iar acum a ajuns la 35 dolari/tonă. Logistica se manifestă pe scara diversităţii de la mare la mic în toate sensurile, astfel că impactează preţurile finale”, subliniază Cezar Gheorghe.

„Nouă, de la începutul anului şi până în prezent ne-a crescut cu 27% preţul făinii şi probabil va mai creşte cu 5-7% până la finalul anului. Acum, trebuie să facem un calcul şi să creştem direct proporţional şi preţul pastelor”, spune Atilla Vancsa, administrator al businessului Vancsa Multipast din judeţul Covasna, care are o fabrică în localitatea Ilinei, unde produce 2.000 kg/zi.

Totodată, Iulian Şomîtcă, director de morărit şi panificaţie în cadrul Grup Şerban Holding, care operează în prezent mai multe linii de business în agricultură, spune că simte o explozie a preţului făinii. El afirmă că în luna iulie preţul de achiziţie fără TVA era de 1,14 -1,16 lei/kg, astăzi se duce spre 1,5 lei, plus 30%.

La extracţie, dintr-o tonă de grâu ies 650 de kilograme de făină, iar pentru a produce o franzelă de 300 g se folosesc 60 g de făină, conform specialiştilor din industrie. Practic, dintr-un kilogram de grâu ies 650 g de făină, cantitate din care se pot produce 10 franzele.

În retail, o franzelă de 300 g costă între 0,9 şi 1,2 lei, iar în Constanţa, traderii comercializează grâul de panificaţie cu puţin peste 1.100 de lei/tonă, potrivit AgroGo, platformă online dedicată tranzacţionării cerealelor. Ceea ce înseamnă că un kilogram de grâu pentru panificaţie costă circa 1,1 lei. Pentru a face un kilogram de făină, producătorul plăteşte, în aceste condiţii 1,78 de lei pe grâu. Totuşi, pentru un procesator preţul făinii poate fi dublu, iar în retail un kilogram poate să coste de 2,4 ori mai mult.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Adrian Papahagi – Scurt drum Cluj-Budapesta și retur. Noi nu avem șosele, avem ABATOR

Publicat

De

Noi nu avem șosele, ci un enorm abator. Rable care nu ar trebui să aibă ITP, emanând fum gros, tractoare cu baloți, microbuze (cu pasageri!) tractându-se cu sârmă de la Oradea la Cluj, camioane ieșite în decor pe curbele umede de lângă Ciucea, demenți agresivi depășind ucigaș, zero poliție.
Abatorul numit DN1 e presărat cu insule stupide și inutile, teribil de periculoase. Câți își vor fi pierdut viața izbindu-se noaptea de ele? Destui, judecând după semnele de ocolire răsturnate – de ani de zile, de când au apărut aceste capcane ucigașe, a rămas semnalizarea provizorie, răsturnată sau proptită cu bolovani.
Când ai o scurtă linie dreaptă și ai putea depăși, urmează o burtă care ascunde mașinile de pe cotrasens. În rest, numai curbe bezmetice și sate pe care nu țineai să le vizitezi. Asta nu e șosea națională, trasată în afara localităților, minimizând curbele și intersecțiile, ci asfaltarea unui drum medieval cutumier, care unea niște sate. Nicio inginerie, nicio concepție, nicio planificare: asfalt turnat peste un drum de căruțe.
În niciun loc drept din afara tristelor sate prăfuite nu s-a putut construi în 30 de ani un mic segment, fie și 1-2 km cu 3-4 benzi, ca să mai poți depăși camioanele.
Coborârea de pe splendidele autostrăzi ungurești, în continuă expansiune, după ciotul trist de 5 km de la Biharia, e declarația ultimă a nevredniciei, neputinței, ticăloșiei și hoției tuturor guvernelor României.
Mizeria de drum improvizat care leagă ciotul A3 de la Biharia de Oradea e prost semnalat. La un giratoriu, nu ni s-a mai indicat nimic, așa că am avut din nou plăcerea cartierelor decrepite, prost asfaltate și intens circulate ale
orașului (bibilit în centru, deprimant în rest).
După vreo 60 km de autostradă maghiară fără nicio mașină, de la Biharia până în marginea Oradei ne-am târât vreo 10 km după un tractor cu remorcă, cu 30-40 la oră.
România e un anticlimax. Scurta relaxare din Ungaria s-a dus naibii în câteva zeci de kilometri de la Biharia până în Piatra Craiului. Acolo, după gheretele cu mici, se deschide un peisaj superb: abia acela mi-a stins, încet, enervarea revenirii în patrie; dar enervarea a revenit în traficul sordidului Florești, altă rușine a tranziției haotice a satului românesc înspre non-oraș de lumea a treia.
Citește mai departe

EVENIMENT

PSD, replică după ce Cîțu a vorbit despre ratingul României: Ei se laudă și economia se scufundă

Publicat

De

PSD vine cu replica după ce Cîțu a vorbit despre ratingul României: „Ei se laudă și economia se scufundă”.

PSD vorbește despre 5 realități ale economiei românești pe care Guvernul demis „uită” să le spună:

– România – Campioană europeană la creșterea prețurilor la energie: 40% dintre gospodării deja nu își pot achita facturile la întreținere.

– România – Cea mai mare inflație din ultimii 11 ani: Puterea de cumpărare a scăzut cu 14%.

– România – record istoric la îndatorare: peste 57 miliarde euro împrumutați în 2 ani de guvernare.

– România – record istoric la deficitul comercial: 14,6 miliarde euro deficit la 8 luni din 2021 (+ 3 miliarde față de perioada similară din 2020).

– România – Campioana europeană la dobânzile împrumuturilor: Dobânzi de 10 ori mai mari decât media UE.

Perspectiva solidă de creștere economică bazată pe sectorul privat dinamic, folosirea fondurilor din „Next Generation EU” și includerea reformelor în PNRR au stat la baza reconfirmării ratingului României de către Standard&Poor’s și Moody’s, spune Florin Cîțu.

„Avem două vești foarte bune pentru România în contextul crizei economice globale. În primul rând, agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat ratingul de țară al României și a menținut perspectiva la stabilă. Vestea foarte bună vine de la cealaltă agenție de rating, tot americană, Moody’s, care îmbunătățește perspectiva României de la negativ la stabil și bineînțeles reconfirmă ratingul de țară. În acest context de criză economică România a reușit această performanță, să convingă agențiile de rating americane să arate o perspectivă stabilă pentru economie”, a declarat, sâmbătă, premierul interimar Florin Cîțu.

 

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Efectul certificatului verde obligatoriu în Italia.10.000 de vaccinuri la prima administrare în plus

Publicat

De

vaccin

Efectul certificatului verde obligatoriu la serviciu în Italia. Prima administrare a vaccinurilor anti-COVID a crescut cu 10.000 față de acum o săptămână.

Potrivit primei actualizări de sâmbătă, sunt deja aproximativ 69.000 de prime administrări efectuate vineri, data intrării în vigoare a obligativității certificatului verde la locul de muncă.

Comparând cifra zilnică cu cea de vinerea trecută, când primele doze ajunseseră la 58.661, se constată o diferență de peste 10.000 de administrări, scrie La Stampa.

În Italia, numărul total de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin a depășit 46 de milioane, o cifră egală cu 85,41% din populația eligibilă.

Numărul de persoane care au fost vaccinate complet este de 43,74 milioane, adică aproximativ 81% din populație.

„Campania de vaccinare este un exemplu de succes, datorat efortului făcut de autoritățile naționale, regionale, cele publice și private, precum și voluntarii l-au făcut împreună pentru a proteja populația de un virus perfid”, a declarat generalul de armată Francesco Paolo Figliuolo.

„Italia are mii de resurse, umane, tehnice și profesionale, care, atunci când se unesc și fac echipă, duc la succes”, a adăugat Figliuolo: „cifrele ne fac să privim cu și mai mult optimism spre viitor, spre redresare și spre un orizont în care sănătatea cetățenilor este în centrul atenției”.

Certificatul verde COVID-19 a devenit obligatoriu începând de vineri în Italia pentru toţi angajaţii, atât în sectorul public cât şi în cel privat. Măsura este menită să încurajeze vaccinarea.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate