CULTURA
L-am cunoscut pe duhovnicul Prinţului Charles
File de poveste
Despre prinți și prințese suntem deprinși încă din copilărie, prin frumoasele povești ale părinților și mai ales ale bunicilor. Ele ne-au marcat copilăria și ne-au rămas, într-o ”nișă” a memoriei care, cel puțin pentru mine și soția mea, s-a reactivat după ce am devenit și noi bunici. Chiar dacă mai târziu, Harry Potter și bagheta sa magică ne-au făcut concurență, nu ne-am îndepărtat (nici noi și nici nepotul nostru) de la frumusețea idilică a poveștilor princiare.
În ultimile zile, prin media românească s-au transmis, din nou, știri și informații despre prințul Charles și slăbiciunea lui pentru frumusețea meleagurilor transilvane. S-a reactivat informația despre descendența sa românească, prin domnitorul Vlad Țepeș, dar nu s-a mai spus că prin regina Maria a României și prin tatăl său, Filip duce de Edinburgh (din casa regală a Greciei), prințul de Wales are o deschidere sentimentală și spre ortodoxie!!!
Desigur, ca moștenitor al tronului Regatului Unit nu poate fi decât anglican, fiind botezat la 15 decembrie 1948 de către episcopul de Canterbury, Geoffrey Fisher, cu apă din râul Iordan. Mi-am adus aminte de toate acestea printr-o conexiune involuntară a gândurilor, activate, desigur, de noile informații și mesaje ale prințului.
În învălmăşeala acestor gânduri mi-am amintit de pelerinajul meu la Muntele Athos și de întâlnirea cu părintele Dionisie, duhovnicul prințului Charles. Așa am hotărât să părăsesc, pentru o clipă, ”filele poveștilor istorice și economice” și să scriu despre Muntele Athos și întâlnirea cu părintele Dionisie de la schitul Sfântul Gheorghe de la Colciu.
Sus, sus la munte sus…
Mărturisesc, în buna tradiție a mărturisirilor duhovnicești, că au trecut de atunci aproape două decenii, iar memoria mea s-a aglomerat cu multe altele, deși mi-am reactivat experiența athonită, prin ceea ce am povestit cu regretatul meu prieten, părintele profesor Dorel Man (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Universitatea ”Babeș-Bolyai”), dar și cu mulți alții. M-au ajutat și lecturile unor cărți, despre sanctuarul ortodoxiei din peninsula Chalcidice, nord-estul macedonean al Greciei. Cele văzute, cu cele citite s-au amalgamat în mintea mea, dar trăirea sufletească rămâne.
Pentru prima oară am aflat de muntele Athos, în copilărie, din romanele lui Alexandre Dumas. Era pseudonimul unuia din mușchetarii săi. Am reușit să-l localizez pe hartă, fără a ști că era un Munte Sfânt. Abia mai târziu am aflat de realitatea spiritual-ortodoxă a Athosului, dar nu am deslușit-o în întreaga sa profunzime, și nu știu dacă poate cineva să izbândească vreodată. Chiar și trăitorii Sfântului Munte, așa cum a fost și părintele Dionisie, sunt destul de cumpătați în acestă privință. Pentru că Muntele își păstrează și-și apără măreția și ”smerenia” sa izvorâtă din secole de istorie, penitență și iubire pentru oameni și Dumnezeu.
În acest sanctuar am ajuns în iulie 2001. A fost inițiativa bunului meu prieten Dorel Man, care mi-a spus la telefon: ”Trebuie să urcăm la Munte, sus, sus la munte sus!”. Nu am prea înțeles, dar după explicațiile firești, am acceptat și am plecat, împreună cu el, cu Gheorghe Benea și cu fiul acestuia, student în acea vreme la Teologie, acum părintele Grigore, preot-călugăr la Mănăstirea „Sfinţii 40 de Mucenici” și Memorialul din Gherla, loc de cinstire a victimelor comunismului din temuta închisoare de pe Someș.
Fascinația Muntelui și interogațiile mele
Oricine pune piciorul pe pământul Sfântului Munte rămâne cu fascinația, interogațiile și frământările firești. Nu vreau să intru în istoria, prezentarea și imagistica Muntelui. Internetul este generos și cu acest subiect. O consistentă literatură, virtuală și tipărită poate fi oricând consultată.
Prima imagine care i se deschide vizitatorului/pelerinului este cea a îngemănării muntelui (în sens geografic și spiritual) cu construcțiile monahale: mănăstiri, schituri, chilii, colibe. Unele au fost ridicate pe piscuri, stânci, pante și platouri mai mult sau mai puțin primitoare.
De departe, de pe mare, parcă sunt din turtă dulce sau din mici piese ale unui puzzle în culori vii și atrăgătoare, dominate de alb și roșu, pe fundalul verdelui crud al vegetației mediteraneene și al stâncilor colțuroase. Cel puțin aceasta a fost prima mea impresie. Pe măsură ce te apropii de destinație și debarcare în micul port Daphne rămâi cu imaginea unei ”rânduieli invizibile” și distincte a Bizanțului de altădată.
Această imagine m-a copleșit în toate zilele petrecute la Muntele Athos. Totul amintea de marele Imperiu de la Răsărit: arhitectura, călugării, ceremonialul religios, vorba cumpătată, credința nestrămutată în valorile creștine ale ortodoxiei și, mai ales, puterea de viețuire a celor care s-au contopit cu Muntele Sfânt în marea credință pentru Hristos.
Celebra sintagmă a lui Nicolae Iorga ”Bizanț după Bizanț” este cel mai bine reprezentată aici. Numai, tot așa cum spunea marele istoric, frumusețea Bizanțului este conferită de unicitatea diversității, prin influențele și amprentele grecești, rusești, bulgărești, sârbești și românești.
De la demnitatea sud-dunăreană la măreția imperială rusă, spațiul athonit generează sentimente și întrebări multiple. Ca mirean nu poți să nu te întrebi ce i-a determinat pe trăitorii Muntelui pentru o astfel de viață și ce resorturi lăuntrice o susține. Răspunsurile le-am aflat, atunci, doar parțial. Pe măsură ce timpul a trecut, mi-am dat seama de covârșitoarea putere și speranță a celor care au optat pentru viața monahală, întru deschiderea și cinstirea către Dumnezeu.
I-am admirat și îi admir și acum pe cei care au avut și au această uriașă putere lăuntrică. Le-am mărturisit că pentru mine, deprins cu tumultul vieții cotidiene și a vieții familiale, ar fi mai grea o astfel de opțiune. Răspunsul cel mai chibzuit l-am găsit, însă la părintele Dionisie: ”Nu se poate să fie toți călugări și nu se poate să fie toți căsătoriți”.
Întâlnirea cu Gheronda Dionisie
După peregrinările de o săptămână prin Munte, cu dorința de-a vedea cât mai multe așezăminte monahale, în ultima zi, atunci când reveneam spre casă, părintele Man îmi spune: ”Ne oprim pe la Gheronda Dionisie”. Despre starețul Dionisie de la Colciu mai auzisem, mai ales că mi se spunea că este duhovnicul prințului Charles.
Obosit și cu încâlceala gândurilor din acele zile, aglomerate și nerânduite, am fost tentat să refuz. Dar, aproape fără să-mi dau seama, am ajuns sub chiparosul din curtea schitului. Primiți cu căldură de mica obște monahală formată din călugări români, am așteptat să vină și părintele Dionisie. Era unul dintre cei mai vârstnici și vechi călugări din Athos (avea atunci 92 de ani) și venise în Sfântul Munte la 17 ani, în 1926. De atunci nu a mai părăsit Muntele, ci doar pentru a merge la alte așezăminte din Grecia sau de la Ierusalim.
De la început m-a surprins acuratețea vorbirii sale în limba română, fără poticneli și ”influențe străine”, cum se exprimă unii români, care erau de puțină vreme prin străinătățuri. Apoi, era extrem de bine informat cu ceea ce se întâmpla în țară. Avea un radio și asculta posturile românești, atunci când nu era legat de programul monahal.
Deși bătrân și cu durerile vârstei (nu mai vedea și se deplasa cu ajutorul bastonului și cu sprijinul unui frate mai tânăr), participa cu bucurie și osteneală la traiul de zi cu zi al obștii, dar mai ales la împlinirile duhovnicești prin rugăciunile zilnice și slujbele din mica biserică de la Colciu. Când a venit spre noi am văzut și unde viețuia, într-o mică chilie semi-îngropată, care îi asigura liniștea și împlinirea sufletească. Părăsea mica sa ”gură de rai” doar pentru pelerini. Ni s-a spus că făcea aceasta cu vocația și sârguința mângâierii și împlinirii duhovnicești.
Discuția cu noi a fost cumpătată și plină de înțelepciune. Nu degeaba călugărilor bătrâni li se spune Gheronda (din grecescul ”kalo gheros” – bătrân bun), adică cei buni, bătrâni și înțelepți.
În scurta noastră întâlnire am aflat foarte multe. Poate, chiar esența credinței străbune. Credința ortodoxă se îngemăna cu mândria de a fi român. ”Sunt mândru că sunt român și creștin ortodox. Acestea două sunt legate. Deodată românul s-a trezit creștin-ortodox, cu propovăduirea Sfântului Apostol Andrei”.
Pentru părinte, Ortodoxia era esența vieții creștine, iar ”Dumnezeu este dragoste. Cine are dragoste este în Dumnezeu. Dumnezeu este pace. Trebuie dragoste de aproapele, dar nu numai de cei prieteni, ci și de vrășmași”.
Privea Ortodoxia ca singura credință adevărată, care urmează cu fermitate cuvântul Domnului. Era și este un contrafort al creștinătății în această parte a lumii. Îi admira pe domnii români iubitori și sprijinitori ai ortodoxiei. Pe Ștefan cel Mare îl considera un mare apărător al acestei și al neamului românesc. Se mândrea că este din Moldova lui Ștefan cel Mare, fiind născut în comuna Vorniceni, județul Botoșani. Nu ne-a pomenit, sau poate nu-mi mai aduc eu aminte, de sprijinul domnilor români pentru mănăstirile ”închinate” de la Muntele Athos. De fapt, este un subiect delicat în Munte, datorită actului de secularizare al lui Alexandru Ioan Cuza din 1863.
Egoismul și trufia sunt cei mai mari dușmani pentru oameni și societate. Pentru a le învinge, oamenii trebuie să-și găsească în interiorul lor forța răspunsului și întărirea cugetului. Maica Domnului, protectoarea Muntelui Athos -fiind numit și Grădina Maicii Domnului-, era pentru părintele Dionisie găsirea și regăsirea în fața greutăților vieții, bătrâneții și bolii: ”Sunt un bătrân orb. M-am rugat la Maica Domnului să-mi dea un dar: să nu mai cârtesc (cu orbirea) și s-a milostivit spre mine. Acum mi-a dat să înțeleg că, așa cum sunt, îmi este de folos. Și acum sunt în pace. Mi-a fost și-mi este de folos să fiu așa”.
Desigur, se referea la puterea de-a fi aproape de cei care-i treceau pragul și-i sorbeau învățăturile. Ni s-a spus că frații de la Colciu, pentru a-l proteja, uneori, închideau porțile schitului. Pelerinii ajunau totuși la el, iar părintele le era ”de folos”. De cele mai multe ori, le spunea el, ”să te rogi pentru moșneagul ăsta nenorocit”. Era modestia/smerenia întruchipată și era răspunsul suprem la cei care îl considerau Sfânt!
Mă bucur că am avut marea cinste să-l întâlnesc. Prin profesia mea am întâlnit și am cunoscut foarte mulți oameni, aflați în poziții sociale, economice, politice, militare, diplomatice, academice, ecleziastice și culturale interesante, mai mult sau mai puțin înalte. Dar, poate omul cel mai prețuit rămâne părintele duhovnic Dionisie de la Colciu. A trecut la cele veșnice la 11 mai 2004. Se spune că la slujba de înmormântare a participat și prințul Charles.
Astăzi, 15 august 2020, de ziua Adormirii Maici Domnului!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
foto: doxologia.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
Construcții Erbașu poate începe lucrările pe „lotul Bechtel” Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania
Construcții Erbașu a primit „undă verde” pentru construcția lotului Suplacu de Barcău – Chiribiș, abandonat în urmă cu mai bine de un deceniu de constructorul american Bechtel.
După ani întregi de licitații anulate și întârzieri, CNAIR a dat „undă verde” firmei de construcții Erbașu pentru începerea lucrărilor la lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) din Autostrada Transilvania (A3), scrie Economica.net.
Lucrările, realizate aproape pe jumătate de către constructorul american Bechtel, pot începe din data de 20 ianuarie, potrivit ordinului de începere a lucrărilor.
Proiectul fusese abandonat în 2013, când ministrul de atunci Dan Șova a decis rezilierea contractului cu Bechtel. Tronsonul fusese construit aproape 50%, inclusiv o mare parte din celebrul viaduct de 1,8 km de la Suplacu de Barcău peste lacul de acumulare cu același nume.
Doi ani pentru finalizarea lucrărilor
Contractul pentru finalizarea construcției celor 26,35 km prevedea 24 de luni: 6 luni proiectare și 18 luni execuție lucrări. Contractul în valoare de 884,12 milioane de lei a fost semnat în noiembrie 2023 cu antreprenorul Construcții Erbașu, acesta fiind primul contract de autostradă pe care l-a câștigat.
Pe traseul secțiunii de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș vor fi construite opt poduri, opt pasaje și trei viaducte.
Sursa foto: Facebook/ Cristian Pistol
EVENIMENT
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat marți că o indexare a pensiilor mici și medii ar putea fi făcută în luna septembrie a acestui an.
Analiza privind indexarea se va face, însă, la prima rectificare bugetară din 2025.
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Marcel Ciolacu a vorbit miercuri despre indexarea pensiilor în acest an, inghețată deocamdată din cauza dificultăților economice, prin Oardonanța trenuleț.
Premierul a declarat, într-o conferință de presă la Ministerul de Finanțe, că o indexare a pensiilor în luna septembrie va fi analizată la prima rectificare bugetară.
”Am stabilit, la fel cum am promis înainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici și medii la începutul acestui an cu o suplimentare și cu o majorare pe tip one-off până vom vedea execuția bugetară la prima rectificare, când se va analiza dacă se poate… dacă statul român și bugetul de stat își permite indexarea din luna septembrie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a mai spus că este important ca investițiile prevăzute, în spcial în PNRR, unde există cofinanțări foarte mari, să nu fie afectate.
În același timp, Marcel Ciolacu a precizat că Guvernul va acorda, în continuare, și ajutoare de stat.
Pensiile trebuiau indexate la început de an, cu rata inflației.
CULTURA
Sute de mii de vizitatori din toate colțurile lumii, atrași în 2024 de muzeele Consiliului Județean Cluj
Peste 200.000 de vizitatori au trecut pragul muzeelor subordonate Consiliului Județean Cluj, în anul 2024, acestea fiind printre atracțiile principale atât pentru publicul clujean, cât și pentru turiști.
Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost, și în anul precedent, una dintre principalele atracții din județ, acestuia trecându-i pragul nu mai puțin de 102.677 de vizitatori.
Parcul Etnografic, cel mai atractiv din județ
Dintre aceștia, 72.115 au fost atrași de secția în aer liber a muzeului, respectiv Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Hoia, restul de 30.562 fiind interesați de exponatele și evenimentele găzduite la sediul central al instituției, Palatul Reduta.
Numărul crescut al vizitatorilor din Parcul Etnografic s-a datorat și unor evenimente care atrag an de an un public numeros, dintre care amintim Jazz în the Park, Iarmaroc la Sat, Zilele Culturale Maghiare, și altele, organizate în acest cadru natural deosebit.
Muzeul de Artă, 72 de expoziții temporare în 2024
Muzeul de Artă Cluj-Napoca a rămas, și în anul 2024, un alt obiectiv turistic preferat de vizitatori, atrăgând prin expozițiile și manifestările culturale organizate la sediu 88.420 de persoane.
În decursul anului 2024, pe lângă expozițiile permanente, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a realizat 72 de expoziții temporare la sediul instituției. De asemenea, lucrări din patrimoniul instituției au fost prezentate în expoziții de anvergură din țară, și nu numai.
Nu în ultimul rând, Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea a fost vizitat de 19.457 de persoane, valoare în ușoară creștere comparativ cu cea din 2023, când au fost înregistrați 18.723 de vizitatori. Și în anul recent încheiat s-a menținut tendința vizitării instituției preponderent de către elevi ai școlilor generale.
ADMINISTRAȚIE
A fost semnat contractul de finanțare prin PNRR pentru pasajul de la Tetarom III. Investiție de 81 milioane de lei
CNAIR și Ministerul Transporturilor au semnat contractul de finanțare pentru realizarea pasajului de legatură dintre DN1C și parcul industrial Tetatrom III, cu bani din PNRR.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a anunțat semnarea contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru pasajul de legatură dintre DN1C și parcul industrial TETAROM III.
„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, în calitate de beneficiar al finanțării, și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții pentru Planul național de redresare si reziliență, au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 61/30.12.2024, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta 4 – Transport sustenabil, Reforma R1 – Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/Investiția I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră”, a transmis miercuri dimineață Cristian Pistol, Director General CNAIR SA.
Investiție de 81 milioane de lei
Proiectul prevede realizarea unui pasaj între DN1C (zona km 23+465) și drumul de incinta Parc Industrial Tetarom III, în Zona Metropolitană Cluj – Napoca (UAT Jucu, respectiv UAT Bontida)
Valoarea totală a proiectului este de 81.419.886.62 lei din care valoarea fondurilor europene aferente PNRR este de 57.187.268.77 lei, cofinanțarea națională reprezintă 11.365.472.40 lei și TVA aferent reprezintă 12.867.145.45 lei.
Obiectivele specifice ale proiectului:
- asigurarea unei circulații în deplină siguranță și confort;
- asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumului;
- desfășurarea traficului de mic gabarit și de mare tonaj în condiții optime;
- încurajarea dezvoltării economice zonale, dezvoltare bazată pe creșterea turismului si a investițiilor la nivel de județ;
- posibilitatea de acces în condiții optime a mijloacelor de intervenție rapidă în caz de nevoie (pompieri, ambulantă, poliție etc.), precum și a mijloacelor auto pentru transportul școlar și cel public.
Proiectul trebuie finalizat până la finalului anului 2026
Durata proiectului: Contractul de finanțare începe de la data semnării acestuia de către toate părțile și încetează la momentul implementării, în integralitate și conform obligațiilor asumate, a obiectivelor proiectului, dar nu mai târziu de data de 31.12.2026.
Amintim că, în toamna anului trecut, între DRDP Cluj si Județul Cluj a fost încheiat un protocol pentru realizarea etapei de proiectare în cadrul proiectului.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Construcții Erbașu poate începe lucrările pe „lotul Bechtel” Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Sute de mii de vizitatori din toate colțurile lumii, atrași în 2024 de muzeele Consiliului Județean Cluj
A fost semnat contractul de finanțare prin PNRR pentru pasajul de la Tetarom III. Investiție de 81 milioane de lei
Remus Lăpușan (PSD): În orice variantă de reorganizare administrativă, Cluj-Napoca va fi centru regional. Capitala Transilvaniei
Vlad Oargă, căpitanul Naționalei României U17, transferat la CFR Cluj. Tânărul clujean are 17 ani și e atacant
FOTO. Mașină distrusă de un foc lăsat nesupravegheat, în comuna Iara din Cluj
VIDEO FOTO. Primarul Emil Boc a recitat versuri din Eminescu la ceremonia Zilei Culturii Naționale, organizată la Cluj-Napoca
