Jocu’ mare și jocu’ pruncilor la Râșca, în județul Cluj. Vechi tradiții de socializare și inițiere

În vechime, în satul clujean Râşca se organizau două jocuri. “Jocul mare” era pentru feciori, trecuţi de 17 ani şi pentru fetele fecioare, cele trecute de 14 ani.

Al doilea era “jocul pruncilor”, care avea rol de iniţiere.

Jocu’ mare și jocu’ pruncilor la Râșca

Dacă „jocu’ mare” era organizat de cel puţin doi „cizeşi”, care angajau „o bandă” de muzicanţi pricepuţi, „jocu’ mic” se desfăşura în alt loc, având muzicanţi mai puţin pricepuţi, cum ar fi bătrâni, care cântau din fluier, clarinet sau vioară, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Trebuie precizat că banda de muzicanţi pricepuţi formată de obicei din: „primaş” – la vioară, „contralău” – la contră (braci) şi „gordonaş”– la gordon (contrabas). Feciorii holtei și fetele fecioare de la jocul mare achitau plata pentru muzicanţi la sosire, sau după primul joc. Taxa muzicanţilor varia în funcţie de numărul jucăușilor şi de faima muzicanţilor.

Pentru „jocul mic”, mai arată specialiștii de la CJCPCT, taxele erau modeste, fiind plătite de părinţii tinerilor.

Toată lumea la joc

Semnalul pentru venirea sătenilor la joc îl dădeau muzicanţii, care porneau cântând spre şură, după ce luau masa de prânz la gospodăria cizeşilor.

Pe drum li se alăturau feciorii, apoi veneau fetele însoţite de mame, mătuşi, vecine, bătrânele şi bătrânii satului, bărbaţi şi femei, însoţiți de copii.

Foto: Casă tradițională din Mărcești, jud. Cluj/arhiva CJCPCT Cluj